1

Referate generale

Obezitatea ¿i managementul greutå¡ii

corporale
Obesity and body weight management
PROF. DR. IULIANA POPOVICI, ªEF LUCR. DDR. LÅCRÅMIOARA OCHIUZ,
CONF. DR. ILEANA COJOCARU
Facultatea de Farmacie, Catedra de Tehnologie Farmaceuticå,
Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Gr. T. Popa“, Ia¿i

REZUMAT
Obezitatea este o afec¡iune cronicå (boalå) caracterizatå prin cre¿terea greutå¡ii corporale pe seama ¡esutului adipos, ca rezultat al
aportului în exces, cât ¿i a unei pierderi inadecvate a caloriilor.
Pentru a måsura obiectiv obezitatea se pot utiliza metode variate.
Clinic, cea mai utilizatå måsurå este indexul de maså corporalå, abr. IMC.
IMC se calculeazå prin divizarea greutå¡ii persoanei, în kg, cu înål¡imea, în metri påtra¡i, a persoanei.
Se considerå cå o valoare a IMC peste 30 kg/m2 (+20% în raport cu greutatea idealå) eviden¡iazå starea de obezitate

Cuvinte cheie: obezitate, IMC, ¡esut adipos

ABSTRACT
Obesity is a chronic disease characterized by body weight increase through fat tissue, as a result of excessive intake and of an
inadequate calorie loss.
To objectively measure obesity varied methods can be used.
Clinically, the most used measure is body mass index, BMI.
BMI is calculated dividing the body mass, in kilograms, to height, in square meters of that person.
It is considered that an IMC value over 30 kg/m2 (+20% reported to ideal weight) indicates the obesity state.

Key words: obesity, BMI, fat tissue

 Educa¡ia scåzutå este asociatå cu cre¿terea în

INTRODUCERE
Obezitatea este o boalå cronicå dezvoltatå de
influen¡ele interactive a numero¿i factori.
 Statisticile aratå cå la adul¡i: 35% dintre bårba¡i
¿i 27% dintre femei depå¿esc greutatea idealå
¿i numårul acestora este în cre¿tere.
 Viteza de cre¿tere a obezitå¡ii la copii este în
cre¿tere.
 Prevalen¡a pentru obezitate la femei ¿i bårba¡i
cre¿te cu vârsta (1).
 Prevalen¡a este de asemenea afectatå de: sta-
tutul socio-economic, statutul cultural, statutul
etnic (2, 3).
greutate.
 Între nivelul de activitate fizicå ¿i dezvoltarea
obezitå¡ii este o rela¡ie inverså.
 Obezitatea este mai frecventå la persoanele
cu stil de via¡å sedentar sau handicap fizic
comparativ cu persoanele care au activitå¡i
restrânse (4).
DEFINIºIE, CATEGORII, ETIOPATOGENIE
Defini¡ie, categorii
Obezitatea este o afec¡iune cronicå (boalå)
caracterizatå prin cre¿terea greutå¡ii corporale pe

Adreså de coresponden¡å:
Prof. Dr. Iuliana Popovici, Universitatea de Farmacie ¿i Medicinå „Gr. T. Popa“, Str. Universitå¡ii Nr. 16, Ia¿i
e-mail: popoviciiuliana19@yahoo.com

