MORBIDITATEA

INCIDENȚA ȘI PREVALENȚA
INCIDENȚA

 Reprezintă frecvența cazurilor noi apărute într- o populație dată

în timpul unei perioade date.

 După cum se vede se introduce elementul timp.

 Se poate calcula incidența zilnică, săptămânală, lunară.

 Mai frecvent se folosește incidența anuală care astfel reflectă

durata bolii și amploarea procesului epidemiologie.
INCIDENȚA

 Rata incidenței reprezintă numărul de cazuri noi apărute într-o

perioadă de timp precisă, raportat la populația la mijlocul acestei
perioade.

numărul de cazuri noi apărute într-o perioadă de timp precisă x 1000,

populația la mijlocul acestei perioade
Viteza incidenței

 Se referă la schimbarea incidenței în unitatea de timp.

 Viteza este o măsură a schimbării unei variabile pe unitatea de

schimbare a unei alte variabile de care depinde prima.

 Viteza incidenței trebuie să țină seama nu numai de timpul real

de observare al subiecților, dar de asemenea de momentul variabil în
care subiecții intră sub observație
Densitatea incidenței

 Datele de incidență trebuie să fie raportate, atunci când este posibil la numitor
reprezentat de persoane-timp de observație (expunere).

 O persoană expusă 3 ani Ia un factor studiat reprezintă 3 persoane - ani de

expunere la fel de bine ca 3 persoane expuse numai 1 an.

 Incidența permite să se estimeze viteza propagării bolii într-o populație.

 Numitorul reprezintă numărul de persoane - perioade de risc (zile, luni, ani, durat
unei observații particulare). Atunci când acest lucru nu este posibil, numitorul va fi
reprezentat de numărul de persoane în populația studiată la mijlocul studiului - la
mijlocul anului în cazul măsurării incidenței anuale.
Densitatea incidenței

 Multe boli nu au curs continuu și se prezintă sub formă de

episoade (pusee ale bolii) inițial - cu ocazia cărora boala este
detectată - urmate de remisiuni și perioade clinic mute.

 Este necesar a se indica în observațiile epidemiologice dacă se

măsoară incidența persoanelor bolnave sau dacă este vorba de un
studiu al incidenței episoadelor sau manifestărilor bolii.
Rata cumulativă a incidenței

 Reprezintă toate cazurile noi de boală apărute

într-o perioadă de timp; se raportează la efectivul
inițial al cohortei.

 Reprezintă o măsură a riscurilor.

Rata de atac

 Este o manifestare specială a incidenței fiind

rezervată cazurilor în care populația nu este expusă
decât în timpul unei perioade limitate.
Rata de atac

 Exemple: Intoxicație alimentară din aceeași sursă, explozia unei

încărcături nucleare, o felie de vârstă când boala apare exclusiv

 Rata de atac desemnează proporția subiecților atinși în cursul unei

perioade definite și terminate - de exemplu incidența globală a unei
boli ocupaționale pentru subiecți 20-65 ani ia în considerație perioada
lor maximală de expunere la factorii etiologici de la locul de muncă.

 În cazul unei etiologii necunoscute rata de atac reprezintă proporția

subiecților atinși în cursul întregii lor vieți.
Incidența

 Incidența este un indice important al nevoilor de sănătate

preventive pentru bolile acute și cronice și totodată un indice de
evaluare a eficacității măsurilor de control ale unei boli cu
caracter de masă.

 Dacă măsurile individuale și colective sunt eficace incidența

bolii diminuă.
Incidența

 Situația la un moment dat a apariției sau dezvoltării unui fenomen

de îmbolnăvire de masă este influențat de: incidența și durata bolii.

 De exemplu dacă durata bolii este mare, incidența nulă și

prevalența ridicată înseamnă că ne aflăm la sfârșitul propagării
procesului de masă.
Incidența

 Cu scopul de a interpreta un fenomen de masă este posibil a lega

punctul culminant al incidenței cu punctul culminant al factorului
cauzal (care aparține de obicei trecutului) pentru a cunoaște
perioada de incubație, durata expunerii, durata fazelor bolii.

 Acestea permit interpretarea logică a procesului de masă studiat

cu scopul de a adopta metode logice și eficace de control.
Incidența

 Pentru boli a căror propagare este relativ stabilă (evoluția

cancerului în timp) este valabilă următoarea afirmație:

 Prevalența = Incidența x Durata medie a bolii

 Durata medie a bolii = Prevalența/ Incidența

Incidența

 Remarcă tehnică: Când durata bolii este măsurată prin numărul

de zile de spitalizare nu se iau în considerație ziua admisiei și ziua
ieșirii. În Canada nu se ia în considerație ziua ieșirii.

