1

S6 – Imbătrânirea demografică a populației

Structura populației pe sexe
Piramida vârstelor
Concepte-cheie:
• Îmbătrânirea activă
• Îmbătrânirea sănătoasă
• Abilitatea funcțională

Analizând îmbătrânirea demografică a populaţiei într-o serie de ţări dezvoltate economic, se constată că rolul
principal în declanşarea şi definitivarea acestui proces revine scăderii natalităţii şi, în mai mică măsură, şi numai
în ultima fază, scăderii mortalităţii.
Structura populației pe sexe – Vârsta şi sexul reprezintă două dintre caracteristicile demografice de bază în
analiza structurii populaţiei. Modificarea structurii populației pe vârstă și sexe are implicații demografice și
economico-sociale importante. Structura pe sexe se stabileşte determinând greutatea specifică a populaţiei de
sex feminin, respectiv masculin, în totalul populaţiei.

Structura populației pe sexe

Indicator Formula
Ponderea populației de sex feminin în totalul 𝑃𝑓
𝑃𝑓% = x 100
populației 𝑃

Ponderea populației de sex masculin în totalul 𝑃𝑚

𝑃𝑚% = 𝑃
x 100
populației
Structura populaţiei pe sexe poate fi caracterizată şi prin intermediul unui indicator indirect, calculat ca mărime
relativă, cunoscut sub denumirea de raport de feminitate, respectiv raport de masculinitate (procentual sau
promile):

Raport de feminitate 𝑃
= 𝑃 𝑓 x 1000
𝑚

Raport de masculinitate = 𝑃𝑃𝑚 x 1000

𝑓

Interpretarea indicatorilor
Analiza structurii populaţiei pe sexe şi vârste evidenţiază următoarele:

• ponderea mai mare a populaţiei de sex feminin nu este specifică tuturor grupelor de vârstă;

• structurii populaţiei pe sexe şi vârste este formată sub incidenţa unei proporţii favorabile sexului masculin
la naştere (aproximativ 51% băieţi şi 49% fete) şi a supramortalităţii masculine, caracteristică întregii
perioade a vieţii,

• structura pe sexe evoluează astfel:

=> până în jurul vârstei de 20 de ani structura pe sexe este net favorabilă populaţiei de sex
masculin;
=> ponderea celor două sexe se egalizează în aria vârstelor mijlocii (20 – 40 ani), după care
devine preponderentă greutatea specifică a populaţiei de sex feminine;
=> după vârsta de 70 de ani, raportul de 2/1 între efectivul populaţiei feminine şi cel al populaţiei
masculine este considerat normal. Se remarcă faptul că o asemenea evoluţie a structurii pe sexe,
de-a lungul vieţii, este favorabilă procesului de reproducere a populaţiei.
 2

Piramida vârstelor = imagine sintetică a structurii pe vârste și sexe a unei populații P și prezintă:
Intrările (N+ I)
Ieșirile (D+E)
Baza piramidei = nașterile
Înălțimea piramidei = longevitatea P
Axa verticală a piramidei = grupele de vârstă
Barele orizontale = efectivul P pe sexe
Dreapta = 𝑃𝑓 (populația de sex feminin)
Stânga = 𝑃𝑚 (populația de sex masculin)
Descifrarea etapelor procesului de îmbătrânire demografică presupune urmărirea evoluţiei în timp a formelor pe
care le îmbracă piramida vârstelor; aceasta poate să îmbrace patru forme fundamentale, prezentate în figura 1.
Figura 1. Forme posibile ale piramidei vârstelor

