Ecologie Chat 2: Ecologia populației

Cheia de răspuns a profesorului

Stație: Modele de dispersie

1. Ce este o populație?

O populație este un grup de organisme care aparțin aceleiași specii și tră iesc într-un anumit loc în
același timp.

2. O proprietate folosită pentru a descrie o anumită populație este dispersia. Definiți dispersia.

Dispersia este distribuția spațială a indivizilor în cadrul populației.

3. Enumerați cele trei tipuri de modele de dispersie:

Cele trei tipuri de dispersie sunt: aglomerate, uniforme și aleatorii.

4. Denumirea modelului de dispersie: aglomerat

Descrieți acest model: Indivizii sunt grupați împreună .

De ce ar putea organismele să se aranjeze în acest model? Distribuțiile

aglomerate apar adesea atunci câ nd resursele, cum ar fi alimentele, apa sau
spațiile de locuit, sunt grupate împreună . Distribuțiile aglomerate sunt, de
asemenea, observate la speciile care au un anumit comportament social.
Organismele se pot grupa ca mijloc de protecție împotriva unui pră dă tor.

Exemplu al acestui model în natură :

• O populație de foci s-ar putea grupa pe un ță rm, deoarece hrana se află în apă
și spațiile de împerechere sunt pe ță rm.
• Bancuri de pești.
• Turme de animale, cum ar fi o turmă de bizoni.
• Un stol de pă să ri.
• Un stup de albine.

5. Denumirea modelului de dispersie: Uniform sau Even

Descrieți acest model: Organismele sunt aranjate astfel încâ t să fie la o distanță
egală unul de celă lalt.

De ce ar putea organismele să se aranjeze în acest model? Chiar și distribuțiile

sunt, de obicei, rezultatul interacțiunilor sociale care au ca rezultat încercarea
indivizilor de a se îndepă rta câ t mai mult posibil unul de celă lalt.

Exemplu al acestui model în natură :

• O pasă re își poate localiza cuibul pentru a maximiza distanța față de cuiburile altor pă să ri.
1
6. Numele modelului de dispersie: Random

Descrieți acest model: Locația unei persoane este independentă de locația

altor persoane.

De ce ar putea organismele să se aranjeze în acest model? Modelele aleatorii

nu sunt foarte frecvente în natură , iar majoritatea organismelor nu ar "alege"
acest model. Dispersarea aleatorie poate rezulta atunci câ nd semințele sunt
dispersate de vâ nt sau de animale.

Exemplu al acestui model în natură : Într-un câ mp de flori să lbatice, plantele

pot fi dispersate aleatoriu datorită semințelor suflate în jurul câ mpului.

7. Ce tip de model de dispersie este observat în populațiile umane? Explicați-vă ră spunsul.

Oamenii tind să se adune împreună în zonele în care sunt disponibile resurse abundente. O mă sură
de siguranță este, de asemenea, obținută tră ind în sate, orașe și orașe.

2
 Stație: creștere exponențială

1. Calculați numă rul de celule bacteriene la sfâ rșitul fiecă rei ore pentru o perioadă de timp de 12 ore.
Înregistrați-vă datele în tabelul de date de mai jos.

Oră Numărul de celule Oră Numărul de celule

Ora 1 4 Ora 7 16, 384
Ora 2 16 Ora 8 65,536
Ora 3 64 Ora 9 262,144
Ora 4 256 Ora 10 1,048,576
Ora 5 1,024 Ora 11 4,194,304
Ora 6 4,096 Ora 12 16,777,216

2. Reprezentați grafic datele despre creștere în graficul de mai jos.

3. Descrieți tipul de creștere care are loc în acest exemplu.

Creșterea nu pare prea impresionantă la început. De fapt, populația pare să crească foarte încet
pentru cea mai mare parte a perioadei de 12 ore. Cu toate acestea, puterea creșterii exponențiale
poate produce o populație de dimensiuni extrem de mari, după cum reiese din ultimele două ore ale
perioadei de timp.

4. Ce nume este dat acestui tip de creștere?

Creștere exponențială .
5. În ce condiții are loc acest tip de creștere?
3
 • Sunt disponibile resurse nelimitate. Nu există lipsă de hrană și apă .
• Există suficient spațiu pentru ca creșterea să aibă loc.
• Nu există pră dă tori sau boli.