90 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009

 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
seama ¡esutului adipos, ca rezultat al aportului în
exces, cât ¿i a unei pierderi inadecvate a caloriilor.
Etimologie: lat. obesitas, -atis, de la obesus, -a, -
um = gras.
Pentru a måsura obiectiv obezitatea se pot utiliza
metode variate.
Clinic, cea mai utilizatå måsurå este indexul de
maså corporalå, abr. IMC (engl. Body Mass Index,
abr. BMI).
IMC se calculeazå prin divizarea greutå¡ii persoanei,
în kg, cu înål¡imea, în metri påtra¡i, a persoanei.
Se considerå cå o valoare a IMC peste 30 kg/m2
(+20% în raport cu greutatea idealå) eviden¡iazå
starea de obezitate (5, 6).
Ghidurile Institutelor Na¡ionale de Sånåtate,
I.N.S. (National Institutes of Health, abr. NIH)
stabilite de Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii, O.M.S.
(World Health Organization, abr. WHO), în 1995
indicå 4 categorii posibile (tabelul 1).
Tabelul 1. Categorii de greutate corporalå, în func¡ie de
IMC (20-65 ani), OMS, Geneva, 1995
The Canadian Guidelines for Healthy Weights
(CGHW) a definit în 1988 4 categorii de IMC, care
diferå pu¡in de WHO (tabelul 2).
Tabelul 2. Categorii de greutate corporalå stabilite de
CGHW (Canadian Guidelines for Health Weights)
(20-65 ani)
 Valorile inferioare se referå la persoanele cu
masa muscularå micå, iar valorile superioare,
la persoanele cu masa muscularå mare.
 Måsurårile IMC sunt utilizate pentru vârsta
de la 20 la 65 de ani.
 Ele nu pot fi aplicate la nou-nåscu¡i, copii,
adolescen¡i, gravide ¿i mame care alåpteazå,
dar nici la adul¡ii peste 65 de ani.
PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
 La persoanele de la 2 la 20 de ani se utilizeazå
monograme cu procentele de greutate fa¡å de
înål¡ime, vârstå ¿i gen (7).
 O måsurå în plus pentru obezitate referitor la
riscul pentru sånåtate ¿i morbiditate luatå de
OMS o constituie distribu¡ia gråsimilor în cen-
trul corpului sau a gråsimii abdominale.
Circumferin¡a mijlocului este o måsurå in-
directå a gråsimii abdominale.
 O mårime mai mare de 88 cm pentru femei ¿i
de 102 cm pentru bårba¡i indicå un risc cres-
cut pentru sånåtate (tabelul 3).
În func¡ie de dispozi¡ia ¡esutului adipos, se disting
3 (trei) forme de obezitate:
1. obezitatea androidå: se manifestå prin
acumularea ¡esutului adipos predominant în
jumåtatea superioarå a corpului. Afecteazå
mai frecvent bårba¡ii, fiind asociatå frecvent
cu urmåtoarele afec¡iuni: diabetul zaharat,
hiperlipoproteinemii, hiperuricemie, hiperten-
siune arterialå ¿i boala coronarianå;
2. obezitatea abdominalå: face parte din sin-
dromul X-metabolix ¿i se asociazå cu: dia-
betul zaharat, hipertensiunea arterialå ¿i car-
diopatia ischemicå;
3. obezitatea ginoidå: implicå acumularea pre-
dominantå a ¡esutului adipos în jumåtatea
inferioarå a corpului. Inciden¡a acestui tip de
obezitate este mai mare la femei ¿i se asociazå
cu boala varicoaså ¿i artrozele (5, 6).
Etiopatologie
Aceasta este multifactorialå. Implicå: factori
organici, factori genetici (ereditari), factori fiziolo-
gici, factori metabolici, factori comportamentali,
psihologici ¿i de mediu (sociali, culturali), medica¡ie.
În majoritatea cazurilor, obezitatea rezultå din
dezechilibrul energetic produs fie prin cre¿terea
aportului: ingestia de alimente cu valoare caloricå
mare, bogate în gråsimi, fie prin reducerea consu-
mului energetic: metabolism bazal scåzut, seden-
tarism. Surplusul de calorii este stocat în ¡esutul
adipos; în timp, apare obezitatea.
Factori fiziologici
Balan¡a energeticå este asiguratå de raportul între
sistemul controlat (periferic) ¿i sistemul de control
(central), determinate genetic (5, 6).
Componentele implicate în sistemul controlat,
periferic sunt reprezentate de:
 celule adipoase ¿i leptinå (hormon secretat
de ¡esutul adipos) care ac¡ioneazå asupra re-
ceptorilor hipotalamici determinând stimu-
larea centrului sa¡ietå¡ii;
91
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE

Tabelul 3. Clasificarea condi¡iei de supraponderal ¿i obezitate în func¡ie de IMC, circumferin¡a

mijlocului ¿i riscul bolilor asociate (WHO, Geneva, 1997)

*
Risc de boli pentru diabetul de tip 2, hipertensiune ¿i boli cardiovasculare
**
Cre¿terea circumferin¡ei mijlocului poate fi un marker pentru cre¿terea riscului persoanelor cu greutate normalå.

