DINAMICA POPULAȚIEI

MORTALITATEA
Mortalitatea
Eveniment-fenomen

 Decesul este evenimentul dispariției definitive a oricărui semn de viață în

orice moment după înregistrarea stării de născut viu

 Mortalitatea - reprezintă fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-

o populație definită, într-o perioadă dată de timp
Importanța studiului mortalității

 fenomen demografic cu implicații în creșterea numerică a populației și în structura pe grupe de vârstă

 indicator care măsoară starea de sănătate a populației

 utilizată pentru a identifica și ierarhiza problemele de sănătate, și pentru a stabili prioritățile în acțiunile de
sănătate

 pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării diferitelor metode de măsurare, descriere și analiză a
mortalității se pot stabili obiective în cadrul programelor de sănătate

 servește în procesul de planificare sanitară

Factori care influențează mortalitatea

 Factori economici

 Venitul național brut

 Structura pe grupe de vârstă a populației

 Calitatea mediului

 Stocul de cunoștințe și tehnologii medicale

Modelul Grossman al ”intrărilor” și ”ieșirilor” din sănătate

Condiții
Venit
de locuit

Statutul
Educație
de angajat

Îngrijiri Starea de
de sănătate Nutriție
sănătate individuală

Timp trăit în starea de sănătate

C. Donaldson and K. Gerard: Economics of Health Care Financing. The Visible Hand Economic issues in health care. Macmillan 1992, p. 180
Caracteristicile mortalității pe plan mondial

Dezvoltarea economico-socială:
 a determinat ↓ mortalității și ↑ longevității și a calității vieții,
 are impact pe starea de sănătate
 corelație directă între VNB/locuitor și durata medie a vieții
 corelație directă între % alocat pentru sănătate din VNB și speranța de viață la naștere.

In ultimii 10 ani:
 ↓ mortalității prin BCV, scădere care nu a fost anticipată;
 ↓ mortalității infantile sub nivelul așteptat în țările dezvoltate (niveluri sub 8‰);
 ↑ riscului de deces la bărbați, datorită unui stil de viață specific;
 inechități în distribuția mortalității pe zone geografice sau pe categorii socio-profesionale.
Caracteristicile mortalității în România

 Mortalitatea generală și infantilă, deși înregistrează o tendință descendentă, au rămas relativ mari
comparativ cu statele UE și chiar cu țările vecine în cazul mortalității infantile
 Mortalitatea specifică pe cauze arată o tendință de creștere a ponderii deceselor prin boli cardiovasculare,
atât la adultul tânăr cât și la vârstnici, precum și o creștere importantă a ponderii deceselor prin tumori, în special
la grupe de vârstă tinere și la femei.
 Există încă mari diferențieri în nivelul mortalității generale șl infantile între mediile rural și urban și între
județe.
 Mortalitatea și speranța de viață sunt influențate negativ de:
 Nivelul de trai scăzut în anumite segmente de populație și în anumite zone (mediul rural)
 Accesul redus al populației (mal ales în mediul rural), la servicii publice de bază, atât de sânâtate cât și de asistență socială
 Speranța de viață la naștere în România se înscrie pe o curbă ușor crescătoare (2005: 72,25 ani în rândul
populației generale).
 Se înregistrează o supramortalitate masculină
Sursele de informații
pentru măsurarea și anaiiza mortalității

 statistica demografică - pe baza înregistrărilor deceselor la serviciul de

stare civilă în baza certificatului medical constatator al decesului

 statistica curentă privind numărul populației și structura populației în

funcție de o serie de caracteristici (sex, vârstă, mediu de rezidență).
Metode de măsurare, descriere și analiză

ABORDARE

 Transversală (de moment) - constă în măsurarea, descrierea și analiza

mortalității într-o perioadă determinată de timp, de obicei un an calendaristic.

