Studiul Starii de Nutritie

Studiul starii de nutritie in colectivitati
Free Powerpoint Templates
Starea de nutriţie constituie ansamblul unor caracteristici morfofuncţionale ale

unui individ sau ale unei colectivităţi, care sunt influenţate de numeroşi factori,
dar în primul rând de alimentaţie. Când aportul de material plastic, energetic şi
catalitic este adecvat nevoilor organismului, alimentaţia asigură o stare de
nutriţie bună, şi constituie un mijloc eficient de păstrare şi promovare a sănătăţii.
Dimpotrivă, când alimentaţia este dezechilibrată sub aspect calitativ sau
cantitativ, apar o serie de modificări ale stării de nutriţie, care se reflectă pe plan
biochimic, clinic sau în morbiditatea colectivităţii. Studiul stării de nutriţie a unei
colectivităţi poate informa deci asupra condiţiilor de alimentaţie şi a stării de
sănătate a populaţiei.
Page 1
Alimentaţia colectivităţilor este influenţată de numeroşi factori economici, sociali,

geografici, etc. Astfel, nivelul producţiei de alimente, accesibilitatea populaţiei la
produsele alimentare (preţul de cost, veniturile populaţiei), nivelul cultural
(superstiţiile, credinţele religioase, tabu, etc.), obiceiuri alimentare (sortimente
faţă de care se manifestă reţinere sau care sunt consumate în exces,
modalităţile de prelucrare defectuoasă, etc.), intervenţia unor calamităţi sociale
(crize, războaie, etc.) sau naturale (secetă, inundaţii, invazii de insecte,
rozătoare, epizootii, etc.) factori climatici, etc.
Page 2
Aprecierea stării de nutriţie se bazează pe următoarele grupe de examinări:

examenul somatometric, examenul clinic, examene de laborator +/- analiza
morbidităţii în colectivitatea cercetată.
Indicatori somatometrici:
a.analitici: inaltimea, greutatea, perimetrul toracic, pliul cutanat;
b.corelativi: indicele global de nutritie, indicele de robusticitate (Pignet), indicele
ponderal, indicele de proportionalitate;
Page 3
Inaltimea – se masoara in pozitie ortostatica, fara incaltaminte, cu spatele la tija

gradata a antropometrului pe care trebuie sa o contacteze cu occiputul,
regiunea interscapulara, regiunea sacrata si calcaiele.
Greutatea – se masoara pe nemancate, dupa golirea vezicii urinare si

evacuarea continutului intestinal, fara imbracaminte si incaltaminte;
Page 4
Grosimea pliului cutanat se măsoară pe partea dreaptă a corpului şi pe pliul,

longitudinal, totdeauna în acelaşi loc, pentru a obţine date comparabile.
Se preferă zonele:
tricipitala;
subscapulara;
subombilicala;
flancurilor;
femurala;
În zonele amintite, grosimea normală a pliului cutanat este sub 10–15 mm.
Depăşirea acestei valori, asociată cu hiperponderabilitatea, arată că nivelul
caloric al raţiei întrece cheltuielile de energie ale subiectului.
Page 5
Indicele de Masa Corporala (IMC), sau BMI - Body Mass Index, este un raport
bazat pe greutatea si inaltimea fiecarei persoane. IMC-ul este un instrument de
identificare a problemelor ce pot aparea la adulti, dar nu este folosit ca
instrument de diagnosticare. IMC este numit uneori si indicele lui Quetelet -
inventatorul sau - savant belgian, fondator al statisticii modern. Doar pe baza
acestui indice nu se poate determina starea de sanatate a unei persoane.
Pentru aceasta sunt necesare teste suplimentare din partea medicului.
Page 6
Calculul IMC-ului:
Indicele de Masa Corporala se calculeaza atat pentru barbati cat si pentru

femei, cu varste intre 18 si 65 ani, dar rezultatele nu sunt relevante in cazul
copiilor, femeilor insarcinate, persoanelor cu masa musculara mare (sportivi)
sau varstnicilor.
IMC este rezultatul unei formule matematice strans corelata cu grasimea
corporala si care se calculeaza impartind greutatea, masurata in kg, la patratul
inaltimii, exprimata in m2 (kg/m2). Se considera ca persoanele cu un IMC > 25
sunt supraponderale, IMC > 30 sunt obeze, iar daca IMC > 40, persoanele
sufera de obezitate morbida.
Page 7
a. Proporţia dintre perimetrul toracic şi înălţimea corpului: perimetrul toracic