 nervul vag: releul de transmisie a semnalelor Factori genetici

de la tractul digestiv spre SNC;
 semnalele metabolice:
– reglarea pe termen lung a comporta-
mentului alimentar (intervalul dintre mese)
este determinatå de factori metabolici
(glicemie, concentra¡ia acizilor gra¿i ¿i a
aminoacizilor – scåderea concentra¡iei
acestora duce la dezinhibi¡ia ¿i activarea
centrului foamei);
 componentele implicate în acest sistem
transmit semnale aferente, dinspre periferie
spre SNC, privind deficitul/surplusul de hranå
sau privind modificårile în viteza utilizårii
energiei (ex.: în cursul efortului fizic).
În creier se cunosc trei centri importan¡i care
prelucreazå informa¡ia despre hranå ¿i corelarea
ei cu greutatea corporalå:
1. centrul de integrare a informa¡iei vagale,
localizat în por¡iunea posterioarå a creierului
(nucleul tractului solitar);
2. centrul sa¡ietå¡ii, în hipotalamus;
3. centrul foamei, la nivelul nucleului paraven-
tricular.
To¡i ace¿ti centri se aflå sub influen¡a unor sub-
stan¡e (monoamine ¿i peptide) ce ac¡ioneazå fie ca
neurostimulatori ai aportului alimentar ¿i ai consu-
mului energetic, fie ca neurotransmitå¡ori, de ex.
indolamina.
Dintre peptidele neuromodulatoare, neuropeptidul
Y (NPY) este unul dintre cei mai importan¡i sti-
mulatori ai ingestiei calorice ¿i de carbohidra¡i (5, 6).
Rolul ereditå¡ii nu este u¿or de studiat, deoarece
poate fi confundat cu al¡i factori înconjuråtori care
conduc la ingerarea de alimente în cantitå¡i mari.
Dacå ambii pårin¡i au greutate normalå, inciden¡a
de a avea un copil obez este de aproximativ 9%.
Dacå un pårinte este obez, viteza cre¿te la 50%, iar
dacå ambii pårin¡i sunt obezi, la 80% (9).
ºesutul adipos se måre¿te prin cre¿terea numå-
rului ¿i mårimii celulelor.
Factori metabolici
În ceea ce prive¿te influen¡ele metabolice, se
afirmå cå în hipotalamus se aflå un „set-point“ – un
mecanism de control intern care conduce corpul la
men¡inerea unui nivel particular de gråsimi.
Exerci¡iul poate scådea în particular pozi¡ia, în timp
ce dieta nu are efect.
Acest „set-point“ „natural“ din hipotalamus
ajusteazå, conservå sau repliazå gråsimea corpului.
Factori comportamentali, psihologici, sociali,
culturali
Obiceiul de a mânca mult sau pu¡in este imprimat
în primii ani de via¡å, de influen¡e culturale, sociale
¿i de mediul înconjuråtor. În stårile de anxietate sau
depresie, mâncarea poate fi un substitut pentru
satisfac¡iile pierdute în alte surse.
Principalii contributori modificabili ai cauzei de
obezitate sunt aportul alimentar ¿i lipsa de activitate
fizicå.

Factori organici Medica¡ia

Cre¿terea greutå¡ii în exces de 1 kg/zi invariabil,
implicå re¡inerea de fluide ¿i este un semn frecvent
de boli cardiovasculare, renale sau hepatice.
Alte cauze pot fi endocrinopatiile ca insulinomul,
boala CUSHING sau disfunc¡ia tiroidei.
Cre¿terea în greutate este un efect secundar,
frecvent la multe medicamente (tabelul 4) (10).
Alimentele cu energie înaltå ¿i scåderea activitå¡ii
fizice au crescut dramatic greutatea în societå¡ile
modernizate (10-13).

92 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009

 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE

Tabelul 4. Exemple de medica¡ii asociate cu cre¿terea în greutate

COMPLICAºII ªI RISCURI DE SÅNÅTATE infarctul prematur acut miocardic (13),

DATORATE OBEZITźII
Aferent aspectului inestetic ¿i disconfortului fizic,
obezitatea genereazå numeroase complica¡ii dintre
care men¡ionåm:
 Tulburåri cardiovasculare – obezitatea este
un factor de risc independent pentru bolile
cardiovasculare (12). Dacå este asociatå cu
cauzeazå o cre¿tere mai mare a bolilor cardio-
vasculare la femei cu IMC > 29 kg/m2, com-
parativ cu cele cu IMC < 21 kg/m2 (14).
 Hipertensiune – inciden¡a de hipertensiune
este de 3 ori mai mare la pacien¡ii obezi (15).
 Lipide în sânge – obezitatea este asociatå cu
o valoare HDL – colesterol scåzutå, de trigli-
ceride înaltå ¿i posibil de LDL – colesterol

PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009 93

 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE

înaltå. Orice cre¿tere cu 10% a greutå¡ii rela-  ra¡iunea ¿i motivul pierderii greutå¡ii;
tive este asociatå cu o cre¿tere a colesterolului  metode ¿i rezultate de prevenire a¿teptate
în plasmå de 0,3 mmol/L (15). pentru scåderea greutå¡ii;
 Rezisten¡a la insulinå – cre¿terea celulelor  suport dat de familie ¿i prieteni;
grase duce la o scådere a sensibilitå¡ii ac¡i-  în¡elegerea riscurilor ¿i beneficiilor;
unilor lipogenice ¿i antilipolitice ale insulinei.  îndreptarea spre activitatea fizicå;
 Diabet – o obezitate mai mare are un risc mai  timp disponibil;
mare de a dezvolta diabetul de tip 2. În SUA,  bariere poten¡iale pentru pacient în adoptarea
85% din pacien¡ii cu diabet de tip 2 sunt obezi. schimbårilor.
 Cancer – oamenii supraponderali au o pro- Prima treaptå este de a evalua statutul greutå¡ii
por¡ie mai mare de mortalitate pentru individuale ¿i factorii de risc (tabelul 5).
cancerele de prostatå ¿i colorectal, iar femeile
Tabelul 5. Factori care cresc morbiditatea pacien¡ilor
supraponderale au un procent mai mare obezi
pentru cancerele: endometrial, vezicå urinarå,
cervical, ovarian ¿i mamar (16).
 Apneea de somn – obstruc¡ia prin acumulare
de gråsimi conduce la hipoventila¡ie ¿i hipoxie.
 Boli circulatorii venoase – la pacien¡ii obezi
sunt mult mai comune boli ca: vene varicoase,
stazå venoaså, embolism pulmonar.
 Osteoartrite – odatå cu cre¿terea greutå¡ii,
prevalen¡a cre¿te de la 0,75%, la 1,45% la
Metodele includ: dieta, exerci¡iile fizice, modi-
bårba¡i ¿i de la 0,4% la 1,45% la femei (17).
ficåri de comportament, medicamente ¿i chirurgie.
 Gutå – s-a constatat cå procentul de acid uric
Se recomandå reducerea greutå¡ii la persoanele
la bårba¡i mai mare de 416 ìmol/L cre¿te de
adulte obeze, cu IMC > 27, cu boli date de aceasta.
la 7% la 31% dacå BMI cre¿te de la 21 la 31.
În ghidurile OMS, pierderea greutå¡ii este reco-
Femeile nu sunt afectate pânå ce IMC atinge
mandatå pentru obezii cu IMC = 30 ¿i pentru indivizii
o valoare mai mare de 31, când procentajul
supraponderali (IMC de la 25 la 29,9), cu cel pu¡in
prevalen¡ei este de 7%.
2 factori de risc sau cu circumferin¡a taliei crescutå.
 Boli ale vezicii urinare – apar de 3-4 ori mai
Indivizii cu risc neînsemnat pot fi sfåtui¡i så-¿i
mult la obezi decât la persoane neobeze.
schimbe stilul de via¡å pentru a preveni câ¿tigarea
 Piele – infec¡iile cu fungi ¿i ciuperci sunt mai
în greutate.
frecvente la popula¡ia obezå.
 Psihologic – imagine de sine proastå, rela¡ii
Suprapondere ¿i malnutri¡ie
sociale pu¡ine, depresie, anxietate sunt toate
Când energia de consum devine 1800 kcal/zi,
agravate de obezitate.
este dificil de recomandat o nutri¡ie impuså.
 Endocrin – rar, < 1%. Sindroamele: hipo-
Persoanele cu IMC < 20 sau < 18,5 (Ghidul OMS)
talamic, pituitar, tiroid, adrenalinic, ovarian
sunt considerate subponderale.
¿i pancreatic, ca ¿i ciclurile neregulate, redu-
Factorii fizici, fiziologici ¿i psihologici, to¡i au
cerea fertilitå¡ii ¿i riscul de toxemie pot apårea
un rol.
la pacien¡ii obezi (17).
Båtrânii sunt în particular predispu¿i la malnu-
 Mortalitate – o cre¿tere de 1,67% la subiec¡ii
tri¡ie. Ei suferå de boli de alimenta¡ie: anorexie ner-
cu BMI > 26 kg/m2 decât a acelora cu IMC <
voaså, bulimie nervoaså, be¡ie, tulburåri cronice ca
22,5 kg/m2.
AIDS/ HIV ¿i cei care månâncå pu¡in.
Cauzele malnutri¡iei includ: såråcie, boli care
EVALUAREA PACIENTULUI, reduc apetitul, scad absorb¡ia sau utilizarea de nutri-
SUPRAPONDERALITATE, MALNUTRIºIE ªI en¡i sau cerin¡e crescute pentru nutrien¡i, medica-
TULBURÅRI DE ALIMENTAºIE mente care produc grea¡å ¿i vomå/sau afecteazå
absorb¡ia, utilizarea sau excre¡ia nutrien¡ilor, igno-
Evaluarea pacientului ran¡a despre o nutri¡ie bunå sau preparate alimentare,
Obezitatea este foarte dificil de tratat (7). probleme dentare, depresie sau probleme mentale;
Evaluarea pacientului pentru urmårirea ¿i abilitate fizicå scåzutå de a cumpåra sau a prepara
motivarea pierderii greutå¡ii include: mâncarea, alcoolism, tulburåri de alimenta¡ie (19).