6. Ce se va întâ mpla în cele din urmă cu orice populație care se confruntă cu acest tip de creștere?

Populațiile nu pot continua să crească exponențial pentru foarte mult timp. Resursele vor deveni
limitate și va exista o acumulare de deșeuri care va limita creșterea. În plus, concurența pentru
resursele limitate se va intensifica pe mă sură ce populația crește. Multe organisme vor concura mai
mult pentru aceste resurse și vor pieri.

7. Vi s-a oferit posibilitatea de a vă angaja pentru o perioadă de o lună (31 de zile).

Ați prefera să fiți plă tit:
(a) un milion de dolari pentru cele 31 de zile de muncă sau
(b) Un cent în prima zi, salariul dublâ ndu-se în fiecare zi pentru perioada de 31 de zile?

Explicați-vă ră spunsul.

Elevii ar trebui să aleagă "b" ca ră spuns. Dacă începeți cu un cent și îl dublați timp de 31 de zile, veți
avea în cele din urmă 1.073.741.824 de cenți, ceea ce este egal cu 10.737.418,24 USD.

4
 Stație: Creștere logistică
1. Reprezentați grafic datele de creștere în graficul de mai jos.

90
Number of Birds 80
70
60
50
40
30
20
10
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Generation

2. Descrieți tipul de creștere care are loc în acest exemplu.

La început, populația pare să se confrunte cu o creștere exponențială , dar la generația 10, creșterea
pare să se stabilizeze și să se stabilizeze.

3. Ce nume este dat acestui tip de creștere?

Creștere logistică .

4. Ce se înțelege prin termenul "capacitate de transport"?

Capacitatea de transport este numă rul de persoane pe care mediul le poate susține pe o perioadă
lungă de timp.

5. Care este estimarea dvs. privind capacitatea de transport pentru această populație de pă să ri?

Capacitatea de transport pentru această populație de pă să ri este de aproximativ 80 de indivizi.

6. Enumerați 5 factori care ar putea determina capacitatea de susținere a unei populații.

• Cantitatea de alimente disponibile.
• Cantitatea de apă disponibilă .
• Prezența/absența bolilor.
• Prezența/absența pră dă torilor naturali.
• Cantitatea de spațiu disponibil.
• Gradul de concurență între indivizii din populație.

7. Este capacitatea de susținere pentru o populație întotdeauna constantă ? Explica.

5
 Nu, capacitatea de transport nu este întotdeauna constantă . Capacitatea de transport se schimbă
odată cu condițiile prezente în mediul înconjură tor. De exemplu: Condițiile meteorologice dintr-un
an pot produce o abundență de alimente pentru o anumită populație.

8. Ce factori ar putea cauza modificarea capacită ții de transport?

• Un dezastru natural, cum ar fi un incendiu forestier.
• Condiții meteorologice, cum ar fi o inundație sau un uragan.
• Despă durire
• Schimbă rile climatice.

9. Care este relația dintre rata natalită ții și rata mortalită ții înainte ca o populație să -și atingă
capacitatea de suport?

Rata natalită ții este mai mare decâ t rata mortalită ții.

10. Care este relația dintre rata natalită ții și rata mortalită ții după ce o populație își atinge capacitatea de
suport?

Rata natalită ții și rata mortalită ții sunt destul de egale.

11. Care este diferența de aspect dintre o curbă de creștere exponențială și o curbă de creștere logistică ?

O curbă de creștere exponențială este, de asemenea, cunoscută sub numele de curbă J datorită formei
sale pe un grafic.
O curbă de creștere logistică este, de asemenea, cunoscută sub numele de curbă S și arată ca un "S"
întins pe un grafic.

6
 Stație: Predator – Relații pradă

1. Ce se întâ mplă cu populația de râ s de fiecare dată câ nd există o creștere a populației de iepuri?

Câ nd populația de iepure crește, există o creștere corespunză toare a populației de râ s.

2. Ce se întâ mplă cu populația de iepuri de fiecare dată câ nd există o creștere a populației de râ s?

Câ nd populația de râ s crește, există o scă dere corespunză toare a populației de iepuri.

3. Explicați relația dintre numă rul de râ și și numă rul de iepuri între anii 1845 și 1900. (Această
întrebare cere o explicație a relației, nu o descriere a relației.)