(cm) x 100/înălţime (cm) = sub 50, torace strimt, între 50 – 55, torace mediu
dezvoltat; peste 55, torace larg;
b. Proporţia dintre lăţimea umerilor şi înălţimea corpului: lăţimea umerilor

(cm) x 100/înălţimea corpului (cm) = sub 22 (b), sub 21 (f), umeri înguşti; peste
23 (b), peste 22,5 (f), umeri largi;
c. Indicele de proporţionalitate a trunchiului faţă de înălţimea corpului:

înălţimea trunchiului şezând, de la coccis, la vertebra proeminentă de la ceafă
(cm) x 100/înălţimea corpului (cm) = sub 51 (b), 52,5 (f), trunchi scurt; peste 52
(b), 53 (f), trunchi lung;
d. Indicele de robusticitate Pignet: înălţimea (cm) – (perimetrul toracic

(cm)+masa (kg)), sub 10, hipersenic, robust, puternic; 10 – 30,
normostenic; peste 30, astenic, alungit;
Page 8
. Proporţia dintre lăţimea bazinului şi înălţimea corpului: lăţimea bazinului,

distanţa intertrohanteriană (cm) x 100/înălţimea corpului (cm) = sub 18 (b), sub
20 (f), bazin îngust; 18 – 19 (b), 20 – 21 (f), bazin normal dezvoltat; peste 19
(b), peste 21 (f), bazin lat;
f. Indicele de proporţionalitate a membrului superior (toracic): lungimea

membrului superior (acromion – vârful degetului mijlociu, dactilon) (cm) x
100/înălţimea corpului (cm), sub 43 (b), sub 42,5 (f) braţ scurt, 43 45,5 (b), 42,5
– 44 (f) – braţ normal dezvoltat; peste 45,5 (b), peste 44 (f), braţ lung;
g. Indicele de proporţionalitate a membrului inferior (pelvin): lungimea

piciorului (marele trohanter – calcaneu) (cm) x 100/înălţimea corpului (cm), sub
51 (b), sub 49,5 (f), picioare scurte; 51 – 52,5 (b), 49,5 – 51,5 (f), picioare
normal dezvoltate; peste 52,5 (b), peste 51,5 (f), picioare lungi;
h. Proporţia dintre masa corporală şi înălţime: masa (kg) x 100/înălţimea

corpului (cm), sub 32, deficit ponderal; 32 – 40, normalitate ponderală; peste 40,
surplus ponderal; peste 45, exces ponderal (nu se aplică la culturişti); Page 9
Examenele clinice:
a.de cele mai multe ori semnele clinice prin care se manifestă dezechilibrele
nutritive nu sunt specifice, ele putând fi produse şi din alte cauze. De aceea
fiecare semn trebuie interpretat în lumina unor date anamnestice şi corelat cu
rezultatele pe care le furnizează investigaţiile de laborator. Semnele clinice
capătă o importanţă când se repetă în procent ridicat la persoanele studiate;
b. în condiţii obişnuite deficienţele nutritive nu se limitează la un singur factor, ci
sunt polideficiente în care una domină şi imprimă caracterul său, tabloului
clinic. Simptomatologia deficienţei principale va căpăta aspect particular prin
asocierea cu simptomele deficienţelor secundare;
Page 10
c. o aceiaşi deficientă nutritivă se poate manifesta prin semne clinice diferite în

funcţie de modul cum s-a instituit: suprimarea bruscă şi totală a principiului
respectiv (formă acută a carenţei) sau reducerea parţială şi pe timp îndelungat
(forma cronică); semnele carenţei acute se suprapun uneori pe leziuni cronice,
încât apar împreună dând un aspect clinic polimorf;
d. la unele grupe de populaţie, este posibilă apariţia unor stări de precarenţă