 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) - constă în analiza

mortalității pe o cohortă sau pe o generație.
Analiza transversală

 indicatori extensivi/de structură

 Ponderi = letalități = mortalități
 indicatori intensivi/de proporționale
frecvență - măsoară frecvența   
deceselor în populație (rate)  Rata de fatalitate – exprimă
 Rate brute gravitatea bolii
 Rate specifice Fatalitate a
 Rate brute / Rate specifice

Rate brute exprimă frecvența deceselor la 1000 locuitori Rate specifice măsoară frecvența deceselor în
subpopulații definite, în funcție de un criteriu
vârstă, sex sau combinații ale acestora.
Avantaje:
 Sunt ușor de calculat
 Largă utilizare pe plan internațional Avantaje:
 Datele se găsesc în sistemul informațional curent și permit  Au aplicabilitate pe subgrupe de populație omogenă
evaluarea tendinței fenomenului
 Utilizate în studiile epidemiologice
Dezavantaje:
 Nivelul ratelor este influențat de structura pe grupe de  Permit compararea subgrupelor din același tip
vârstă a populației Dezavantaje:
 Nu pot fi interpretate direct
 La calcularea ratelor specifice se pierde din vedere
 Nu pot fi comparate direct între ele întregul, totalitatea populației
Rata de mortalitate

 Rata brută de mortalitate

 Rate specifice de mortalitate RSpM
 Pe sexe:
    Pe grupe de vârstă:
 Medii:
 Rata de mortalitate pe cauze medicale de deces:
 Mortalitatea pe principalele cauze de deces și pe sexe, în perioada 2002-2004 (rate la 100.000
locuitori) (Sursă: Centrul de Statistică al Ministerului Sănătății)

2002 2003 2004

 
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin

Total 1357,6 1122,5 1345,5 1113,2 1309,6 1085,0

Boli aparat circulator 755,9 779,3 749,8 773,8 721,9 747,1

Tumori 237,6 160,6 240,9 162,9 244,0 163,8

Boli aparat respirator 88,7 52,8 83,2 47,0 80,8 46,3

Boli aparat digestiv 94,1 54,7 90,8 53,0 88,0 52,4

Boli infecțioase șl parazitare 23.0 7,4 21.9 6.6 20,6 6,5

Accidente, otrăviri,
105,4 29,5 102,0 29,7 98,0 28,0
traumatisme
 Mortalitatea generală pe clase de boli în 2005

 Boli ap. Circulator

Factori comportamentali Cauze de deces atribuite unor factori de risc
753,78 (2007 – 717,43/100.000)
Tutun Cancer, boli cardiovasculare, boli de plămân, G scăzută la naștere.
 Tumori
Modele de actlvltate / Dietâ Boli cardiovasculare, cancer, diabet
207,67 (2007 – 210,72/100.000)
Alcool Ciroză, accidente de mașină, accidente în casă și la serviciu, înec

 Ap. Digestiv Boli prevenibile prin vaccinare, incluzând pneumonia

Agențl microbieni
pneumococică, gripa și infecții cu virusul hepatic tip B
68,04 (2007 - 67,64/100.000)
Cancer, boli ale inimii și plămânului, rinichiului, vezicii, boli de
Agenjl toxici
sistem neurologic
 Ap. Respirator
61,74 Comportament sexual HIV, hepatita B. cancer cervical
Vehicule cu motor Accidente
 Accidente și alte leziuni traumatice Decese O-1 an, sinucideri, accidente de vehicule cu motor, infecții
Utilizare ilicită de droguri
HIV
60,31
Alți indicatori de măsurare a mortalității

 Rata standardizată a mortalității

 Raportul standardizat al mortalității

 Funcțiile biometrice din tabela de mortalitate

Standardizarea

Definiție: modalitatea de eliminare a influenței exercitate de structura

diferită pe grupe de vârstă asupra mortalității.
 Folosită pentru compararea:
 unor populații din arii geografice diferite
 nivelului mortalității unei populații la momente diferite de timp
 Se aplică:
 pentru ratele brute de mortalitate
 ori de câte ori se dorește să se compare corect indici bruți proveniți din populații
diferite din punct de vedere structural, (rata de incidență, rata de prevalență etc.)
Rata standardizată a mortalității

 Exprimă frecvența așteptată a deceselor în ipoteza în care fiecare

zonă ar avea aceeași structură pe grupe de vârstă/MSp, respectiv
structura/MSp populației de referință.
Exemplu

