Fișa EGOHID (European Global Oral Health Indicators Development) a fost introdusă în

anul 2002 cu scopul de a dezvolta un set de indicatori pentru monitorizarea și descrierea

afecțiunilor orale. Reprezintă un set de indicatori utilizat pentru monitorizarea şi descrierea
morbidităţii sănătăţii orale, indicatori ce pot fi utilizaţi pentru evaluarea minuţioasă a stării
sănătăţii orale. Este singurul program computerizat ce permite aprecire a stării de sănătate orale
la nivel european.
Fișa EGOHID este alcătuită din 7 mari secțiuni:

1. Informații generale și de identificare

2. Evaluarea statusului odontal
3. Evaluarea tratamentului orthodontic
4. Evaluarea fluorozei dentare
5. Prevalența protezelor amovibile
6. Evaluarea statusului parodontal și evaluarea severității bolii parodontale
7. Prevalența leziunilor mucoasei orale

În cadrul fiecărei secțiuni pot exista mai mult de o întrebare sepcifică. Este recomandat ca
examinatorul să respecte ordinea întrebărilor din formular.

Nu toate întrebările se aplică pentru toți participanții. Lângă fiecare întrebare există un symbol
care să amintească examinatorului când o anumită secțiune se aplică unui anumit grup de vârstă

S1. Mai întâi se introduce data examinarii si codul de identificare al examinatorului. Tarile
participante la acest studiu au primit cate un cod care va fi introdus in campul 3

Campurile 4 si 5 sunt folosite pentru a introduce varsta si sexul pacientului

Daca este posibil, se va allege o optiune care descrie cel mai bine timpul trecut de la ultima vizita
la stomatology a pacientului si se introduce codul corespunzator in campul 6.

In campul 7 va fi trecut codul postal al pacientului, iar in campul 8 se va specifica daca pacientul
are acces la servicii stomatologice de rutină la o distanta de 30 de minute de calatorit fata de casa
sau de locul de munca

In campul 9 se va specifica daca pacientul foloseste pasta de dinti care contine fluor

In campul 10 se va indica frecventa meselor si a gustarilor pe parcursul unei zile

Pentru pacientii adulti va fi folosit campul 11 pentru a indica nivelul de educatie. Pentru copiii
pana la varsta de 18 ani va fi luat in considerare nivelul de educatie al apartinatorului.

Pentru pacientii adulti se va complete campul 12 cu statusul professional si campurile 13 si 14

vor mentiona consumul de tutun si alcool, in functie de frecventa acestuia.
Pentru completarea fisei egohi examinaorul are nevoie de lumina de la unitul dentar, oglinda
dentara, sonda dentara (sonda Williams), rulouri de vata, spray aer/apa.

S2. Evaluarea statusului odontal

Se completeaza prima intrebare pentru toate categoriile de varsta. Daca pacientul este edentat se
noteaza in campul 15 si se trece la intrebarea 7.

Dintii trebuiesc curatati si uscati. Se folosesc codurile icdas.

Formularul de evaluare este alcatuit din 2 tabele, cate unul pentru fiecare arcada. In ambele
tabele vor fi notate prezenta leziunilor carioase si a restauratiilor coronare prezente la nivelul
fiecarei suprafete a fiecarui dinte. Tabelele pot fi folosite atat pentru dentitia permanentă cat si
pentru cea de lapte. In cazul dentitiei mixte sau a unei incluziuni dentare se incercuieste dintele
luat in considerare in partea de sus a tabelului.

Pentru fiecare suprafata va fi folosit un cod de 2 cifre icdas. Primul cod se refera la prezenta sau
absenta unei restaurari/obturatii/sigilari. Cel de-al doilea cod va indica prezenta leziunilor
carioase coronare.

Inainte de evaluarea statusului odontal pacientul va fi invitat sa inlature eventuale proteze.

Examinatorul trebiue sa se asigure ca dintii pacientului sunt curati. In caz contrar, examinatorul
va inlatura placa dentara prin periaj professional.

Odata ce au fost atribit a fost atribuit cate un cod de 2 cifre pentru fiecare suprafata a unui dinte,
acesta va fi notat in fisa egohid. Atunci cand un dinte lipseste, sau atunci cand toate suprafetele
au acelasi cod, codul respective va fi notat in partea de jos – ultimul rand al tabelului

S3 Evaluarea tratamentului orthodontic

Intrebarea 2 va fi atribuita participantilor cu varsta cuprinsa intre 5 si 17 ani. Aceasta sectiune

este alcatuita dintr-o intrebare referitoare la prezenta sau absenta aparatelor ortodontice

S4 Evaluarea fluorozei dentare

Se vor complete intrebarile 3 si 4 doar pentru copiii de 12 ani participant. Necesita curatarea si
uscarea dintilor. Foloseste indicele Dean.

Leziunile fluorotice apar de obicei simetric bilateral si au tendinta de a se prezenta sub un aspect
striat dispus orizontal la nivelul dintelui. Cei mai frecvent afectati sunt premolarii si molarii
secunzi, urmati de incisive. Incisivii mandibulari sunt cei mai putin afectati.