94 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009

 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
Tabelul 6. Semne de aten¡ionare pentru anorexie ¿i bulimie (23)
Tulburåri de alimenta¡ie
Anorexia nervoaså sau sindromul de foamete
autoimpus este caracterizat de o pierdere extremå a
greutå¡ii, exerci¡ii excesive, tulburåri de imagine a
corpului ¿i o teamå intenså de a deveni gras, chiar
cu starea subponderalå (tabelul 6) (19, 20).
Bulimia nervoaså este caracterizatå de episoade
recurente de ingerare for¡atå sau båuturi ¿i apoi
purga¡ie pentru a preveni cre¿terea greutå¡ii.
Asemeni anorexicului, care este excesiv de sub-
¡ire, bulimicul are de obicei greutatea normalå, dar
care fluctueazå (21-23).
Tulburarea de „binge-eating“ (ingerare de
båuturi) este caracterizatå prin consumul cronic al
unor cantitå¡i masive de båuturi.
Diagnosticul se bazeazå pe starea în care paci-
entul are în medie 2 episoade de be¡ie pe såptåmânå,
în timp de 6 luni, declan¿ate de emo¡ii ca frustrare,
furie, depresie ¿i anxietate (22).
TERAPIA OBEZITźII
Scopurile terapiei
Acestea se referå în principal la:
 focusarea pe schimbarea greutå¡ii, la mana-
gementul greutå¡ii ¿i la ob¡inerea unei greutå¡i
cât mai bune posibile;
 reducerea greutå¡ii corporale sau prevenirea
cre¿terii ei în viitor – ini¡ial o pierdere de 10%
din greutate (aprox. 1 kg pe såptåmânå, timp
de 6 luni);
 scåderea complica¡iilor asociate cu obezitatea
¿i starea supraponderalå;
 ob¡inerea ¿i men¡inerea unui domeniu de
greutate sånåtos (IMC între 20 ¿i 24,9 pentru
Ghidul Canadian, ¿i 18,5 ¿i 24,9 pentru
Ghidul O.M.S.), pentru timp îndelungat.
Terapie non-farmacologicå
Terapia cu dietå
a. Restric¡ia de calorii
O dietå scåzutå în calorii ce con¡ine aproximativ
1000-1200 kcal/zi, poate reduce greutatea corporalå
PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
cu o medie de 8% timp de 3-12 luni (21, 22). Dacå
aportul caloric este redus cu 500 kcal/zi, poate re-
zulta o reducere a greutå¡ii cu 0,5 kg/såptåmânå.
Dieta trebuie så fie nutri¡ional adecvatå. O dietå sub
1100 kcal/zi nu con¡ine cantitå¡i adecvate de vita-
mine ¿i minerale, de aceea se vor recomanda supli-
mentåri.
O dietå echilibratå se poate ob¡ine folosind ghi-
durile de alimenta¡ie ¿i asigurându-ne cå gråsimea
con¡inutå în dietå este mai jos cu 30% din totalul
caloriilor, care ajutå la scåderea con¡inutului caloric
al dietei.
O reducere a gråsimii fårå reducerea totalå a calo-
riilor ingerate este în general insuficientå pentru
pierderea greutå¡ii.
O dietå tipicå este destul de bogatå în gråsime,
în special în gråsimi saturate (tabelul 7).
Cre¿terea fibrelor în dietå poate facilita pierderea
greutå¡ii (24, 25).
Ambele, fibrele solubile ca: pectine, gume,
psyllium, ¿i fibrele insolubile: celuloze, lignine,
produc sa¡ietate ¿i întârzie golirea stomacului ¿i
cauzeazå senza¡ia de plin.
Fibrele insolubile cresc trecerea prin tractul in-
testinal ¿i scad timpul de absorb¡ie a nutrien¡ilor.
Sunt produse care înlocuiesc masa, ca substitute
pentru 2-3 mese.
Ele pot fi folosite, iar individul va lua numai o
maså cu 1500 kcal/zi.
Dar nu este recomandat så se månânce mai pu¡in
de 1000 kcal/zi, timp îndelungat, iar acceptul este
dificil. În plus, aceasta poate cauza o reducere a
vitezei de metabolizare, iar greutatea cre¿te din nou