determinate de variaţii sezoniere în alimentaţie, în consumul exagerat de
produse alimentare rafinate excesiv (dulciuri, derivate de cereale cu grad mic de
extracţie), de persistenţa unor obiceiuri alimentare sau a unor practici culinare
incorecte.
Page 11
e. unele stări de precarenţă care evoluau lent devin evidente şi se accentuează

cu ocazia unui alt factor „de relevare” (efortul fizic intens, sarcina, alăptarea,
mediul toxic, bolile infecţioase);
f. pentru unii factori nutritivi, posibilitatea apariţiei stării de precarenţă sau

carenţă, prin defecte ale raţiei alimentare este foarte rară sau practic nulă,
întrucât, aceştia fie se găsesc în cantitate mare în alimentele de larg consum
(glucide, lipide, sodiu, potasiu, clor, acid pantoteic, vitamina A, etc.), fie că se
formează în intestinul uman, prin acţiunea florei intestinale (vitamina K şi unele
vitamine din grupa B) sau se sintetizează uşor şi pe măsura necesităţilor
organismului din alte principii alimentare ce se găsesc în organism (glucide,
lipide, aminoacizi neesenţiali).
Page 12
Când studiul stării de nutriţie se face pe un număr mare de subiecţi, examenul

clinic se limitează la studiul tegumentelor şi mucoaselor vizibile (bucală,
linguală, conjunctivală), la fanere (păr, unghii, ţesutul subcutanat, sistemul
muscular, sistemul osos şi dentiţie, sistemul neuroendocrin şi comportamentul
psihic, precum şi la unele semne din partea sistemului cardio – vascular).
La tegumente se notează: culoarea, aspectul, senzaţia la palpare, umiditatea,

elasticitatea, prezenţa unor eventuale echimoze, ragade, cruste, edeme, etc.
Page 13
Un tegument aspru la pipăit, cu hipercheratoză peripilară, care dă aspect de

piele de găină, poate fi semn de carenţă în vitamina A şi C, sau acizi graşi
esenţiali.
În hipovitaminoza A, leziunile descrise predomină pe feţele antero – laterale; în
hipovitaminoza C se localizează mai ales pe gambe, iar papulele
hipercheratozice sunt centrate, uneori, de mici hemoragii foliculare.
Tulburările de pigmente ale pielii survin şi în carenţele protidice avansate,
hiperpigmentarea fiind generalizată.
Zăbăluţa şi dermatita seboreică, care se întinde pe aripile nasului, şanţurile
nazo – labiale, regiunea interspâncenoasă şi pe pleoape, constituie semne de
carenţă în riboflavină. Pielea este grasă, lucioasă şi acoperită cu scuame gălbui
– murdare, care devin evidente după o uşoară răzuire.
Page 14
Modificări ale mucoasei linguale şi buzelor, asemănătoare cu cele descrise în

pelagră şi riboflavinoză, pot fi cauzate şi de aportul insuficient de acid folic,
vitamina B12 şi fier.
Hipertrofia mucoasei interdentare, cu sângerare spontană sau la presiune, se
întâlneşte în fazele incipiente ale hipovitaminozei C.
Uscăciunea conjunctivelor (mai ales cele bulbare) şi senzaţia de corp străin în
ochi, sunt manifestări timpurii ale hipovitaminozei A. Exagerarea vascularizării
conjunctivei în jurul corneii şi tendinţa de pătrundere a capilarelor în cornee, pot
apărea în carenţa de vitamină B2.
Fanerele îşi modifică de asemenea, culoarea, textura şi aspectul în denutriţii
care evoluează cu caracter cronic. În carenţa proteică părul îşi pierde luciul,
devine mat, se rupe uşor şi are tendinţă să capete o culoare roşietică (cel
negru).
În lipsa de fier, unghiile sunt fragile, cu striuri longitudinale şi se turtesc.
Page 15
Ţesutul adipos subcutanat se apreciază prin inspectarea subiectului şi