Defectele care se pot incadra ca fiind chestionabile pana la usoare – care sunt cel mai probabil sa
apara, se pot prezenta sub forma unor linii sau pete albede obicei in apropierea marginii incizare
la in varful cuspizilor. Au aspectul hartiii albe sau a unui munte cu varful inghetat si tendinta de
a se pierde in smaltul inconjurator.

Este folosit indicele Dean. Inregistrarea este facuta in baza unor 2 dinti care sunt cei mai afectati.
Daca cei 2 dinti nu sunt la fel de afectati, va fi luat in considerare scorul pentru cel mai putin
afectat. Atunci cand dintii primesc un scor, examinatorul trebuie sa porneasca de la gradul cel
mai sever si sa elimine fiecare varianta pana ajunge la varianta corespunzatoare.

Cod 1 – smalt normal - suprafata smaltului este neteda si lucioasa si are o culoare palida, alb
cremoasa

Cod 2 – chetionabila - smaltul prezinta modificari cu privier la transparenta fata de smaltul

normal sub forma unor pete albe

Cod 3 – fluoroza foarte scazuta -zone albe, opace, de culoarea hartiei albe sunt dispuse neregulat
pe suprafata dintelui, dar acestea implica mai putin de 25% din suprafata vestibulara a dintelui

Cod 4 – opacitatea alba a smaltului dentar este mai extensa decat la codul 2, dar acopera mai
putin de 50% din suprafata dintelui

Cod 5 – surprafata smaltului prezinta pete uzura si pete maro

Cod 6 - suprafata smaltului este grav afectata iar hipoplazia este atat de marcanta incat poate
afecta forma dintelui. Prezinta zone de uzura si pete maro care sunt imprastiate. Dintii au un
aspect corodat

Întrebarea 4 – folosirea altor produse care contin fluor

Va fi completata doar pentru participantii cu varta de 12 ani.

S5 Prevalenta protezelor dentare amovibile. Se completeaza doar pentru participantii trecuti de

20 de ani

S6 Evaluarea statusului parodontal si severitatea bolii parodontale

Sectiunea este alcatuita din 2 intrebari, intrebarea 5 unde se va inregistra indicele CPI si
intrebarea 6, pentru care se va inregistra pierderea de atasament gingival. Aceste intrebari nu se
aplica pentru toate grupele de varsta.

Inainte de a determina indicele CPI si pierderea de atasamant se va inregistra care dintre sextant
vor fi exclusi din cauza prezentei a prea putini dinti. Se indica pe formular care dinnte lipseste
prin taiere cu o linie. Fiecare sextant care prezinta mai putin de 2 dinti va fi notat cu X in dreptul
casute indicelui CPI. Acesti sextant vor fi exclusi din calcularea indicelui CPI si a pierderii de
atasament.
Se folosesc sonde parodontale pentru examinare care prezinta demarcatii circumferentiale pentru
a evalua pierderea de atasament gingival si adancimea pungii parodontale

Indicele CPI. Pentru a face această evaluare, se folosesc trei indicatori clinici ai stausului
parodontal: (1) prezenţa sau absenţa sângerării gingivale; (2) calculul supra - sau subgingival, şi
(3) pungile parodontale împărţite în superficiale (4-5 mm) şi profunde (6 mm sau mai mult).
Sonda parodontala Williams poate fi folosită pentru măsurătorile clinice.

Sextanţi. Arcadele dentare sunt divizate în sextanţi definiţi prin numerele dinţilor 17 - 14, 13 -
23, 24 - 27, 37 - 34, 33 - 43, şi 44 - 47. Un sextant ar trebui examinat numai dacă doi sau mai
mulţi dinţi sunt prezenţi şi nu au indicaţie pentru extracţie.

Indexul dentar. Pentru adulţi, dinţii care se examinează sunt:

17 16 11 26 27
47 46 31 36 37
Cei doi molari în fiecare sextant posterior sunt împerecheaţi pentru înregistrare, iar dacă lipseşte
unul, nu se vor face înlocuiri. Dacă nici unul din dinţii desemnaţi pentru index nu este prezent
într-un sextant calificat pentru examinare, se examinează toţi dinţii restanţi din acel sextant.

Pentru copiii 12-13 ani, vor fi examinaţi numai şase dinţi: 16, 11, 26, 36, 31 şi 46. Iar sondarea
parodontala nu va fi efectuata

Examinarea pungilor gingivale. Un dinte desemnat pentru index trebuie sondat, folosind acest
instrument (sonda parodontala) pentru a măsura adâncimea pungii parodontale, detecta tartrul
subgingival şi răspunsul prin sângerare. Forţa folosită nu trebuie să depăşească 20 grame. Un test
practic pentru a determina această forţă este de a plasa vârful sondei la nivelul unghiei policelui
şi a exercita presiune până apare albirea patului unghial. Pentru palparea tartrului subgingival
trebuie folosită cea mai uşoară forţă posibilă care poate permite mişcarea vârfului sondei de -a
lungul suprafeţei dentare.

