NATALITATE

DINAMICA POPULAȚIEI FERTILITATE

REPRODUCEREA POPULAȚIEI
(MIȘCAREA NATURALĂ)

 Fenomenul de reînnoire permanentă, prin nașterea unei

generații noi în fiecare an și prin ieșirea, în medie, a unei generații,
prin deces

 În sens restrâns: natalitate + fertilitate

 În sens larg: natalitate + mortalitate
CONCEPTE
 Născutul viu - produsul de concepție expulzat sau extras complet din corpul mamei,
indiferent de durata sarcinii și care după separarea de corpul mamei prezintă un semn de
viață: respirație, activitate cardiaca, pulsații ale cordonului ombilical sau contracția unui
mușchi voluntar, fie că placenta a fost eliminată sau nu, iar cordonul ombilical a fost
secționat sau nu.

 Născutul mort - este produsul de concepție care provine dintr-o sarcină de peste 28 de
săptămâni și care după separarea completă de corpul matern nu manifestă nici un semn de
viață.

 Avortul — este produsul de concepție care provine dintr-o sarcină cu o durată mai mică
de 28 de săptămâni și care după extragerea completă din corpul matern nu manifestă nici un
semn de viața.
CONCEPTE
 Produsul de concepție - este rezultatul fecundării unui ovul de către un
spermatozoid, care a parcurs perioada de gestație și care se soldează prin naștere sau
avort.
 Nașterea - actul prin care produsul de concepție este extras sau eliminat complet din
corpul mamei după o perioadă a sarcinii mai mare de 28 de săptămâni
 Rangul nașterii - exprimă a câta naștere (vie sau nu) a mamei este cea în cauză
 Rangul născutului - exprimă al câtelea născut viu sau mort este născutul considerat
în suita celor pe care i-a născut mama.
 Intervalul protogenezic - intervalul de timp scurs din momentul căsătoriei și
nașterea primului copil.
 Intervalul intergenezic - intervalul de timp care separă nașterile de rang succesiv.
(durata medie între prima si a doua naștere, a doua și a treia etc )
CONCEPTE

 Comportament demografic - atitudinea unui cuplu față de:

 nr. de copii în familie
 dimensiunea propriei familii
 intervalul dintre nașteri

 Vârsta fertilă a femeii - vârstele limită între care femeia poate naște (d.p.d.v
demografic = 15-49 ani).

 Planificarea familială - stabilirea în mod conștient de către cuplu a nr. de copii

doriți și eșalonarea în timp a nașterilor.
TENDINȚELE ÎNREGISTRATE
ÎN EUROPA
 ↓ F, ↓ nr. copiilor de rang mare (III, IV, V, VI) și întârzierea apariției primului copil.

 ↓ nupțialității și ↑ divorțialității, uniunile consensuale înlocuind tot mai mult căsătoriile → ↑ nr. copiilor
din afara căsătoriilor oficiale

 rolul femeilor în societate a crescut, la fel și nivelul de educație →

 ↑ stării de sănătate a copiilor
 ↓ numărului de copii nedoriți
 ↑ incidenței divorțurilor

 eficacitatea mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale și ↓ nr de copii nedoriți

 sporul natural scăzut → îmbătrânirea populației

NATALITATE -
FERTILITATE
MĂSURAREA NATALITĂȚII ȘI
FERTILITĂȚII

 Într-un an calendaristic (abordare transversală)

 Pe o generație (abordare longitudinală)

NATALITATEA
 
 Definiție - fenomenul demografic al apariției născuților vii într-o populație
și într-o perioadă de timp.