aprecierea pliului cutanat.
La sistemul muscular, se notează dezvoltarea, troficitatea, tonusul şi forma
maselor musculare. Subiecţii normal hrăniţi, au o musculatură bine dezvoltată şi
armonios repartizată. Reducerea maselor musculare precum şi o diminuare a
tonusului şi forţei musculare se întâlnesc în deficienţe calorice ale raţiei
alimentare, în raport de proteinele insuficiente, în hipovitaminozele C, B , E, D,
în carenţa de fier, etc. Când lipsa îndelungată a altor factori nutritivi determină
scăderea în greutate şi încetinirea sau oprirea creşterii (semne nespecifice
generale pentru majoritatea factorilor nutritivi), se produce, se asemenea,
diminuarea maselor musculare. Copii rahitici, datorită hipotoniei musculare, au
abdomenul mărit şi evazat pe flancuri, când stau în decubit dorsal (abdomen de
batracian).
Page 16
La sistemul osos se examinează forma, dimensiunea, proporţiile dintre diferitele

segmente ale corpului. Cele mai frecvente şi mai grave distrofii osoase, sunt
cauzate de hipovitaminoza D şi de perturbările în aportul, absorbţia şi
metabolizarea calciului şi fosforului. În aceste cazuri creşterea se reduce sau se
opreşte. Oasele suferă un proces general de ramolire, umflare şi deformare
care se manifestă la cap, trunchi şi membre. Deficienţa protidică avansată,
poate da, tulburări osoase la copii şi adulţi.
La dantură se observă: data apariţiei şi numărul dinţilor, forma, modul de
implantare în alveolă, numărul dinţilor cariaţi, extraşi şi reconstituiţi (indice
C.E.R. pentru dinţii permanenţi şi c.e.r. pentru cei temporari).
Dentiţia este alterată de consumul exagerat de dulciuri, în abateri de la limitele
normale ale fluorului în apă, în avitaminoza C (prin defect de osificare şi mai
ales prin modificările la nivelul gingiilor şi ligamentelor alveolo - dentare).
Page 17
În ceea ce priveşte sistemul nervos, manifestările în cazurile de carente

alimentare sunt: amorţeli, furnicături, dureri cu caracter reumatismal, localizate
mai ales la extremităţile membrelor (în hipovitaminozele B1, PP, acid folic,
vitamina B12, fier), dureri şi senzaţii de arsură la nivelul tălpilor, hiporeflexie ( în
carenţa complexului B şi mai ales de B2).
Dezechilibrele nutriţionale se însoţesc frecvent de modificări de comportament:
astenie, reducerea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală, apatie, diminuarea
spiritului de iniţiativă, cefalee, insomnii, iritabilitate. Aceste simptome au un
caracter subiectiv şi sunt influenţate de particularităţile fiecărui individ, însă
capătă o importanţă apreciabilă, atunci când apar cu o frecvenţă ridicată la
membrii unei colectivităţi.
Page 18
În carenţa de iod, glanda tiroidă îşi modifică forma şi volumul. Se descriu diferite
grade de hipertrofie tiroidiană. Adolescenţa, graviditatea, alăptarea agravează
distrofia prin creşterea nevoii de iod în stări fiziologice.
La aparatul cardio – vascular se notează: prezenţa şi caracterul durerilor
precordiale, pulsul, tensiunea arterială, tulburările circulatorii periferice, etc.
Page 19
Examenele de laborator:
Se cercetează: numărul de hematii şi cantitatea de hemoglobină, sideremia

serică, capacitatea serului de a lega fier în vitro, etc. Aceste examene ne
informează asupra raţiei de fier, de vitamină B12, acid folic, proteine, vitamină
C, vitamină B6, ale căror carenţe provoacă anemii, cu unele particularităţi în
funcţie de natura deficienţei.
Determinarea proteinemiei, a nivelului fracţiunilor proteice serice, a unor
enzime, ne informează în primul rând asupra raţiei de proteine.
Page 20
Aprecierea biochimică a stării de nutriţie în vitamine, se poate face prin dozarea

