B.

Metoda somatometrica : este utila mai ales in studiul populatiei

pentru ca rezultatele masurarilor pot face obiectul unor prelucrari
statistice
Iinstrumente necesare pentru masurari:
- Zoometru: pentru lungimi, largimi si adancimi mari
- Compasul: pentru lungimi, largimi si adancimi mici
- Panglica: pentru perimeter
- Cantarul: pentru greutate. Greutatea se poate aprecia
gravimetric (cantarire) sau barimetric (dedusa din alte
masurari), ex: la cabaline greutatea corporala = 80*P 3
p= perimetru thoracic in metri. Formulele de barimetrie difera
de la specie la alta si de la o rasa la alta.
Principalele masurari de lungime:
1. Lungimea oblica a trunchiului (de la umar – punctual fesei)
2. Lungimea toracelui/profunzime (la umar - curbura ultimei
coaste)
3. Lungimea crupei (de la sold – punctual fesei)
4. Lungimea capului (de la incisivi – protuberanta occipitalului)
Principalele masurari de largime:
1. Largimea pieptului (intre umeri)
2. Largimea toracelui (la curbura maxima a coastelor)
3. Largimea crupei (la solduri si la ischii)
4. Largimea capului (la orbite)
Principalele masurari de perimetre:
1. Perimetrul thoracic (in spatele spetelor)
2. Perimetrul fluierului (in treimea mijlocie)
Principalele masurari de inaltime si adancime:
1. Inaltimea la greaban (talia) (de la greaban la sol)
2. Adancimea toracelui (de la greaban la stern)
 3. Inltimea la crupa (de la crupa la sol)
Rezultatele masurarilor se pot folosii ca valori absolute, ca valori
relative sau ca indici corporali.
Valorile absolute nu ofera indici cu privire cu proportionalitatea
ansamblului corporal, ele insa stau la baza obtineri valorilor relative si a
indicilor corporali.
Valorile relative se obtin prin raportarea oricarei dimensiuni la
talie. Dar nu toate regiunile corporale se afla intr-o corelatie organica
directa cu talia.
Indicii corporali se obtin prin raportarea acelor dimensiuni care
sunt intr-o legatura morfofiziologica directa, acestia sunt de 3 tipuri:
1) Indici de format:
- Indicele formatului corporal lateral (IFL) = lungimea oblica a
trunchiului/talie * 100
- Indicele formatului corporal transversal (IFT) = largimea
toracelui/talie * 100
- Indicele formatului crupei (IFC) = largimea crupei la
sold/lungimea crupei * 100
- Indicele ascutimi crupei (IAC) = largimea crupei sold/largimea
crupei ischii * 100
2) Indici constitutionali:
- Indicele masivitatii (IM) = perimetrul toracic/talie * 100
- Indicele compactitatii (IC) = perimetrul toracic/lungimea oblica
a trunchiului * 100
- Indicele adancimii toracelui (IAT) = adancimea toracelui/talie *
100.
- Indicele osaturii (IO) = perimetrul fluierului/talie * 100
3) Indici mecanici:
 - Indicele diferentei de inaltime (IDI) = inaltimea la crupa/talie
* 100.
- Indicele vidului substernal (IVS) = (talie – adancimea
toracelui)/talie * 100.

Procesul de crestere:

Indicatorii procesului de crestere:

Cresterea este o adunare cantitativa care se exprima prin

evolutia greutatii corporal, spre deosebire de dezvoltare care este o
diferentiere calitativa. Cresterea organismului ca intreg se apreciaza
prin urmatorii indicatori:
1) Energia de crestere (E)
2) Viteza absoluta de crestere (VA)
3) Viteza relative de crestere (VR)
4) Intensitatea de crestere (I)
5) Coeficientul de crestere (C)

Energia de crestere sau greutatea corporala la o anumita varsta:

este o insusire care de depinde mult de baza ereditara a indivizilor si
nu se poate realiza decat in conditii de mediu corespunzatoare
(alimentative, microclimate, etc). E nu este aceias pe toata perioada de
crestere, este mica la inceputul perioadei de crestere, creste catre
partea central a cresterii si apoi tinde sa se plafoneze catre
maturitatea corporala, in expresie grafica are forma de S. (desen)
Viteza absoluta de crestere: reprezinta sporul pe care il
inregistreaza un organism intre 2 determinari raportat la timp (zi,
saptamana, luna, decada, etc). VA= (EF-EI)/T. VA este mica la inceputul
perioadei de crestere, creste catre partea central a perioadei de
crestere si scade catre maturitate devenind nula, in expresie grafica
are aspectul unei parabole.
Viteza relative de crestere: reprezinta sporul in procente pe care
il prezinta un organism intre 2 determinari raportat la energia initiala,
VR este mare la inceputul perioadei de crestere (pentru ca EI este
mica), scade treptat catre perioada central a cresterii tinzand sa
devina nula catre maturitatea corporala, in expresie grafica are aspect
de hiperbola. VR= [(EF-EI)/EI]*100
Intensitatea de crestere: reprezinta sporul in procente pe care il
inregistreaza un organism intre 2 determinari, raportat la greutatea
corporala, greutate corporala care se modifica continu de la un moment
la altu al vietii. I= {(EF-EI)/ [(EF+EI)/2]} *100. Grafic aspect de
hiperbola la fel ca viteza relative de crestere, mare la inceputul
perioadei de crestere, scade in partea central a cresterii, devine nula la
maturitatea corporala……muhahahahaha.
Coeficientul de crestere: reprezinta greutatea corporala in
procente la un moment dat fata de greutatea corporala maxima posibila
la un adult. Se exprema grefic prin sistemul coloanelor, spre exemplu:
un vital in primul an de viata realizeaza 55% din greutatea unui adult, in
al 2-lea an 82%, iar in al 3-lea an 92%. C= (E T/EA)*100 (desen).