 Unitatea statistică de observare: născutul viu

 Măsurare: rata brută de natalitate

n
DOCUMENTE PURTĂTOARE
DE INFORMAȚII

 Ceficatul medical constatator al nașteni

 Certificatul de naștere

 Buletinul statistic de naștere

EVOLUȚIA NATALITĂȚII ÎN
ROMÂNIA
 1930 -1935 - 30 %.
 Al ll-lea război mondial - N scade datorită dezorganizării familiilor;
începe să crească după încetarea războiului (1949 - 27,6 ‰)
 După 1957 - practicarea liberă a întreruperilor de sarcină, N scade
rapid (1966 - 14,3 ‰).
 1966 - Decretul de interzicere avortului chirurgical - 1967 - 27,4‰),
apoi începe să scadă, în 1983 N este aceeași cu cea din 1966 (14,3
‰).
 După 1990 - liberalizarea avortului și ca urmare a programelor de
planning familial (1990 - 13,6 ‰; 2006 - 10,2 ‰)
FERTILITATEA

 Definiție - fenomenul demografic al frecvenței nâscuților

vii în populația feminină de vârstă fertilă (15-49 de ani).

 Unitatea statistică de observare: născutul viu

 Măsurare: rata generală de fertilitate
RATA GENERALĂ DE
FERTILITATE (RGF)
 
 exprimă frecvența născuților vii la 1000 de femei de vârstă fertilă
(15-49 de ani).

 influențată de:
 fertilitățiile specifice pe grupe de vârstă
 structura pe grupe de vârstă a populației feminine.

Rom: 44 ‰ în 2000; 38,4 ‰ în 2004; 39,4 ‰ în 2005

ALȚI INDICATORI -
FERTILITATE
  Rata sp. de fertilitate pentru grupa de vârstă

 Rata de fertilitate legitimă

 Rata de fertilitate nelegitimă (26 ‰ în 2005)
 Rata de fecunditate
 Rata de mortinatalitate
 ALȚI INDICATORI -
FERTILITATE
 

1000 = 81,4

În Austria în 1994, erau aproximativ 81 de născuți-vii la 1.000 de femei in vârstă de 20-24.

...........
În 1993, în Kenya erau 266 născuți-vii la 1.000 de femei din grupa de vârstă 20-24; în Brazilia rata
era de 153 ‰ și în Portugalia de 62 ‰.
...........
În 2005, în România au fost 73,3 născuți-vii la 1.000 fentei din grupa de vârstă 20-24 ani.
 INDICATORI SINTETICI -
FERTILITATE
  Rata totala de fertilitate - nr. mediu de copii ce i-ar putea naște o femeie care, în absența M, ar
parcurge intervalul de vârstă 15-49 ani, fiind afectată, la fiecare vârstă, de aceeași intensitate a
fertilității ce se manifestă în momentul studiat la vârstele respective
Valoare 2005: 1,3 copii / femeie

 Rata brută de reproducere (IBR)

IBR = RTF 0.5
 RTF - rata totală de fertilitate;
 0.5 - ponderea sexului feminin la naștere

 Rata netă de reproducere

Valoare 2005: 0,62 fetițe / femeie
 Calculul ratei totale de fertilitate (RTF)

Nrumărul Numărul de nașteri al Rata de fetilitate Rata de fertiliate pe

Vârsta grupei de vârstă
femeilor (2)/(1) grupe de vârstă
1 2 3 4
15-59 244,000 4,474 0,018 0,090
20-24 225,800 28,013 0,124 0,620
25-29 194,200 36,440 0,188 0,940
30-34 182,300 27,402 0,150 0,750
35-39 181,400 14,044 0,077 0,385
40-44 177,600 3,176 0,018 0,090
45-49 151,100 182 0,001 0,005
Suma= 2,88

Ratele din coloana (3) simuleazâ probabilitatea ca o femeie sâ nască în fiecare an din viața
sa fertilă, adică aproximează „riscul" de a naște. Înmulțind fiecare din aceste rate cu 5, se obține
numărul de copii pe care i-ar avea în fiecare perioadă de 5 ani. Fiecare femeie prezintă "riscul"
de a naște de cinci ori la fiecare grupa de vârstă; de exemplu. 0,124 când are 20 de ani, 0,124
când are 21 de ani ș.a.m.d. Adunând ratele de la toate categoriile de vârstă rezultă numărul de
copii pe care i-ar avea până împlinește vârsta de 49 de ani - rata totală de fertilitate.
 Calculul ratei totale de fertilitate (RTF)
RTF a României, 2005
Nrumărul Numărul de nașteri al Rata de fetilitate Rata de fertiliate pe
Vârsta grupei de vârstă
femeilor (2)/(1) grupe de vârstă
1 2 3 4
15-59 846,418 28,356 0,034 0,170
20-24 790,489 57,908 0,073 0,365
25-29 870,167 72,990 0,084 0,420
30-34 823,108 42,606 0,052 0,260
35-39 871,298 16,298 0,019 0,095
40-44 619,479 2,205 0,004 0,020
45-49 775,247 129 0,000 0,000
Suma= 1,33