(a) tipul triunghi - corespunde unei populaţii tinere, având o bază largă, alimentată în permanenţă de o natalitate ridicată
(peste 30‰) şi un vârf ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute a populaţiei vârstnice în structura populaţiei totale (de
regulă sub 5%). În această categorie sunt cuprinse în special ţările slab dezvoltate economic din Africa, Asia şi America
de Sud.
b) tipul denumit amforă, căpiţă sau stog, prezintă tendinţe de îngustare a bazei piramidei şi de îngroşare progresivă a
vârfului acesteia, anunţând instalarea unui proces de îmbătrânire demografică. Acest tip de populaţie este caracteristic
ţărilor în curs de dezvoltare, care au înregistrat unele progrese pe plan economic, socio-cultural şi în domeniul medico-
sanitar.
c) tipul denumit clopot sau urnă corespunzător unor populaţii care prezintă o piramidă a vârstelor cu baza în com-
primare şi vârful îngroşat, ca urmare, în primul caz diminuării efectivelor de tineri sub efectul scăderii ferme a ratelor
de natalitate un timp îndelungat şi, în al doilea caz, reducerii mortalităţii, atât la vârstele tinere cât şi la cele mijlocii,
ceea ce a condus la creşterea însemnată a speranţei de viaţă la zero ani. Acest tip de populaţie corespunde în special
ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic din Europa de Vest, S.U.A. şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă,
Japonia care se confruntă şi cu cele mai ridicate niveluri ale proceselor de îmbătrânire demografică.
d) tipul denumit treflă, ce ar corespunde unei populaţii în care, după un accentuat proces de îmbătrânire demografică,
ar urma un proces de reîntinerire demografică. Un asemenea proces părea la un moment dat că l-ar înregistra Franţa,
mulţi ani naţiunea cea mai îmbătrânită din Europa, dar datele recente nu confirmă o asemenea tendinţă.
 3

1. Prin proces de îmbătrânire demografică a populaţiei se înţelege:

a) creşterea coeficientului de dependenţă demografică
b) diminuarea în timp a presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra populaţiei potenţial active
c) lărgirea bazei piramidei vârstelor
d) modificarea structurii pe vârste a populaţiei, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă,
de lungă durată
e) diminuarea în timp a coeficientului de dependenţă economică
2. Rata de activitate indică:
a) Ponderea populaţiei active în totalul populaţiei
b) Proporţia populaţiei active în resursele totale de muncă
c) Ponderea populaţiei inactive tinere şi vârstnice în populaţia adultă potenţial activă
d) Greutatea specifică a populaţiei ocupate în populaţia activă totală
e) Proporţia persoanelor inactive în populaţia activă totală.
3. Identificaţi consecinţele directe ale procesului de îmbătrânire demografică a populaţiei:
a) amplificarea mişcării migratorii rural-urban
b) creşterea ratelor specifice de mortalitate pe vârste
c) o evoluţie negativă a ratei generale de mortalitate
d) modificări în structura consumului de bunuri şi servicii
e) creşterea ratei de natalitate pe perioade mari de timp.
4. Se cunosc următoarele date privind efectivul populaţiei la 1 iulie 2000 şi la 1 ianuarie 2004 în România:
Efectivul populaţiei de sex Efectivul populaţiei de sex
masculin feminin
(mii persoane) (mii persoane)
Grupa de vârstă 2000 2004 2000 2004

0-4 ani 588 552 557 522

5-9 ani 624 572 594 545

10-14 ani 884 703 851 673

15-19 ani 848 879 814 841

20-24 ani 998 850 957 811

25-29 ani 919 916 888 873

30-34 ani 933 871 905 843

35-39 ani 647 789 638 775

 4

40-44 ani 793 658 802 660

45-49 ani 783 785 809 814

50-55 ani 642 723 680 771

55-59 ani 502 528 559 586

60-64 ani 564 474 671 565

65-69 ani 488 478 607 612

70-74 ani 382 384 510 522

75-79 ani 233 261 365 391

80-84 ani 77 123 142 222

85 ani şi peste 65 47 117 94

a) Pentru fiecare moment de raportare a efectivului determinaţi greutăţile specifice ale populaţiilor de sex
masculin, respectiv feminin în total.
b) Determinaţi valorile raportului de feminitate şi de masculinitate pentru întreaga populaţie şi pe grupele
mari de vârstă: 0-14 ani, 15-64 ani şi peste 65 de ani, la ambele momente de timp.

5. Ştiind că efectivul populaţiei României în 2020 era de 19,442,038 locuitori, iar suprafaţa ţării noastre este de
238391 kmp, să se calculeze şi să se interpreteze în funcţie de media europeană următorii indicatori:
a) Densitatea generală a populaţiei;
b) Coeficientul de arealitate;
c) Distanţa medie dintre doi locuitori.
Populația Europei în 2020 era de 747,636,026 locuitori iar S = 10.180.000 kmp