Rata brută de mortalitate în Statele Unite a fost de 8,6 decese la 1.000 de

locuitori în 1990. Rata brută de mortalitate în Mexic a fost de 5,2. Dar, dacă
structura pe vârste a Mexicului ar ti fost ca cea a Statelor Unite în acel an, rata
standardizată (ajustată) de mortalitate a Mexicului ar fi fost de 9,8 la 1.000 de
locuitori, mai ridicată decât a Statelor Unite.
•••
În acest exemplu s-a folosit structura pe vârste a populației Statelor Unite din
1990 ca standard; în acest fel, rata standardizată de mortalitate în Statele Unite
ar rămâne la 8,6. În același mod, se poate folosi ca standard structura pe vârste
a Mexicului sau a oricărei alte țâri.
Procedee de standardizare

Metoda directă (a populației standard)

 pentru compararea mortalității în populații mari numeric (peste 100.000).
 când se cunosc ratele de mortalitate specifică pe vârste în colectivitățile ce urmează a
fi comparate

Metoda indirectă (a mortalității standard)

 pentru compararea mortalității în populații relativ mici (sub 100.000).
 când se cunoaște structura pe grupe de vârste
Metoda directă vs. metoda indirectă
Metoda directă
• populație de referință (populație standard) cu o
anumită structură pe grupe de vârstă, căreia i se aplică
modalitățile specifice pe grupe de vârstă reale, din
fiecare zonă pe care o comparăm
Se obține:
• frecvența așteptată a deceselor, în ipoteza în care
fiecare zonă ar avea aceeași structură pe grupe de
vârsta (structura Ps).
Metoda indirectă
• model de mortalitate specifică pe grupe de vârstă
(model standard), care se aplică la structura pe grupe
de vârstă reală a fiecărei zone pe care o comparăm.
Se obține:
• frecvența așteptată a deceselor, în ipoteza unui
model standard de mortalitate specifică (Ms).
Formule de calcul utilizate pentru calculul RBM

x
  

= ponderea grupei de vârstă x în structura populației

= mortalitatea specifică a grupei de vârstă x

 Standardizarea pornește de la formula de calcul:
  x

Metoda directă Metoda indirectă

înlocuiește în formulă mortalitatea structura reală înlocuiește în formulă mortalitatea specifică pe
pe grupe de vârste, cu una fictivă grupe de vârste reală, cu una fictivă

x   x  

= structura standard a populației = structura reală

= mortalitatea pe grupe de vârstă reală = mortalitatea specifică standardizată
Exemplu de standardizare directă
Comparați mortalitatea din localitățile A și B

Localitatea A Localitatea B
• Nr. locuitori 6000 • Nr. locuitori 5000
• Nr. decese 60 • Nr. decese 75
 Formule de calcul utilizate pentru calculul RBM

Grupa de
Nr. loc Nr. decese MSp/ Vârstă mx Str.po p pe vârstă px mx*px
vârstă
0-14 1500 21 14,00 0,25 14,00 x 0,25 = 3,50
15-59 3900 9 2,31 0,65 2,31 x 0,65 = 1,50
60+ 600 30 50,00 0,10 50,00 x 0,10 = 5,00
Total 6000 60 X 1 10
 După aplicarea standardizării

  A B

Gr.de vârstă mxA ps mxAxps mxB ps mxBxps

0-14 8 0,26 2,08 9 0,26 2,34

15-59 5 0,60 3 5 0,60 3

60+ 50 0,14 7 60 0,14 8,40

Total   1 12,08   1 13,74

Rata standardizată de mortalitate în B rămâne mai mare decât cea din A, însă diferența diminuează → nivelul crescut al
mortalității din localitatea B poate fi pus pe seama unei populații îmbătrânite
Exemplu de standardizare indirectă

Localitatea A Localitatea B
Gr. de vârstă
px A ms px A x ms pxB ms pxB x ms
0-14 0,21 14,00 2,94 0,20 14,00 2,80
15-59 0,69 2,31 1,59 0,60 2,31 1,50
60+ 0,10 50,00 5,00 0,15 50,00 7,50
Total 1   9,53 1   11,80