Pe mă sură ce populația de iepuri crește, există mai multă hrană pentru a susține populația de râ s, iar
populația de râ s începe să crească în dimensiune. Pe mă sură ce populația de râ s crește, ucid mai
multă pradă , iar populația de pradă scade. Pe mă sură ce populația de pradă scade, pră dă torii au mai
puțină hrană de mâ ncat, astfel încâ t populația de pră dă tori scade.

4. În ce doi ani a atins vâ rful populației de iepuri?

1865 și 1886

5. Enumerați factorii care ar putea explica aceste două vâ rfuri ale populației de iepuri.

Este posibil ca elevii să vină cu multe explicații posibile. Posibilită țile includ:
a) A existat o abundență de hrană pentru iepuri în acel an.
b) Clima a fost neobișnuit de blâ ndă , astfel încâ t mai mulți iepuri au supraviețuit iernii.
c) Populația de râ și era foarte scă zută la acea vreme, astfel încâ t a existat mai puțină pradă la iepuri.

6. În cei doi ani care arată un vâ rf al populației de iepuri, există și un vâ rf corespunză tor al populației de
râ s?

Da

7. În anul 1900, se pare că populația de râ și este mai mare decâ t poate fi susținută de populația de
iepuri. Ce explicație puteți da pentru acest lucru?

Ră spunsurile elevilor vor varia. Accept orice ră spuns rezonabil. Cea mai probabilă explicație este că
populația de râ s este susținută de o a doua specie de pradă în acești ani.

8. După cum se dovedește, studiile populațiilor de iepuri de ză padă în zonele în care nu se gă sesc râ și
arată aceleași fluctuații în ciclurile populației. Cum puteți explica acest lucru?

Ră spunsurile elevilor vor varia. Accept orice ră spuns rezonabil.

O posibilitate: Chiar dacă râ sul este un pră dă tor al iepurelui, nu trebuie să fie singurul factor de
control al populației de iepuri. În absența râ sului, populația de iepuri este controlată de alți factori
dependenți de densitate, cum ar fi aprovizionarea cu alimente și spațiul de trai.
9. Definiți urmă torii termeni:
7
 a) Pră darea: Interacțiunea dintre două organisme diferite în care unul captează și se hră nește cu
celă lalt.

b) Pră dă tor: Într-o relație pră dă tor-pradă , pră dă torul este organismul care se hră nește cu celă lalt.

c) Pradă : Într-o relație pră dă tor-pradă , prada este organismul care este sursa de hrană pentru
celă lalt.

10. Pră darea este un exemplu de "factor limitativ". Ce este un factor limitativ?

Un factor limitativ este un factor care determină scă derea creșterii populației.

11. Este pră darea un factor "dependent de densitate" sau un factor "independent de densitate"?
Explicați-vă ră spunsul.

Pră darea este un factor dependent de densitate. Mă rimea populației de pră dă tori și a populației de
pradă depinde de mă rimea celuilalt.

12. Citiți fiecare declarație scrisă mai jos. Fiecare afirmație cu litere corespunde uneia dintre să gețile
vă zute în graficul de mai jos. Scrieți litera corectă la sfâ rșitul fiecă rei să geți pentru a ară ta ce se
întâ mplă cu populațiile de pră dă tori și pradă în fiecare punct.

(a) Populația de pradă crește din cauza scă derii populației de pră dă tori.
(b) Populația de pră dă tori crește datorită creșterii populației de pradă .
(c) Populația de pradă scade din cauza creșterii pră dă rii.
(d) Populația de pră dă tori scade din cauza scă derii populației de pradă .
(e) Populația de pradă crește.

ebcda

8
 Stație: Densitatea populației

1. Definiți termenul "densitatea populației".

Densitatea populației este numă rul de indivizi pe unitate de suprafață .

2. Numă rați numă rul fiecă rei flori să lbatice și înregistrați datele de mai jos.

Floare sălbatică A Floare sălbatică B Floarea sălbatică C

25 14 21

3. Calculați suprafața spațiului care este numă rat. Afișați calculul în spațiul de mai jos.

Suprafață = (lungime) (lă țime)

Suprafață = (32 metri) (36 metri)
Suprafață = 1152 m2

4. Determinați densitatea populației fiecă rei specii. Pentru a determina densitatea populației, împă rțiți
numă rul de plante pe zonă . Asigurați-vă că includeți unită ți cu ră spunsul dvs.