Studierea procesului de crestere diferentiat pe regiuni corporale:

se face cu ajutorul urmatoarei formule Y=a*x b.
Y= greutatea regiuni corporale sau a organului respectiv in
momentul studiului
x= greutatea corporala a intregului organism in momentul studiului
a= reportul dintre cgreutatea regiunii si greutatea intregului
organism, ambele la adult
 b= raportul dintre viteza relative de crestere (VR) a regiunii
corporale si VR a intregului organism, ambele pe tot percursul procesului
de crestere.

Cap. II - Sistematica Zootehnica

Sistematica zoological se termina la nivel de specie.

Din subdiviziunile posibile in interiorul speciilor domestic se ocupa
sistematica zootehnica, ea are ca unitate a categoriilor populatia.
Populatia este o comunitate reproductive de indivizi cu un fond de
gene comune, sau populatia este un grup de indivizi izolat reproductive.
Clasificarea populatiilor:
I. In functie de gradul de izolare reproductiva:
(1) Populatii deschise = comunitati reproductive supuse unui
mare si continuu aport de gene straine datorita imigratiei
(semirasele)
(2) Populatii inchise = comunitati reproductive cu un grad
mare de izolare reproductive, instalat de multe generatii
(rasele “pure” cu registru genealogic inchis) ex: rasa pur
sange de gallop englez.
II. Dupa structura interna a populatiilor
1) Populatii simple: populatiile mici in care indivizii au
posibilitatea reala de imperechere intre ei (liniile unei
rase).
2) Aggregate de populatii subdivizate in populatii simple, in
care indivizi au posibilitatea potentiantiala de
imperechere intre ei (rasele, speciile)
III. Dupa teritoriul ocupat pot fi:
1) Sympatice (ocupa aceleas teritorii)
 2) Alopatice (ocupa teritorii diferite)
IV. Dupa diferentele existente intre populatii: se distinge
taxonul care este o populatie sufficient de distinct ca
izolare reproductive si performante ce poate fi clasificata
ca categoriile sistematice.

Taxonomia (sistematica zootehnica): este teoria si practica

clasificarii animalelor domestice. Este o disciplina practica care ajuta
exploatarea si ameliorarea genetica a animalelor. Taxonomia trebuie sa
aiba un system correct si efficient prin care s ail informeze pe
ameliorator si sa-I arate aptitudinile reproductive comparative ale
populatiilor. Taxonomia a cunoscut in istoria sa 3 idei de baza:
1. Conceptia morfologista sau tipologista (formulate
de catre Karl Linne) si care considera ca numai
exteriorul este criteriul taxonomic principal pentru
aprobarea unei populatii. Tipologisti nu acceptau
existenta variatiei genetice (gresita).
2. Conceptia nominalista: considera ca numai individual
este o realitate, categoriile sistematice fiind creatii
ale imaginatiei omului (gresit).
3. Conceptia populationista sau biologist care
considera ca: gradul de izolare reproductiva este
criteriul taxonomic principal pentru aprobarea unei
populatii (corecta).
Criterii taxonomice pentru aprobarea populatiei:
1. Gradul de izolare reproductiva: izolaea reproductiva
(reproductia in sine a unei populatii) este un factor
important in evolutia lumii organice implicit in
ameliorare. Izolarea reproductiva ca factor al
 evolutiei a fost pusa intr-o lumina noua prin
dezvoltarea geneticii populatiilor, teoriei
evolutioniste si sistematici moderne. Rolul izolarii
reproductive este de a permite reconstructia
genetic a populatiei prin eliminarea combinatiilor de
gene dizarminice, neintegrate aparute in urma
imperecherilor si retinerea numai a combinatiilor de
gene armonizate intre ele, integrate. Estimarea
gradului de reproductiei unei populatii se face cu
ajutorul unui indicator cantitativ numit coefficient
de izolare reproductive (I).
I=AA-(AI+II)/AA+AI+II
AA- ambii parintiti autohtoni (nascuti in populatie)
AI- indivizi cu un parinte autohton si unul immigrant (rezultatul
unei imigratii anterioare)
II- indivizi cu ambii parinti imigranti (rezultatul unei imigratii
prezente.
Acesta poate lua valori intre -1 si +1. Efectivul nu este populatie
cand este negative sau efectiv 0, daca coeficientul de izolare este
pozitiv ar putea fii populatie, este populatie daca aceste se mentine
pozitiv timp de 5 generatii.