Pentru determinarea ratei totale de fertilitate se calculează rata de fertilitate

pe fiecare grupă de vârstă. Ratele de fertilitate obținute se ponderează cu 5 iar
din însumarea lor vom obține RTF. În 2005, rata totală de fertilitate a fost de
1,33 născuți-vii la o femeie.
 EXEMPLE RATE TOTALE DE
FERTILITATE
În anul 2002, în Israel, raia totală de fertilitate a fost de 2,9 născuți-vii la o femeie (sau 2.000
născuți-vii la 1.000 femeii Aceasta înseamnă că ratele specifice pe vârstă au rămas
neschimbate, femeile din Israel având probabilitatea de a avea fiecare 2,9 copii în timpul
perioadei fertile.
............
În unele țări în curs de dezvoltare, RTF depășește 5 copii la o femeie. În majoritatea țărilor
dezvoltate aceasta este de sub 2 copii la o femeie.
............
În România, de la 2,2 copii la o femeie în 1989. valoare cu puțin superioară celei necesare
unei înlocuiri simple a generațiilor (de 2,1 copii), rata fertilității totale a coborât la doar 1,3
copii la o femeie în anul 1995 și s-a menținut cu ușoare variații la acest nivel și în anii
următori. Altfel spus, modelul de familie din ultimii ani arată o scădere de un copil la o femeie.
EXEMPLE RATE BRUTE ȘI
NETE DE REPRODUCERE
Țara RBR în 1993 RNR în 1993
Burkina Faso 3,50 2,41
Anglia 0,86 0,85

În 1993, Burkina Faso a avut o RBR de 3,50, în timp ce Anglia de numai 0,86.
Aceasta înseamnă că, dacă nivelul fetilității din 1993 ar fi continuat, o femeie din
Burkina Faso ar fi avut în medie 3,5 fiice pe parcursul întregii vieți. Prin contrast, în
Anglia, o femeie ar fi născut în medie mai puțin de o fiică pe durata vieții ei.
.........
În 2005, în România, rata brută de reproducere a fost de 0,64, iar rata netă de
reproducere a fost de 0,62.
COMPORTAMENT
REPRODUCTIV
sintetizat in numărul mediu de descendenți de sex feminin pe
care o femeie îi naște în perioada fertilă.

 Reproducere lărgită: Nr. mediu fetițe >1 → generația înlocuită

de o generație cu un efectiv mai mare
 Reproducere îngustată: Nr. mediu fetițe <1 → generația fertilă
înlocuită de o generație mai redusă numeric
 Reproducere staționară: Nr. mediu fetițe = 1
INDICATORI INDIRECȚI AI
REPRODUCERII POPULAȚIEI
 

 Vârsta medie la prima căsătorie la femei / 27,1 la bărbați

 Intervalul protogenezic de luni, prezintă variații în raport cu mediul, ocupația, nivelul de instruire

 Intervalele intergenezice – între primul și al doilea copil ani


 O rapidă privire comparativă asupra demografiei României și a vecinilor ei în anul 2005
Serbia și
Indicatori România Ucraina Moldova Bulgaria Ungaria
Muntenegru