Floare sălbatică A Floare sălbatică B Floarea sălbatică C

2 2
25 plante / 1152 m 14 plante / 1152 m 21 plante / 1152 m2

= .022 plante/m2 = .012 plante/m2 = .018 plante/m2

5. Ce tip de model de dispersie este observat la fiecare specie de flori să lbatice? Dați o explicație pentru
modelul de dispersie observat la fiecare specie.

Floarea sălbatică A: Această plantă pare să aibă dispersie aleatorie. Semințele sunt cel mai probabil
dispersate de vâ nt, iar semințele germinează și cresc oriunde cad. Această plantă nu pare să prefere o zonă a
câ mpului față de alta.

Floarea sălbatică B: Această plantă prezintă dispersie aglomerată . (Notă : La prima vedere poate pă rea o
dispersie uniformă , dar amintiți-le elevilor să ia în considerare modelul de dispersie în raport cu întreaga
grilă . Aceste plante sunt grupate într-un colț al grilajului.) Este posibil să existe o resursă în această zonă pe
care planta o preferă , cum ar fi cantitatea de lumină solară , tipul de sol, cantitatea de apă din sol sau un
element chimic disponibil în sol.

Floarea sălbatică C: Această plantă prezintă dispersie aglomerată . Este posibil să existe o resursă în această
zonă pe care planta o preferă , cum ar fi cantitatea de lumină solară , tipul de sol, cantitatea de apă din sol sau
un element chimic disponibil în sol.

6. Există vreo dovadă că o floare să lbatică ar putea afecta creșterea alteia? Explica.

Există dovezi "posibile" că o floare să lbatică afectează creșterea alteia. Florile să lbatice B și C nu se gă sesc
niciodată în imediata apropiere una de cealaltă . Poate că o floare să lbatică produce o substanță chimică în aer
sau sol care împiedică creșterea alteia. Cu toate acestea, modelele lor de dispersie s-ar putea datora pur și
simplu faptului că fiecare plantă preferă diferiți factori abiotici. Ar fi necesare studii suplimentare pentru a
determina cauza locațiilor lor de creștere.
9
7. Cum este afectată floarea să lbatică A de creșterea florilor să lbatice B și C?

Creșterea florii să lbatice A nu este afectată nici de floarea să lbatică B, nici de C. Wildflower A poate fi gă sit în
creștere independentă și în imediata apropiere atâ t a florilor să lbatice B, câ t și a C.

8. Luați markerul solubil în apă și împă rțiți grila în patru pă trate egale. Calculați suprafața unuia dintre
pă tratele mai mici.

Suprafață = (lungime) (lă țime)

Suprafață = (16 metri) (18 metri)
Suprafață = 288 m2

9. Calculați densitatea populației de flori să lbatice B numai în pă tratul din stâ nga sus.

14 plante / 288 m 2 = .049 plante/m2

10. Modelul de dispersie al unei populații depinde uneori de scara în care este observată populația. Câ nd
ne uită m doar la pă tratul din stâ nga sus, ce model de dispersie este vă zut în floarea să lbatică B?

Câ nd se ia în considerare doar colțul din stâ nga sus, floarea să lbatică B pare să aibă o dispersie uniformă .

Este acest lucru diferit de ră spunsul pe care l-ați dat la întrebarea 5? Da

11. Enumerați mai mulți factori care ar putea explica diferența dintre locațiile de creștere între florile
să lbatice B
și C.

• Disponibilitatea apei
• Tipul de sol
• Cantitatea de lumină solară / umbră
• Nutrienții din sol
• Semințele nu că lă toresc departe
• Prezența / absența unui erbivor în zonă .

12. Dacă omul de știință s-ar întoarce pe teren într-o altă perioadă a anului, densitatea populației ar fi
aceeași? Explica.

Densitatea populației se schimbă pe tot parcursul anului. Pe mă sură ce anotimpurile se schimbă , numă rul de
plante care cresc în zonă s-ar schimba.