 În lupta contra propagării unei boli dacă se dorește să se scadă

prevalența aceasta se poate realiza prin:
 scăderea incidenței măsuri antiepidemice care controlează
propagarea și apariția de cazuri noi
 micșorarea duratei bolii prin tratament și alte măsuri clinice
 scăderea incidenței și micșorarea duratei bolii
Clasificarea fenomenului de masă

 Concentrarea cazurilor bolii în timp, în spațiu sau în timp și spațiu

se prezintă sub 3 aspecte:

 Epidemia
 Endemie
 Pandemia
Epidemia

 Apariția unei serii de cazuri comparabile dpdv al

caracterului și cauzei (origine) și în număr net peste
așteptările obișnuite.

 Considerații despre ceea ce este neobișnuit se fac prin

raționament logic sau analiză statistică.
Endemie

 Fenomen de masă nelimitat în timp, limitat în spațiu.

 Nelimitat în timp presupune prezența de numeroase cazuri de

boală pe durata a numeroase decenii chiar secole afectând în general
mai multe generații succesive.

 Exemplu: malnutriția, paludismul, trahomul sunt endemice în

regiunile subdezvoltate
Pandemia

 Este un fenomen de masă presupunând concentrarea

subiecților bolnavi, limitat în timp, nelimitat în spațiu.

 Spațiul nelimitat presupune că boala se propagă la toată

populația sau pe mai multe continente, populațiile fiind
atinse de fenomenul studiat.
Pandemia

 Exemplu: aparițiile bruște și recente ale gripei pe mai multe

continente și dispariția câteva luni mai târziu.
 Când animalele sunt cuprinse și ele se vorbește despre o
panzootie.
 Pandemiile bolile transmisibile pe cale respiratorie sunt explozive
și cu durată relativ scurtă datorită pe de o parte proprietăților
agentului etiologic și datorită mijloacelor actuale de control.
 Pandemiile date de maladiile transmisibile pe cale digestivă, vor
fi de durată ceva mai mare.
Clasificarea fenomenului de masă

Nume Timp Spațiu

Epidemie
Limitat Limitat
La animale epizootie

Pandemie
Limitat Nelimitat
Panzootie

Endemie
Nelimitat Limitat
Enzootie
Analiza logică a ratelor - după Sartwell -

 Analiza logică a ratelor a fost făcută pentru mortalitate

dar raționamentul poate fi urmărit prin analogie cu alte
fenomene.

 Numărător = număr de decese sau cazuri de deces

Analiza logică a ratelor - după Sartwell -

1. Care este exactitatea declarațiilor privind cauza

a) care este proporția deceselor raportate de medic

b) care este formația medicilor
c) care este motivația lor de a face declarații exacte
d) nomenclatura și clasificarea bolilor (mai ales în interiorul unui grup de boli) nu s-a
schimbat ca urmare a îmbunătățirii cunoștințelor?
e) detecția clinică a bolii nu s-a ameliorat ca urmare a descoperirii unor metode de
diagnostic clinic sau de laborator noi mai precise și a utilizării lor mai
generalizate?
f) există alte boli care pot fi ușor confundate cu maladia studiată și a căror
mortalitate s-a schimbat recent în mod radical?
Analiza logică a ratelor - după Sartwell -

2. Tratamentul statistic a fost modificat?

(schimbarea clasificării și alocării priorității)
Analiza logică a ratelor - după Sartwell -

În cazul numitorului (populației)

1. Măsurarea populației în timpul unei întregi perioade de studiu a unei
tendințe particulare este exactă?
2. Compoziția populației nu s-a modificat în timp?
a) Din cauza modificărilor de decupaje administrative (sectoare de
recensământ)
b) Din cauza schimbărilor de distribuție a populației după vârstă sau
rasă sau după alte caractere individuale
c) S-au făcut ajustări adecvate în prezentarea datelor
(standardizare sau ajustarea datelor după vârstă sau după alte
criterii susceptibile de a varia)
Definirea statutului de bolnav conține câteva
elemente subiective:

 Marcarea debutului bolii și evoluției acesteia

Bolnavul nu poate preciza obiectiv nici debutul bolii, nici evoluția;
primele anomalii sunt asimptomatice

 Apariția primelor semne care îl îndeamnă spre medic

 Apariția primelor semne decelabile de cei din jur

 Măsurarea morbidității
Unitatea de observare Aspectul morbidității Observații

Indice brut de incidență sau indicele morbidității generale

Cazuri noi de toate bolile
Cazuri noi de boală
Incidența specifică pentru anumite boli *
Cazuri noi de boală de
anumită boală

Cazuri existente într-un Prevalența

teritoriu și anumită perioadă **
de timp (noi și vechi)

Morbiditatea individuală
Persoana bolnavă
Arată câți oameni bolnavi și câți oameni sănătoși există
 Măsurarea morbidității
Unitatea de observare Aspectul morbidității Observații

Bolnav în evidență Indicele de evidență ***

Morbiditatea cu ITM

Cazuri care au condus

****
la ITM
 Măsurarea morbidității

Unitatea de observare Aspectul morbidității Observații

Individualitate cu incapacitate definitivă de muncă

Cazuri de boală care au condus la
incapacitate definitivă de muncă
Are la bază decizia de pensie medicală

Cazuri de boală care au necesitat

Morbiditatea spitalicească (spitalizată) *****
internare în spital

Cazuri care au determinat decesul Mortalitatea spitalicească pe cauze ******

Durata de spitalizare
Număr de internări la 100.000
locuitori
Explicații (*)

 Cazul nou de boală ~ cazul de boală pentru prima dată diagnosticat de o unitate sanitară (valabil
pentru boli acute)

 Exemplu: pneumopatia acută la codificare este un caz nou dar la examinările ulterioare nu mai
este caz nou.

