Fenomene cu influenţă

demografică
PROF. UNIV. DR. CRISTIAN VLĂDESCU
 Dinamica populației:
I. Dinamica naturală
II. Dinamica mecanică

I. Mișcarea naturală = ”regenerarea” populației. Este caracterizată prin 2

componente:
• Forța de reproducere
• Forța de mortalitate
A. Forța de reproducere

Definiții:
Produsul de concepție = rezultatul fecundării unui ovul de către un spermatozoid,
care a parcurs perioada de gestație și care se finalizează prin naștere sau avort.
Nou născutul viu = produs de concepție expulzat sau extras complet din corpul
mamei, indiferent de durata de gestație, care prezintă semne vitale: respirație/
bătăi cardiace / pulsații ale cordonului ombilical/ contracția unui mușchi striat,
indiferent dacă a fost secționat sau nu cordonul ombilical sau dacă placenta a
rămas sau nu atașată.
Născutul mort = rezultatul unei sarcini de minim 180 de zile, când produsul de
concepție nu prezintă niciun semn vital.
A. Forța de reproducere

Definiții:
Avortul = produsul de concepție provenit dintr-o sarcină cu durata mai mică de 28
săptămâni și care, după extragerea completă din corpul mamei, nu prezintă niciun
semn vital.
Nașterea = expulzarea unui produs de concepție după o gestație mai mare de 28
săptămâni.
Rangul nașterii = a câta naștere a mamei este cea în cauză.
Rangul născutului = al câtelea este respectivul născut în suita celor născuți de mamă
Intervalul protogenezic = durata medie dintre căsătorie și nașterea primului copil
Forța de repoducere - Natalitatea:

• Permite (si) aprecierea gradului de dezvoltare al societății

• Sursa principală a datelor = certificatul constatator al nașterii

• Variabilitate mare chiar în cadrul aceleiași țări (mediu rural/urban)

nv
N= x 1000
L

N = natalitatea L = populație la 01.07.a.c.

nv = născuții vii
Factori care influențează natalitatea:

• Factori biologici: care țin de perioada de procreație (la ♀ durează 30-35 ani, cu un
maxim în jurul vârstei de 20-25 ani), eventuala existeță a sterilității (dobândită sau
secundară unor stări patologice), numărul de avorturi
• Factori socio-economici: prelungirea duratei de școlarizare, implicarea activă a
femeilor în viața economică, câștigul insuficient, criza de spațiu locativ etc)
• Factori culturali-psihologici: prin creșterea nivelului de educație, procrearea
devine un act voluntar și volitiv al familiei și, mai ales, al femeii
 Factori care influențează natalitatea:

• Comportamentul demografic = atitudinea cuplului față de numărul de copii dorit:

 Pozitiv = procrearea fără nicio intervenție restrictivă; caracteristic secolului XIX, dar există și în
prezent; a permis perpetuarea speciei, dar, dacă nu ar exista mortalitate maternă și a copiilor
sub 1 an, s-ar ajunge la suprapopulare
 Negativ = tendința cuplului de a limita numărul de copii; a apărut odată cu dezvoltarea
societății, prin creșterea standardului de viață și al calității asistenței medicale, dar reprezintă o
frână în dezvoltarea armonioasă a societății
 Optimal = echilibrarea nevoii societății de forță de muncă cu tendința cuplurilor de limitare a
numărului de nașteri; pt. Dezvoltarea armonioasă a societății, în fiecare familie ar trebui să
existe 2-4 copii sau 1-2 fetițe
Factori care influențează natalitatea:

• Planificarea familială: reflectarea comportamentului demografic optimal în

conștiința cuplului. Are drept consecință: procrearea unui număr optim de copii
doriți, reducerea numărului de avorturi, reducerea mortalității materne

• Factori legislativi: Codul Familiei, Codul Muncii, sistemul de alocații, sistemul

de protecția al mamei și copilului. Natalitatea poate fi stimulată prin: măsuri
directe (alocații pentru copii, ajutoare bănești), măsuri indirecte (creșe, grădinițe,
concedii), educație
Decret nr. 770/1966 Rata brută a natalității în România, 1965-2017
(interzicerea
avortului
chirurgical) 25.4
24.2

18.3

14.8 14.8 15.2

12.4
10.5 10.3 10.5
9.8 9.7 9.8 10 9.8 9.7 9.8 9.9
9.5 9.4 9.1
8.7 9 8.9 8.8 8.6
8.4

1965 1967 1969 1978 1983 1989 1991 1995 1998 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Forța de repoducere – Nupțialitatea:

• Indice indirect, obținut prin raportarea numărului de căsătorii dintr-un interval de timp la
populație

• Indice pozitiv, corelație directa cu natalitatea

• Influențat de structura pe grupe de vârstă a populației, vârsta la care are loc căsătoria,
legislație
Nc
Ic = x 1000
L

Ic = indice de căsătorie L = populație la 01.07.a.c.