13. Descrieți metoda cea mai probabilă de dispersare a semințelor în florile să lbatice A și C. Explica.

Floarea sălbatică A: Această plantă depinde cel mai probabil de vâ nt pentru dispersarea semințelor,
deoarece plantele sunt împră știate aleatoriu pe câ mp.

Floarea sălbatică C: Semințele acestei plante nu că lă toresc departe. Semințele probabil cad la pă mâ nt.

14. Ce factori ar putea restricționa ră spâ ndirea unei populații într-o zonă nouă ?

• O diferență în factorii abiotici între cele două zone

• Condiții meteorologice sau climă diferite

10
 • Bariere fizice, cum ar fi munți sau corpuri mari de apă
Gară: Capacitate de transport
1. Reprezentați grafic datele studiului populației pe graficul de mai jos.

2. Care era mă rimea populației în 1911? 25

Care a fost dimensiunea maximă a populației în 1937? 2000

Care a fost creșterea medie anuală a populației între 1911 și 1937?

(2000 – 25) / 26 = 75,96 pe an

3. Pâ nă în 1950, doar 8 reni au ră mas pe insulă . Care a fost scă derea medie anuală între 1938 și 1950?

(1880 – 8) / 12 = 156 pe an

4. Ce factori ar putea explica creșterea exponențială observată între anii 1911 și 1937?
• Abundență de alimente
• Fă ră pră dă tori
• Fă ră vâ nă toare
• Condiții meteorologice moderate
• Fă ră boli

5. Ce factori ar putea explica scă derea rapidă a populației după 1937?

• Pă șunatul excesiv al aprovizionă rii cu alimente
• Distrugerea habitatelor
• Moartea plantelor alimentare
• Acumularea deseurilor

6. Definiți urmă torii termeni:

a) Rata de creștere: Cantitatea cu care dimensiunea unei populații se schimbă într-un anumit timp.

b) Capacitatea de transport: Cel mai mare numă r de persoane pe care un spațiu le poate susține pe
termen nelimitat fă ră a degrada mediul.

11
7. Renii au depă șit capacitatea de transport? De unde știi?

Da. Populația a început să scadă în 1938 și nu și-a mai revenit niciodată .

8. Enumerați cele patru procese care determină dimensiunea unei populații.

Rata natalită ții, rata mortalită ții, emigrarea și imigrația.

9. Referindu-ne la întrebarea 8, care două procese mă resc dimensiunea unei populații?

Rata natalită ții și imigrația.

10. Referindu-ne la întrebarea 8, care două procese reduc dimensiunea unei populații?

Rata mortalită ții și emigrarea.

11. Referindu-ne la întrebarea 9, care sunt cei doi factori care nu au afectat populația de reni? Explica.

Imigrația și emigrarea. Deoarece această populație tră iește pe o insulă , niciun individ nu ar putea
pă ră si sau intra în populație.

12. Puteți determina capacitatea de transport pentru populația de reni de pe insula St. Paul? De ce sau
de ce nu?

Nu. După o perioadă de creștere exponențială , o populație ar trebui să se stabilizeze și să ră mâ nă

stabilă pe o perioadă de timp. Această populație nu s-a stabilizat niciodată .

13. De ce credeți că populația a continuat să scadă pâ nă câ nd au ră mas doar 8 indivizi?

Pă șunatul excesiv al populației mari a ucis toate plantele. Alimentele insuficiente au dus la boli și
foamete. Odată ce plantele au fost decimate, nu au mai putut crește suficient de repede pentru a
susține populația.

14. Dacă unii dintre cei 8 reni ră mași ar fi masculi și unii femele, ce credeți că s-ar întâ mpla cu populația
în urmă torii câ țiva ani?

Ră spunsurile elevilor vor varia.

Ră spuns posibil: populația este prea mică pentru a se recupera și va dispă rea în cele din urmă pe
insulă .

Ră spuns posibil: Dacă plantele sunt capabile să crească , populația s-ar putea recupera încet.

15. Ce credeți că s-ar fi întâ mplat dacă un pră dă tor natural ar fi fost introdus pe insulă ?

Introducerea unui pră dă tor ar împiedica suprapopularea populației de reni. Dacă populația de reni
este menținută mică din cauza pră dă torilor, plantele ar supraviețui și ar continua să hră nească renii.
Este posibil să se ajungă la un echilibru.