Când se inseră sonda, vârful rotunjit trebuie să urmărească configuraţia anatomică a suprafeţei
radiculare. Dacă pacientul simte durere în timpul sondării, acesta este un semn că s -a folosit prea
multă forţă.

Vârful sondei va fi inserat cu blândeţe în pungă, iar adâncimea de sondaj va fi citit ă în func ţie de
gradaţie. Cel puţin 6 puncte ale fiecărui dinte trebuie examinate: mezio-vestibular, ½ vestibulară,
disto-vestibular, mezio-lingual, ½ linguală şi disto-lingual.

Examinarea şi înregistrarea. Codurile în ordine descrescătoare a severităţii vor fi desemnate

după cum urmează:

Cod 0 – parodonţiu sănătos.

Cod 1 – sângerare observată, direct sau cu ajutorul oglinzii, după palpare;
Cod 2 – tartru prezent la palpare, dar toată suprafaţa neagră a sondei este vizibilă;
Cod 3 – pungă de 4 sau 5 mm (marginea gingivală situată pe suprafaţa neagră a sondei);
Cod 4 – pungă mai mare de 6 mm (suprafaţa neagră a sondei nu e vizibilă);
Codul cel mai mare regasit la nivelul unui sextant va fi completat in casuta corespunzatoare
Dacă nu sunt cel puţin doi dinţi rămaşi într -un sextant, şi fără indicaţie de extracţie, căsuţa
corespunzătoare trebuie anulată printr-un semn (x).

Intrabarea 7 – masurarea pierderii de atasament gingival va fi inregistrata pentru dintele index pe

langa indicele CPI. Sondarea pungilor parodontale ofera indicatii asupra pierderii de atasamant.
Masurarea devine inadecvata atunci cand recesiunea gingivala devine aparenta, iar jonctiunea
smalt cement devine vizibila. Examinatorul va nota pierderea de atasament maxima a dintelui
indice la nivelul aceluiasi sextant cu aceeasi sonda.

Examinarea parodontala necesita o sonda williams sterila. Pierderea de atasament gingival este
definita ca distanta dintre jonctiunea smalt cement si varful sondei. Este masurata pierderea de
atasament prin sondare, prin identificarea jonctiunii smalt cement si masurarea distantei pana la
baza pungii parodontale. Adancimea la sondare este definita ca distanta dintre nivelul marginii
gingivale libere si varful sondei. Toti dintii, cu exaceptia molarilor de minte sunt examinati

Dintii sunt sondati in 6 locuri: : mezio-vestibular, ½ vestibulară, disto-vestibular, mezio-lingual,

½ linguală şi disto-lingual. Indicii parodontali sunt inregistrati in ordinea urmatoare: adancimea
la sondare si pierderea de atasament gingical

Clasificarea bolii parodontale

Statusul parodontal al fiecarui subiect este evaluat in baza pierderii de atasament gingivale.
Pierderea de atasament este definita ca migrarea catre apical a marginii gingivale libere fata de
un punct de referinta. Severitatea este caracterizata pe baza unor grade de pierdere a
atasamentului gingival si codificata dupa cum urmeaza

Sanatoasa: pierdere de atasament 0mm

Usoara: pierdere de atasamant gingival 1 sau 2 mm
Moderata: pierdere de atasament 3 sau 4mm
Severa pierdere de atasament mai mult de 5 mm

S7 Leziunile mucoasei orale – completarea intrebarii 7 pentru adultii participanti

Foloseste oglinda dentara pentru a localiza si indica natura unor eventuale leziuni la nivel oral

Evaluarea leziunilor orale se efectuează între 35 și 64 de ani, iar examinatorul trebuie să noteze
natura oricărei leziuni orale ce poate fi prezentă. Pentru examinarea cavității orale se vor folosi
două oglinzi dentare sau o oglindă și mânerul unei sonde dentare în scopul de a retrage țesuturile
orale. Examinarea trebuie să se efectueze minuțios și sistematic și să fie executată într-o ordine,
după cum urmează:

a. Mucoasa labială și șanțul labial, superior și inferior;

b. Partea labială a comisurilor și mucoasa orală;
c. Limba – fața dorsală, margini și fața ventrală;
d. Planșeul bucal;
e. Palatul dur și moale;
f. Crestele alveolare și gingia,superior și inferior.
De asemenea, pacientul trebuie întrebat dacă a observat orice modificare a țesuturilor cavității
orale, cum ar fi o leziune care nu se mai vindecă, o îngroșare a mucoasei orale sau prezența unei
dureri diferite de cea întâlnită la nivel dentar.

Examinatorul trebuie să noteze prezența sau suspiciunea unei leziuni orale și să o încadreze într-
una din afecțiunile posibile folosind un cod de la 1 la 6 după cum urmează:

cod 1- Tumoră malignă (cancer oral)

cod 2- Leucoplazie
cod 3- Lichen plan
cod 4- Ulcerație (aftoasă, herpetică, traumatică)
cod 5- Eritroplazie
cod 6 - Altele – de exemplu, sarcom Kaposi sau leucoplazia păroasă