Rezultatele
  obținute nu se compară direct, ci cu ajutorul unor rapoarte

raport A =1,05

raport B =1,27 = = 1,21

 Exemplu
Ratele mortalității brute și standardizate pe vârste (la 100 000 loc) datorate bolilor cardiovasculare
în unele țări (1980)

Rata standardizată
Țara Rata brută Rata specifică pe vârste
toate vârstele

      45-54ani 55-64 ani

Finlanda 491 277 204 631

Egipt 192 299 301 790
Mexic 95 163 132 327

Sursa: Beaglehole et al. 1993; calculată în baza datelor din World Health Statistics Annual, 1986
 Mortalitatea standardizată, pe cauze de deces
și pe medii de rezidență, România, 2003

Rata standardizată de mortalitate la 100000 loc

Cauza decesului
urban rural
Cardiovasculare 665,5 816,6
Tumori 221,2 180,1
Boli digestive 70,9 73,3
Cauze externe 55,7 76,3
Boli respiratorii 50,3 75,6

Source: Le Centre de statistique sanitaire et de documentation medicale. Ministere de la Santé

Raportul standardizat al mortalității

Raportul dintre numărul de decese observate și numărul de decese așteptate

 Variantă a metodei indirecte de standardizare

 Utilizată de OMS în baza de date Health for AII

 Măsoară excesul de mortalitate înregistrat într-o populație față de un model standard de mortalitate
specifică
  
 Decesele observate = decesele consemnate pentru o populație și într-o perioadă de timp

 Decesele așteptate = decesele calculate în condițiile în care intensitatea fenomenului de

mortalitate în populația studiată ar fi aceeași cu cea din zona de referință
Exemplu
Mortalitatea din județul A comparată cu mortalitatea țării în anul X

Decesele observate = decesele reale existente la DJS

Decesele așteptate = decesele care s-ar produce în județul A în anul X, în condițiile în care s-ar
aplica la populația județului A, mortalitatea specifică pe grupe de vârstă a țării, în același an

Decese în țară Pop. județului Pop. țării Decese așteptate

Gr. de vârstă
M Pj Pt MxPj/Pt
20-29 1000 10000 1000000 10
30-44 3000 30000 2000000 45
45-59 5000 50000 2000000 125
60-74 10000 70000 7000000 100
75+ 30000 30000 500000 180
Total       460
Algoritm de calcul

1. Stabilirea deceselor pe gr. de vârstă în zona martor (ex. țara)

2. Stabilirea distribuției populației pe gr. de vârstă în zona martor
3. Stabilirea distribuției pe gr. de vârstă in zona de studiu (județ)
4. Calculul deceselor așteptate pentru fiecare gr. de vârstă

   decese așteptate = decese din zona martor

5. Calcularea numărului total de decese așteptate se face prin sumarea deceselor așteptate la fiecare grupă de
vârstă
6. Calcularea valorii RSM
Interpretarea RSM:

 RSM = 100 - nr. decese observate = nr. decese așteptate → mortalitatea este egală
în cele două populații

 RSM > 100 - exces de mortalitate în zona de studiu

 RSM <100 - intensitate mai mică a mortalității
Calcularea intervalului de încredere pentru RSM

I.I = RSM ± (1,96 x SE) = 65,2 ± (1,96 x 3,76) = 65,2 ± 7,36 (72,56 – 57,84)

d = numărul observat de decese

SE = abaterea standard

  Interpretare
 Dacă valoarea 100 este cuprinsă între limita superioară și inferioară a intervalului, diferența între
decesele observate și așteptate este nesemnificativă
 Dacă limita superioară a intervalului este sub 100, decesele observate sunt semnificativ mai mici decât
cele așteptate
 Dacă limita inferioară a intervalului este de peste 100, decesele observate sunt semnificativ mai mari
decât cele așteptate
Tabela de mortalitate
Indicatori = funcții biometrice – sintetizează modelul de mortalitate al unei populații

 Numărul de supraviețuitori – Lx sau Sx – nr. de persoane în viață la fiecare vârstă exactă