la întreruperea regimului restrictiv.
b. Diete cu calorii foarte scåzute
Acestea sunt uzual diete lichide care aduc circa
400-800 kcal/zi ¿i produc o rapidå scådere a greu-
tå¡ii, care mic¿oreazå pierderea proteinelor din cauza
înfometårii (27-35).
Dieta este recomandatå numai pentru pacien¡ii
obezi cu IMC = 30 ¿i trebuie administratå numai
sub control medical.
95
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
Tabelul 7. Compara¡ii ale con¡inutului în nutrien¡i în Ghidurile SUA, Canada ¿i alte diete
Dieta pare a fi sigurå ¿i eficace pentru promo-
varea pierderii greutå¡ii pe termen scurt, dar men¡i-
nerea pe termen lung este såråcåcioaså ¿i nu este
mai bunå decât alte metode de reducere a greutå¡ii.
Exemple de astfel de diete: dietele Cambridge®
¿i Optifast®.
c. Diete populare
Aceste diete promit cure-miracol pentru slåbire
accentuatå, cu efort mic.
Adesea, sunt fårå echilibru nutri¡ional ¿i con¡in
proteine multe, gråsime multå, ingerare de carbo-
hidra¡i scåzutå sau eliminarea unor alimente.
Pierderea în greutate este de scurtå duratå ¿i ade-
sea este rezultatul restric¡iei pe termen scurt de calorii
sau pierderea apei (diurezå), care, dupå oprirea dietei,
conduce la revenirea rapidå a greutå¡ii.
Exemple de astfel de diete includ food-specific
diets, care con¡in unele alimente ce cauzeazå
slåbirea; astfel sunt: Eat Right 4 Your Type® ¿i The
New Hollywood Diet®.
O altå dietå con¡ine multe proteine, pu¡ini hidra¡i
de carbon, care are la bazå ideea cå prin limitarea
cantitå¡ii de carbohidra¡i, corpul este for¡at så
utilizeze gråsimea depozitatå. Dar aceastå teorie nu
a fost eviden¡iatå.
Dietele cu multe proteine (high protein diets) mai
pot produce pierderea calciului din oase (30).
Aceastå dietå poate da cetozå, care poate con-
duce la deshidratare, gutå, hipotensiune ortostaticå,
dezechilibrul electroli¡ilor ¿i posibilitatea de a pro-
duce insuficien¡å renalå ¿i hepaticå.
Slåbirea induså de dietele cu multe proteine ¿i
pu¡ini hidrocarbona¡i, conduce la pierderea de apå,
glicogen ¿i ¡esut slab.
Dieta cu multe fibre ¿i calorii scåzute produce
slåbirea prin consumul unor cantitå¡i mari de fibre.
Ingerarea unor cantitå¡i mari de fibre nu poate cauza
slåbirea, numai mâncând pu¡ine calorii.
96 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
Dietele cu pu¡inå gråsime ¿i calorii scåzute au
mai mare succes în men¡inerea greutå¡ii corporale.
O dietå cu multe vegetale, fructe, complec¿i de
carbohidra¡i (semin¡e, boabe ¿i legume) ¿i pu¡inå grå-
sime zilnic este o dietå cu gråsime moderatå, cu pu¡ine
calorii, care previne cre¿terea în greutate ¿i are ca
rezultat slåbirea ¿i men¡inerea greutå¡ii (tabelul 8).
Substituen¡i ai gråsimilor, edulcoran¡i
artificiali, postul
a. Substituen¡i ai gråsimilor
Substituen¡ii pentru gråsimi sunt: carbohidra¡ii,
produse bazate pe lipide sau proteine.
Carbohidra¡ii ¿i produsele bazate pe proteine
produc mai pu¡in de 9 kcal/gram de gråsime. Ei
permit încorporarea apei în exces în interiorul ali-
mentelor, prin legarea la ele, ceea ce scade caloriile.
Ele au umiditate, grosime, texturå, care se asea-
månå cu gråsimea.
Acizii gra¿i din subtitutele bazate pe lipide sunt
fixa¡i pe moleculele de glicerol, în scopul de a inhiba
absorb¡ia.
Alimentele cu con¡inut mic în gråsime nu pot fi
confundate cu alimentele cu calorii pu¡ine; caloriile