Populația la sfârșitul anului – în mii 21610 46769 3589 7719 8051 10077

Rata de creștere a populației – la 1000 locuitori -2,2 -7,5 -2,9 -5,5 -3,4 -2,1

Rata migrației nete – la 1000 locuitori -1,9 -7,6 -1,9 -5,5 -3,4 -3,8

Rata natalității – la 1000 locuitori -0,3 0,1 -1,0 0,0 0,0 1,7

Rata fertilității totale – copii la o femeie 10,2 9,1 10,5 9,2 10,7 9,7

Născuți în afara căsătoriei – în % 28,5 21,4 23,9 49,0 20,9 35,0

Rata mortalității generale – la 1000 locuitori 15,0 10,0 12,4 10,4 6,6 6,2

Speranța de viață la naștere – în ani

Bărbați 68,8 62,2 64,5 69,0 70,2 68,6
Femei 75,8 74,0 72,2 76,3 75,5 76,9

Rata nupțialității– la 1000 locuitori 6,6 7,1 7,6 4,3 5,7 4,4

Rata divorțialității – la 1000 locuitori 1,5 3,9 4,0 1,9 1,0 2,5
Ponderea populației de 65 de ani și peste - în % 14,4 15,9 9,9 17,2 16,5 15,5
Raportul de dependență – la 100 adulți (20-64 de ani)
- al tinerilor (0-19 ani) 39,8 37,0 47,4 32,9 37,7 35,1
- al vârstnicilor (65 ani și peste) 23,6 26,0 16,2 27,5 27,2 25,0
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ
NATALITATEA ȘI FERTILITATEA (I)
 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐢:
% pop. feminine în vârstă fertilă
Vârsta la căsătorie
Nupțialitatea și divorțialitatea
Mortalitatea infantilă și juvenilă
Structura familiei
 𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐢:
Sterilitatea feminină/masculină
Durata perioadei de procreare
Frecvența mortalității
Factori socio-economici:
Macroeconomic
PIB/loc
Gradul de urbanizare
Nivelul de industrializare
Microeconomic
Nivelul de instruire al femeii
încadrarea femeii în activitatea economică
Venit mediu/ membru de familie
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ
NATALITATEA ȘI FERTILITATEA (II)
 Migrația populației

 Factori legislativi
Prevederile Codului muncii și Codului familiei
Sistemul de alocații pentru copii
Programe de protecție materno-infantilă
Politica de planificare familială

 Factori subiectivi: incluși în noțiunea de planificare familială

Nr. de copii doriți, realizați
Metode și mijloace contraceptive

 Factori culturali: obiceiuri locale, religie

FACTORI PRINCIPALI AI SCĂDERII
FERTILITĂȚII
 Emanciparea femeii
 Creșterea duratei și a nivelului educațional
 Scăderea influențelor normelor culturale
 Costul copilului
 Reducerea funcției economice a copilului
 Apariția mijloacelor contraceptive moderne
 Factori economici: degradarea nivelului de trai, șomajul, stresul.
FACTORI FAVORIZANTI AI
FERTILITĂȚII

 Vârsta la căsătorie nu este avansată

 Nupțialitatea este mare

 Divorțialitatea este mică

 OPȚIUNI POSIBILE PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA NATALITĂȚII
 minimizarea pierderilor cantitative și calitative în rândul populației (în special în rândul copiilor și
tinerilor);
 creșterea calității vieții copilului, prin asigurarea unei dezvoltări normale;
 stimularea natalității la populația cu nivel de trai și de educație mediu sau ridicat, prin:
program de lucru flexibil pentru părinți! cu copii mici:
posibilitatea reintegrării rapide pe piața muncii a femeilor după perioada de maternitate:
întărirea reglementărilor privind păstrarea locurilor de muncă pentru părinții care cresc copii;
politia specifice de stimulare a nașterii celui de-al doilea copil;
creșterea accesibilității și calității serverilor de asistență socială și serviciilor de sănătate gratuite pentru copii și mame, mai
apropiate de nevoile reale;
politia do prevenire a sarcinilor nedonte. avortului și abandonului copiilor

 promovarea egalității de șanse atât la nivel micro (în cadrul familiei) cât și macro (la nivelul comunității);
 reconcilierea între viața de familie și viața activă, prin:
 îmbunătățiea facilităților (beneficii și servicii) pentru creșterea copiilor;
 crearea de oportunități pentru tineri pentru procurarea unei locuințe.