 Numărul de decese - Dx - nr. de persoane din rândul supraviețuitorilor care decedează între 2 vârste
exacte (de la ultima aniversare și înainte de a ajunge la aniversarea imediat următoare)
 Numărul de ani trăiți între 2 vârste exacte - LMx - nr. mediu de ani trăiți de supraviețuitori între cele
două vârste exacte
 Nr. total de ani trăiți de generația studiată – Tx
 Probabilitatea de deces – Qx - probabilitatea ca o persoană în viață la vârsta X să moară înaintea
împlinirii vârstei de X+1 sau X+5
 Probabilitățile de supraviețuire – Px - probabilitatea ca o persoană în viață la vârsta X să împlinească
vârsta X+1 sau X+5 ani
 Speranța de viață la diferite vârste - Ex- nr. mediu de ani pe care îl are de trăit o persoană de vârstă X în
condițiile modelului de mortalitate specific anului (anilor) pentru care se calculează tabela de mortalitate
 Cum se lucrează cu tabela de mortalitate
Tabela de mortalitate a populației României
Supraviețuitorii

Numărul total de
Numărul de
Vârsta

Numărul de Probabi­litatea Probabi­litatea Numărul de persoane- persoane-ani pe care Speranța de

supra-
decese de deces de supra­viețuire ani trăiți intre două i-ar trăi de la viață
viețuitori
vârste începutul intervalului
de vârstă
  1 2 3 4 5 6 7
  L(x) D(x)  Q(x) P(x) LM(x) T(x) E(x)
0 100.000 1654 0.01654 0.98346 99.173 7.176.328 71.76
1 98.346 125 0.00127 0.99873 98.283 7.077.150 71.96
2 98.220 69 0.00071 0.99929 98.186 6.978.866 71.05
3 98.151 47 0.00048 0.99952 98.086 6.880.680 70.10
  ..........  .......... ..........  .......... .......... ..........
82 30.063 3341 0.1111 0.88885 28.393 168.606 5.61
83 26.722 3264 0.1221 0.87786 25.090 140.214 5.25
84 23.458 3137 0.1337 0.86627 21.890 115 .124 4.91
85+ 20.321 2975 0.1464 0.85358 18.434 93.234 4.59
Sursa: Institutul național de statistică România 2005
Speranța de viață la naștere

Sinonime:
Durata medie a vieții
Speranța medie de viață – e0

 Indicator sintetic al mortalității și al stării de sănătate

 Nr. mediu de ani pe care îl are de trăit un nou născut din cohorta ipotetică
aleasă, presupunând că la fiecare vârstă va avea probabilitatea de deces specifică
anului pentru care s-a calculat tabela de mortalitate
Concepte suplimentare

 Vârsta medie la deces = o medie aritmetică a vârstelor la deces

 Viața probabilă = viața mediană - vârsta la care numărul populației se

reduce la jumătate

 Viața normală = vârsta modală la deces - vârsta la care avem cea mai
mare frecvență a deceselor
Factori principali ai reducerii mortalității

 Creșterea nivelului de trai

 Creșterea calității asistenței medicale
 Ameliorarea accesului la serviciile de sănătate
 Orientarea stilului de viată spre menținerea sănătății

Atenție: mortalitatea infantilă!

Reducerea mortalității în România
Opțiuni posibile

 Promovarea susținută a programelor pentru schimbarea comportamentelor în rândul populației generale,

pentru:
 promovarea unui stil de viață sănătos, a unei nutriții sănătoase,
 combaterea sedentarismului și stresului, a consumului de tutun și alcool;
 Creșterea nivelului de trai și a nivelului veniturilor, in special pentru populația cu risc ridicat: gravide,
familii cu copii minori etc.;
 Creșterea ponderii serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, preventive și de promovare a
sănătății, inclusiv prin creșterea cheltuielilor publice pentru acestea;
 Dezvoltare de politici și programe de sănătate care să promoveze o nutriție sănătoasă în rândul femeilor
gravide și copiilor și adolescenților pentru combaterea deficiențelor de iod, fier, etc. inclusiv promovarea
alăptării;
 Creșterea accesului populației la servicii de sănătate și sociale adecvate, mai ales în mediul rural și la
populația vârstnică.