acestora direct din urină, sânge, eritrocite, etc., prin dozarea unor enzime în
care vitaminele sunt co-fermenţi (transaminazele – pentru piridoxină, etc.), prin
dozarea unor metaboliţi al căror nivel spontan sau după administrarea unor
substanţe (încărcarea cu triptofan pentru piridoxină sau cu histidină pentru acid
folic) este modificat în carenţele vitaminice (de exemplu creşterea acidului
piruvic în sânge şi urină, în deficitul tiaminic, determinarea acidului formic pentru
acidul folinic şi a acidului metilmalonic pentru cianocobalamină etc.). Se mai
poate folosi testul de încărcare pentru vitaminele hidrosolubile, bazându-se pe
faptul că acestea nu se depozitează în organism, ci în caz de exces, surplusul
se elimină prin urină.
Page 21
În aprecierea aprovizionării organismului cu diferite vitamine se mai pot folosi:

viteza de adaptare la lumină slabă (pentru retinol), dozarea fosfatazei alcaline, a
calciului, a fosforului, a acidului citric (pentru vitamina D), hemoliza în apă
oxigenată (pentru tocofene), protrombinemia (pentru filochinină), etc.
Dozarea colesterolului, a lipidelor, a unor fracţiuni lipoproteice din ser, ne
informează asupra stării de nutriţie lipidică şi a valorii calorice a raţiei.
Supraalimentaţia, excesul de grăsimi (mai ales grăsimi sărace în acizi graşi
polinesaturaţi) şi în alimente bogate în colesterol, reprezintă factori favorizanţi în
apariţia unor dislipemii.
Glicozuria şi glicemia „a jeune” şi mai ales testul de toleranţă la glucoză pot
permite depistarea activă a diabetului zaharat, în apariţia căruia joacă rol şi o
serie de factori cum ar fi supraalimentaţia, abuzul de dulciuri, etc.
Page 22

Studiul Starii de Nutritie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Starii de Nutritie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul starii de nutritie in colectivitati

Free Powerpoint Templates

Starea de nutriţie constituie ansamblul unor caracteristici morfofuncţionale ale

Alimentaţia colectivităţilor este influenţată de numeroşi factori economici, sociali,

Aprecierea stării de nutriţie se bazează pe următoarele grupe de examinări:

Inaltimea – se masoara in pozitie ortostatica, fara incaltaminte, cu spatele la tija

Greutatea – se masoara pe nemancate, dupa golirea vezicii urinare si

Grosimea pliului cutanat se măsoară pe partea dreaptă a corpului şi pe pliul,

Indicele de Masa Corporala se calculeaza atat pentru barbati cat si pentru

a. Proporţia dintre perimetrul toracic şi înălţimea corpului: perimetrul toracic

b. Proporţia dintre lăţimea umerilor şi înălţimea corpului: lăţimea umerilor

c. Indicele de proporţionalitate a trunchiului faţă de înălţimea corpului:

d. Indicele de robusticitate Pignet: înălţimea (cm) – (perimetrul toracic

. Proporţia dintre lăţimea bazinului şi înălţimea corpului: lăţimea bazinului,

f. Indicele de proporţionalitate a membrului superior (toracic): lungimea

g. Indicele de proporţionalitate a membrului inferior (pelvin): lungimea

h. Proporţia dintre masa corporală şi înălţime: masa (kg) x 100/înălţimea

c. o aceiaşi deficientă nutritivă se poate manifesta prin semne clinice diferite în

d. la unele grupe de populaţie, este posibilă apariţia unor stări de precarenţă

e. unele stări de precarenţă care evoluau lent devin evidente şi se accentuează

f. pentru unii factori nutritivi, posibilitatea apariţiei stării de precarenţă sau

Când studiul stării de nutriţie se face pe un număr mare de subiecţi, examenul

La tegumente se notează: culoarea, aspectul, senzaţia la palpare, umiditatea,

Un tegument aspru la pipăit, cu hipercheratoză peripilară, care dă aspect de

Modificări ale mucoasei linguale şi buzelor, asemănătoare cu cele descrise în

Ţesutul adipos subcutanat se apreciază prin inspectarea subiectului şi

La sistemul osos se examinează forma, dimensiunea, proporţiile dintre diferitele

În ceea ce priveşte sistemul nervos, manifestările în cazurile de carente

Se cercetează: numărul de hematii şi cantitatea de hemoglobină, sideremia

Aprecierea biochimică a stării de nutriţie în vitamine, se poate face prin dozarea

În aprecierea aprovizionării organismului cu diferite vitamine se mai pot folosi:

S-ar putea să vă placă și