lor sunt adesea neglijate.
b. Edulcoran¡i artificiali
Edulcoran¡ii nutritivi includ: sorbitolul, mani-
tolul, xilitolul, care sunt alcooli de zahår. Ei au circa
jumåtate din caloriile zaharurilor, din cauzå cå sunt
absorbi¡i mult mai încet de corp ¿i incomplet. Efectul
secundar al acestei absorb¡ii lente este diareea.
Edulcoran¡ii non-nutritivi sunt: zaharina, aspar-
tamul, acesulfamatul de potasiu (acesulfam potasic),
sucraloza, ciclamatul, care au un indice caloric foarte
redus. Zaharina necesitå o aten¡ie privind siguran¡a,
din cauza riscului de carcinogenezå la ¿obolani.
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
Tabelul 8. Dieta recomandatå pentru pierderea greutå¡ii: Treapta I: Calorii scåzute ¿i
c. Postul
Postul a fost utilizat tradi¡ional pentru eliminarea
toxinelor ¿i ca dietå pentru slåbire. Dar postul pri-
veazå corpul de nutrien¡i ¿i produce o energie scå-
zutå, slåbiciune, ¿i nu o realå slåbire.
Orice slåbire are loc la nivelul mu¿chilor ¿i la
cantitatea de apå, nu de gråsime, iar greutatea poate
fi recâ¿tigatå când se månâncå din nou.
Prin post se eliminå toxinele din corp, decât ce-
tonele, care pot furniza energie, când carbohidra¡ii
nu sunt disponibili pentru aceasta (31).
Exerci¡ii/activitate fizicå, modificåri de com-
portament
a. Activitatea fizicå
Exerci¡iile aerobice regulate cresc cheltuiala de
energie, favorizeazå mobilizarea ¡esutului adipos ¿i
sunt de mare ajutor în men¡inerea greutå¡ii corpului.
Se considerå cå 60 de minute de activitate fizicå
pe zi (în perioade de cel pu¡in 10 minute fiecare)
pot îmbunåtå¡i sånåtatea.
Exerci¡iile aerobice (ex. plimbarea) sunt mult mai
eficiente pentru arderea gråsimilor. Activitatea fizicå
plus dieta produc o scådere în greutate mai mare
decât fiecare în parte. Obezii severi ¿i modera¡i nu
sunt de obicei candida¡i pentru exerci¡ii ¿i orice
regim alimentar trebuie evaluat de medic (27).
b. Modificåri de comportament
Scopul modificårii comportamentului este de a
reduce, a schimba sau a eradica stilul de via¡å care
a cauzat sau a contribuit la cre¿terea în greutate.
Pacien¡ii trebuie så devinå con¿tien¡i de cum ¿i
cât de mult trebuie så månânce, ca bazå pentru a
schimba comportamentul lor.
Scopul este de a rupe asocierile învå¡ate între
anturajul din mediul înconjuråtor ¿i ingerarea
mâncårii. Prin aceasta se produce o slåbire gradatå.
PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
Treapta II: Diete
Prin managementul factorilor asocia¡i cu mâncarea
¿i exerci¡iile fizice s-a observat, la 18 såptåmâni de
tratament, o scådere în greutate de 9,9 kg (29).
Managementul greutå¡ii corporale
Este important så ajutåm pacientul så realizeze
cå o greutate mare nu este o mårime idealå pentru
corp ¿i trebuie så o reducå ¿i så adopte un stil de
via¡å sånåtos.
Men¡inerea unei greutå¡i corporale reduse este
dificilå. Dupå 6 luni de pierdere a greutå¡ii, în mod
uzual, viteza de slåbire scade ¿i apare un platou.
Succesul men¡inerii greutå¡ii este definit ca o re-
câ¿tigare de < 3 kg în 2 ani ¿i o reducere sus¡inutå a
circumferin¡ei mijlocului cu cel pu¡in 4 cm. Pacien¡ii
care au ¡inut dietå au redus viteza de metabolizare
la 15-20%.
Dupå ce pacientul a ob¡inut o scådere a greutå¡ii
prin terapia cu dietå, activitate fizicå ¿i terapie de
comportament, trebuie så le continue indefinit, altfel