12
 Stație: O tehnică de eșantionare aleatorie
1. Înregistrați datele de eșantionare în tabelul de mai jos.

Numărul de Numărul de
Secțiunea grilă Secțiunea grilă
plante numărate plante numărate
H2 2 E4 10
A7 3 F6 6
D8 3 B7 3
J4 1 C5 7
A2 1 G10 2

2. Care este numă rul total de plante numă rate în cele zece grile pe care le-ați eșantionat?

38 de plante totale.

3. Care este numă rul mediu de plante de margarete pe metru pă trat? (Amintiți-vă că fiecare pă trat de
grilă avea 1 m2. Deoarece au fost numă rate 10 pă trate de grilă , împă rțiți numă rul total de plante
numă rate la 10.) Asigurați-vă că includeți unită ți cu ră spunsul dvs.

3,8 plante / m2

4. Care este întreaga zonă a câ mpului margaretelor?

(10 m) (10 m) = 100 m2

5. Folosind ră spunsurile de sus, determinați câ te plante tră iesc în întreaga luncă .

(3,8 plante / m2) (100 m2) = 380 plante

6. Numă rul real de margarete de pe grila de eșantionare este de 294. Câ t de aproape a fost estimarea
dumneavoastră de numă rul real de plante?

Ră spunsurile elevilor vor varia.

7. Care este eroarea procentuală din estimarea dvs.? (Pentru a determina eroarea procentuală , gă siți
diferența dintre numă rul real și numă rul estimat. Împă rțiți această diferență la numă rul real și
înmulțiți cu 100.)

% eroare = (294 – 380) / 294 x 100%

% eroare = 29.25%

8. Într-un adevă rat eșantion aleatoriu al unei populații, fiecare membru trebuie să aibă șansa de a fi
selectat pentru numă ră toare. Tehnica de eșantionare pe care ați folosit-o a fost o adevă rată probă
aleatorie? Explicați-vă ră spunsul.

Da. Plantele din fiecare grilă au avut șanse egale de a fi selectate pentru numă ră toare.

13
9. De ce ați fost instruiți să numă rați 10 grile de margarete?

Numă rarea unui numă r mare de grile va oferi o estimare mai bună a dimensiunii reale a populației.

10. Ce s-ar putea întâ mpla cu eroarea procentuală dacă ați eșantiona o singură grilă de flori? Explica.

Eroarea procentuală ar fi mult mai mare. Este posibil să alegeți o rețea care are cele mai puține sau
cele mai multe flori. Acest lucru nu ar oferi o estimare bună a dimensiunii reale a populației.

11. Să presupunem că în ziua eșantionă rii ecologul era obosit și nu dorea să cartografieze întregul câ mp
de flori. În schimb, el numă ră doar câ teva grile la marginea câ mpului cel mai apropiat de mașina sa.
Ce efect ar avea acest lucru asupra numă rului să u de populație?

Elevii ar trebui să observe că există mult mai puține flori gă site de-a lungul marginilor câ mpului.
Numă rul să u va fi prea mic, deoarece există puține flori gă site în zona pe care o numă ră .

12. Această tehnică de eșantionare a fost perfectă pentru un câ mp de flori. Cum ar funcționa această
tehnică pentru numă rarea lă custelor într-un lan de porumb foarte mare? Explica.

Elevii ar trebui să recunoască faptul că această tehnică funcționează bine pentru organismele
staționare. Deoarece lă custele sunt în mișcare constantă , ar fi mai dificil să obțineți o numă ră toare
exactă .

13. Referindu-ne la întrebarea de mai sus, cum ați putea efectua un eșantion aleatoriu pentru a numă ra
lă custele din lanul de porumb?

Ră spunsurile elevilor vor varia.

14
 Stația: Creșterea populației umane
1. Reprezentați grafic datele studiului populației pe graficul de mai jos.

2. Ce nume este dat tipului de creștere vă zut în acest grafic?

Creștere exponențială .

3. Câ t timp i-a luat populației umane să se dubleze în dimensiune prima dată ?

Conform datelor vă zute pe grafic, a durat din anul 1 pâ nă în jurul anului 1175 înainte ca populația să
se dubleze.

4. Câ t timp i-a luat populației umane să se dubleze a doua oară ?

În jur de 600 de ani. Populația s-a dublat între 1100 și 1700.