 Cazurile noi se înregistrează numai la nivelul DMT (subestimare a incidenței)

 Diagnosticul de cancer presupune: suspicionat la nivelul DMT, confirmat de către policlinică sau
spital devine caz nou)

 Incidența depinde de accesibilitate și adresabilitate

 Accesibilitate - posibilitatea pacientului de a merge la medic
 Adresabilitatea - dorința bolnavului de a se duce la medic
Explicații (**)

 Caz vechi - a mai fost înregistrat

 Prevalența dă informații asupra cazurilor cronice

 Prevalența arată câte boli există dar nu câți sănătoși există.

 În timp ce incidența se măsoară pasiv, prevalența se poate

determina numai activ prin examene de masă, așa numitele studii de
prevalența
Studii de prevalență

 Studiile de prevalență se fac pe eșantioane.

Prevalența se poate studia pentru un grup sau pentru toate grupurile.

 Atenție!!! se înmulțește cu 100 nu cu 1000. Se raportează la persoane

examinate și nu la număr de locuitori.

 Studiul prevalenței
 de moment - ca un instantaneu
 de perioadă - toate cazurile noi și vechi care există într-o perioadă
Calcularea prevalentei de perioadă

 Examinare zilnică timp de 365 de zile

 Prevalența momentului inițial
 Prevalența anului întreg
 Prevalența + cazuri noi

 Anchetele de prevalență se fac la intervale destul de mari când

este necesară programare sau planificare sanitară
 Eșantioane naționale au fost realizate în:
 1949-1951
 1964-1965 - metodologie unică - pe un
milion de locuitori de 5%; au cuprins toate
afecțiunile; reprezentativitate foarte bună în
suprafață, nu în adâncime
 1983 - eșantion de aproximativ 50000
locuitori; reprezentativitate în lărgime și
profunzime
 1989,1997 - anchete cu aceeași
metodologie, cu date comparabile
 Eșantion tipic stratificat (în trei trepte):
prima treaptă constă în teritorializarea țării în 6
zone plus Municipiul București
a doua treaptă în separarea pe medii urban-rural a
fiecărei zone,
a treia treaptă în selectarea unui număr de 166
localități urbane și rurale, aceleași la toate
anchetele.
 S-a obținut un eșantion reprezentativ de 11600
persoane care au fost examinate cu ocazia anchetei.
Explicații (***)

 Se folosește un indice care nu este egal cu cel de prevalență dar care îl

poate estima

 Indicele de evidență - stabilit pe baza registrelor de cronici; trebuie

șterși din evidență cei care au plecat prin deces sau mutare. Când se adună
toți bolnavii existenți în evidență, se subestimează prevalența - nu sunt
conținute cazurile necunoscute.

 Indicele de evidență se referă la cei cu diagnostic pus - nu se face pe

baza examenelor de masă. Se poate calcula în fiecare an.
Explicații (****)

 Cazurile acestea presupun o oarecare gravitate.

 Unitatea de observare atât din punct de vedere teoretic cât și în

realitate, în certificatul de concediu medical inițial și în calculul
indicatorilor este ziua de concediu medical

 Aceste aspecte ale morbidității se referă la o populație puternic

selecționată. Concediile medicale sunt puternic influențate de
legislație
Explicații (*****)

 Ar putea fi un indicator foarte bun dar nu se poate stabili

populația - numitorul fracției. O persoană dintr-un anumit teritoriu se
poate duce în alt spital. Nu toate spitalele au toate secțiile posibile.
Chiar dacă diagnosticul este bun calitativ nu este precizată populația.

 Morbiditatea spitalizată presupune un anumit grad de gravitate -

pacienții pot fi netransportabili, în situații terminale sau există
forțarea internării din motive sociale
Explicații (******)

 Acestea sunt cazuri de o gravitate deosebită

 Cazurile care au necesitat spitalizare pot fi considerate din două

perspective: internare și externare. La externare se cunosc mai
multe lucruri.

 Durata mare de spitalizare poate traduce o boală gravă sau o

deficiență de spitalizare.
Bibliografie

 Note de curs de la audierea cursurilor Catedrei de Sănătate

Publică UMF Carol Davila

 Epidemiologie - principes, techniques, applications, Milos

Jenicek, Robert Cleroux, Edisem 1982