Nc = număr de căsătorii
Forța de repoducere – Divorțialitatea:

• Indice indirect, obținut prin raportarea numărului de divorțurii dintr-un interval de timp
la populație

• Indice negativ, corelație inversă cu natalitatea

• Număr de divorțuri mai mare în mediul urban

Nd Nd
Id = x 1000 Id = x 100

L Nc

Id = indice de divorțuri Nc = număr de căsătorii.

Nd = număr de divorțuri L = populație la 01.07.a.c
Forța de reproducere - Fertilitatea:

• Reproduce mai fidel decât natalitatea fenomenul nașterii

• Se obține prin raportarea numărului de născuții vii la mia de femei aflate în

perioada fertilă (15-49 ani)
nv
Ifert = x 1000
F(15-49)

Ifert = indice de fertilitate F(15-49) = număr de femei între 15-49 ani

nv = născuții vii
Evoluția ratei de
fertilitate și a ratei totale
de fertilitate în România,
în perioada 1986-2010

Sursa datelor: INSP.

Evoluția natalității și
fertilității în România,
2012
Forța de repoducere – Fertilitatea specifică pe grupe de
vârstă:

• Se utilizează pentru comparații între regiuni care au structură diferită pe grupe de

vârstă a populației feminine

• Ține cont de faptul că procrearea nu se realizează cu acceași intensitate la toate

vârstele
nv ”x”
Fgrv = x 1000
F ”x”
Fgrv = Fertilitatea specifică pe grupe de vârstă F ”x”= populația feminină de vârstă ”x”
nv ”x” = născuții vii din mame de vârstă ”x”
Forța de repoducere – Indicele brut de reproducere:

• Indicator al intensității nașterilor/ reînnoirii generațiilor unei populații

• Reprezită numărul născuților vii de sex feminin al femeilor în decursul întregii

perioade fertile (15-49 ani)

Rb =0,488 x D49

Rb = Indice brut de reproducere

D49 = descendența finală (numărul total de fete pe care îl naște o femeie până la vârsta de 49 ani)
0,488 = rata de feminitate, indice ponderal al fetelor din totalul născuților vii
Forța de repoducere – Indicele net de reproducere:

• Înlătură eroarea de care nu ține seama indicele brut de reproducere, anume

decesele femeilor cu vârsta 15-49 ani

• Pentru calcularea fertilității specifice la supraviețuitoare se utilizează tabelele de

supraviețuire

Rn =0,488 x (F15 x S15 + F16 x S16 + .......+ F49 x S49)

Rn = Indice net de reproducere

F15, 16....49 = fertilitate specifică pe ani de vârstă

S15, 16....49 = număr supraviețuitoare la vârsta respectivă

Forța de repoducere – Indice de fertilitate conjugală
(legitimă):

• Ține cont și de numărul nașterilor din afara căsătoriei

• Greu de calculat, deoarece datele exacte se obțin cu ajutorul recensămintelor

nvl
Fleg = x 1000
Fc(15-49)

Fleg = indice de fertilitate conjugală Fc(15-49) = număr de femei căsătorite între 15-49 ani
nvl = nou născuții vii legitimi
Forța de reproducere – Fecunditatea:

• Arată capacitatea biologică de a procrea a femeilor cu vârsta de 15-49 ani; ia în

cosiderare numărul sarcinilor mai mari de 2 luni

• Greu de calculat, deoarece datele exacte se obțin cu ajutorul recensămintelor

• Se analizează în paralel cu fertilitatea

S
Ifec = x 1000
F(15-49)

Ifec = indice de fecunditate F(15-49) = număr de femei între 15-49 ani

S = număr sarcini
Forța de mortalitate - Mortalitatea:

• Componenta negativă a mișcării naturale a populației

• Numărul de decese dintr-o populație dată, într-un interval de timp (de obicei
1 an)

• Permite:
 Aprecierea gradului de dezvoltare socio-economică
 Identificarea problemelor de sănătate
 Planificarea sanitară a resurselor
 Evaluarea activității sistemului de servicii sanitare
Forța de mortalitate – Mortalitatea generală (rata mortalității,
indice brut al mortalității):

• Sursa datelor: registrele de stare civilă + serviciile de statistică (structura populației

• Analiza sa se poate realiza transversal (1 an calendaristic) sau longitudinal

(prospectiv/ retrospectiv)

•  nivelului de dezvoltare   fondurilor alocate sănătății

D
Mgen = x 1000
L
Mgen = mortalitate generală
D = număr de decese L = populație la 01.07.a.c
 Evoluția ratei brute a mortalității în România, 2000-2018

Sursa datelor: IndexMundi

Forța de mortalitate – Mortalitatea specifică pe sexe:

• În general, deși se nasc mai mulți copii de sex masculin, există și o supramortalitate
masculină

• Există și regiuni cu supramortalitate feminină datorată alimentației precare și

condițiilor grele de viață și muncă
D(m, f)
M(m, f) = x 1000
L(m, f)
M(m, f) = inidce mortalitate generală specifică pe sexe (masculin, feminin)
D(m, f) = număr de decese de sex masculin, feminin
L(m, f) = populația medie de sex masculin, feminin
Forța de mortalitate – Mortalitatea specifică pe grupe de
vârstă:

• Există diferențe de la o țară/ regiune la alta între mortalitatea specifică unor grupe de
vârstă

• În general, mortalitatea este crescută sub vârsta de 1 an, apoi scade și crește din nou
după 50 ani
Dx
Mx = x 100
Lx
Mx = mortalitate specifică vârstei x
Dx = număr de decese specific vârstei x
Lx = populația de vârstă x
Reprezentare grafică a mortalității specifice pe grupe de vârstă, de forma literei L:

Interpretare:
Valori foarte mari ale mortalității infantile
Valori minime ale mortalității pentru grupa
10-14 ani
Creștere treptată a mortalității la vârste
înaintate, fără a atinge valorile mortalității
infantile
Predomină bolile transmisibile și carențiale
Caracteritică țărilor slab dezvoltate
Reprezentare grafică a mortalității specifice pe grupe de vârstă, de forma literei U:

Interpretare:
Valori scăzute ale mortalității infantile
Creștere treptată a mortalității la vârste
înaintate, atingând valorile mortalității
infantile
Predomină bolile cronice, cele acute fiind
controlate, iar unele chiar eradicate
Caracteritică țărilor în curs de dezvoltare, cu
asistență medicală mai bună
Reprezentare grafică a mortalității specifice pe grupe de vârstă, de forma literei J:

Interpretare:
Valori scăzute ale mortalității infantile
Valori foarte mari ale mortalității la vârste
înaintate
Predomină bolile cronice degenerative
Caracteritică țărilor dezvoltate, cu asistență
medicală de calitate, care acordă atenție
mamei și copilului
Forța de mortalitate – Mortalitatea specifică pe cauze de
boală:

• Există diferențe de la o țară/ regiune la alta între mortalitatea specifică unor

grupe de vârstă

• Permite ierarhizarea intervențiilor

Dcd
Mcd = x 100 000
L
Mcd = mortalitate specifică printr-o boală
Dcd = număr de decese printr-o boală
L = populația medie
Forța de mortalitate – Rata standardizată a mortalității:

• Când se studiază comparativ un fenomen, apare o eroare datorată

neomogenității populației din regiunile respective.

• Standardizare = eliminarea influenței structurii grupe de vârstă etc

• Standardizare prin:

 Metodă directă

 Metodă indirectă
Forța de mortalitate – Letalitatea:

• Numărul deceselor printr-o boală din totalul deceselor

• Indicator ce arată vârfurile de mortalitate; se poate calcula și pe grupe de

vârstă
Dcd
Mprop = x 100
D
Mprop = letalitatea
Dcd = număr de decese printr-o boală
D = total decese
Standardizarea mortalității – Metoda directă:

• Se alege o populație de referință, standard, cu o anumită structură pe grupe de

vârstă

• I se aplică mortalități specifice pe grupe de vârstă reale, din fiecare zonă comparată

RMs =  ps x mx

RMs = rata standardizată a mortalității

ps = populația standard

mx= mortalitate specifică grupei de vârstă

Standardizarea mortalității – Metoda indirectă (a mortalității
standard):

• Se alege un model de mortalitate specifică pe grupe de vârstă = referință

standard

• Se aplică la structura pe grupe de vârstă reale, din fiecare zonă comparată

RMs =  px x ms

RMs = rata standardizată a mortalității

px = populația standard

ms= mortalitate standard

Forța de mortalitate – Mortalitatea infantilă:

• Cel mai sensibil indicator al stării de sănătate

• Apreciază calitatea asistenței medicale și dezvoltării socio-economice

• Se poate calcula pe anumite intervale (prima lună de viață, primul an etc)

D(m, f)
M(m, f) = x 1000
L(m, f)
M(m, f) = inidce mortalitate generală specifică pe sexe (masculin, feminin)
D(m, f) = număr de decese de sex masculin, feminin
L(m, f) = populația medie de sex masculin, feminin
Forța de mortalitate – Mortalitatea maternă:

• Decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 de zile de la terminarea sa,
oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agrvată de
sarcină sau de îngrijirile pe care le-a solicitat, dar nici accidentală, nici întâmplătoare.

• Cauze pricipale: febra puerperală, avortul septic, accidentele din timpul nașterii
dm
Mm = x 100 000
nv
Mm = inidce mortalitate maternă
dm = număr de decese mame prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei
nv = născuți vii
 Evoluția ratei mortalității materne în România, 2008-2017

Sursa datelor: IndexMundi

Dinamica mecanică (mișcarea mecanică) a populației

• Creșterea sau scăderea numărului populației dintr-un anumit teritoriu din alte
cauze decât cele naturale
• Mobilitatea poate fi:
 Profesională (pe grupe profesionale); se produce în cursul vieții sau la schimbul
dintre generații
 Socială la trecerea dintr-o categorie socială în alta; poate fi progresivă sau
regresivă
 Spațială sau geografică; poate fi de tipul migrației interne (mutarea dintr-un oraș
în altul, dar în aceeași țară) sau migrației externe (emigrare, imigrare)