Ră spunsurile cursanților vor varia, dar toate ră spunsurile trebuie să fie în aceeași zonă generală .

5. Câ t timp i-a luat populației umane să se dubleze în dimensiune a treia oară ?

În jur de 150 de ani. Se pare că s-a dublat între 1700 și aproximativ 1850.
Ră spunsurile cursanților vor varia, dar toate ră spunsurile trebuie să fie în aceeași zonă generală .

6. Ce tendință se observă în timpul necesar populației umane pentru a se dubla?

Timpul necesar pentru ca populația umană să se dubleze devine din ce în ce mai scurt.

7. Pentru cea mai mare parte a existenței umane, populația a crescut foarte încet. Oferiți motive pentru
a explica această rată scă zută de creștere.

15
 În primele zile ale existenței umane, viața era foarte dură . Primii oameni au avut dificultă ți în
obținerea hranei, iar bolile au fost agresive. Ratele mortalită ții erau ridicate, iar speranța de viață era
scă zută .
8. Cu aproximativ 500 de ani în urmă , populația umană a început să crească mai rapid. Oferiți motive
pentru a explica această schimbare a ratei de creștere.

Agricultura și revoluția industrială au fă cut viața mult mai ușoară . Alimentele erau mai abundente și
mai ușor de obținut. Îmbună tă țirea salubrită ții, a asistenței medicale și a medicamentelor a scă zut
rata mortalită ții și a crescut speranța de viață . Rata natalită ții a crescut și rata mortalită ții a scă zut.

9. În ultimii 100 de ani (1900-2000) care a fost creșterea procentuală a populației umane?
% creștere = (populația în 2000 – populația în 1900) / populația în 1900 x 100%

% creștere = (6094 – 1550) x 100 %

1550

% creștere = 293%

10. Luați în considerare urmă toarele date:

• În 1980, populația umană era de 4.453 milioane.
• În 1990, populația umană era de 5.291 milioane.
• În 2000, populația umană era de 6.094 milioane.
• În 2010, populația umană a fost de 6,868 milioane.

Folosind ecuația de mai jos, determinați rata de creștere procentuală între 1980 și 1990.
% rata de creștere = (populația în 1990 – populația în 1980) x 100
(populația în 1980) x (numă rul de ani)

a) Care este rata de creștere procentuală din 1980 pâ nă în 1990? Ară tați-vă calculele mai jos.

% creștere = (5291 – 4453) x 100%

(4453) (10)

% creștere = 1,88 % pe an

b) Care este rata de creștere procentuală din 1990 pâ nă în 2000? Ară tați-vă calculele mai jos.

% creștere = (6094 – 5291) x 100%

(5291) (10)

% creștere = 1,52 % pe an

c) Care este rata de creștere procentuală din 2000 pâ nă în 2010? Ară tați-vă calculele mai jos.

% creștere = (6868 – 6094) x 100%

(6094) (10)
16
 % creștere = 1,27 % pe an
d) Avâ nd în vedere calculele dvs. de mai sus, ce pare să se întâ mple cu rata de creștere a populației
umane?

Populația este încă în creștere, dar într-un ritm mai lent. Rata de creștere este în scă dere.

11. Credeți că capacitatea de susținere a pă mâ ntului a fost atinsă ? Explica.

Ră spunsurile elevilor vor varia. Accept orice ră spuns rezonabil care este explicat pe deplin. Unii
studenți ar putea spune că capacitatea de transport a fost atinsă deoarece există mulți oameni
înfometați pe planeta Pă mâ nt. Alții ar putea spune că nu am atins capacitatea de susținere, deoarece
populația în general este încă în creștere.

12. În cele din urmă , care vor deveni factorii limitativi majori pentru populația umană ?

Mâ ncare, apă , spațiu, aer.

13. Factorii limitativi pe care i-ați enumerat la întrebarea 9 sunt aceiași sau diferiți de factorii limitativi
ai altor populații? Explica.

Aceștia sunt aceiași factori care limitează toate populațiile.

14. Enumerați mai multe probleme din țara noastră care sunt legate de populația umană .

• Poluarea aerului și a apei

• Acumularea deseurilor
• Scă derea cantită ților de apă subterană
• Defrișă rile și distrugerea habitatelor
• Creșterea eroziunii solului

17