excesul de greutate poate fi recâ¿tigat (31).
Existå un numår de programe de scådere a greu-
tå¡ii: Weight Watchers, NutriSystem, Overeaters
Anonymous, Take off Pounds Sensibly (TOPS).
Chirurgie ¿i liposuc¡ie
a. Terapia chirurgicalå
Reducerea greutå¡ii pe cale chirurgicalå se ia în
considera¡ie pentru persoanele cu IMC = 40 sau cu
IMC de la 35 la 40, care au condi¡ii comorbide cu
risc înalt ¿i pentru cei care sunt refractari la alte me-
tode.
Tratamentul chirurgical al obezitå¡ii se bazeazå
pe douå principii:
 se creeazå un intestin scurt pentru a produce
o malabsorb¡ie a caloriilor ingerate (gastric
bypass);
97
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
 se creeazå un stomac mic pentru a preveni
ingerarea de calorii multe ¿i în timp (gastro-
plastie).
Succesul poate fi variabil. Ace¿ti pacien¡i trebuie
så fie mult timp supraveghea¡i de medic. Terapia
chirurgicalå pentru obezitate, ca gastric bypass, a
aråtat cå se men¡ine greutatea pierdutå de aproxi-
mativ 33% din greutatea corpului pentru mai mult
de 10 ani (32).
b. Liposuc¡ia
Este o procedurå chirurgicalå cosmeticå de eli-
minare a gråsimilor pentru reformarea corpului. Sunt
eliminate unele celule grase, dar s-a demonstrat cå
råmâne o hipertrofie compensatorie de ¡esut adipos
dupå lipectomie (32).
Existå riscuri: cheaguri în sânge, råni perforate,
deterioråri ale pielii ¿i nervilor.
Liposuc¡ia nu trebuie så conducå la obiceiul de
a mânca bine.
Pacien¡i subponderali
În condi¡ie opuså cu obezitatea se aflå pacien¡ii
subponderali. Ace¿tia pot cre¿te ingerarea de ali-
mente prin mâncarea la ore regulate (orele de maså),
prin cre¿terea numårului ¿i mårimii por¡iilor servite,
prin cre¿terea densitå¡ii nutrien¡ilor, prin adåugarea
de proteine, carbohidra¡i ¿i gråsimi, cât ¿i prin ali-
mentare mai frecventå.
O modificare de comportament poate fi consi-
deratå restrângerea exerci¡iilor fizice a¿a încât
echilibrul så fie pozitiv.
Terapia farmacologicå
Terapia medicamentoaså în obezitate este consi-
deratå o problemå controversatå, deoarece medi-
camentele au o contribu¡ie modestå (mai ales pe
Tabelul 9. Produse neprescrise pentru pierderea în greutate
98 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
termen lung) asupra reducerii ponderale, prezintå
un cost ridicat ¿i uneori are efecte adverse.
Utilizarea de medicamente neprescrise de medic
pentru scåderea în greutate este limitatå ¿i terapia
medicamentoaså trebuie så fie monitorizatå atât
pentru siguran¡å, cât ¿i pentru eficacitate (tabelul 9).
Medicamente neprescrise
Cafeina – a fost utilizatå pentru scåderea în
greutate; totu¿i orice scådere este datå de efectul
diuretic al acesteia. În acela¿i timp, cafeina cre¿te
vitezå båtåilor inimii, presiunea sangvinå ¿i
stimuleazå mu¿chii. De aceea nu este recomandatå
în tratamentul obezitå¡ii.
Cromul – de¿i studiile sunt contradictorii, s-a
considerat cå acesta cre¿te masa corporalå slabå ¿i scade
greutatea. Efectele includ adesea: insuficien¡a renalå
cronicå, cu doze de 1200 ìg/zi pentru mai multe luni.
O¡etul de cidru de mår – este un suc fermentat
din mere; con¡ine pectine, vitamine ¿i minerale.
Piruvatul – promoveazå transportul de glucozå
în celulele mu¿chilor ¿i se pare cå are rol în cre¿terea
metabolismului ¿i utilizarea gråsimilor. Studiile pe
oameni au aråtat o reducere a greutå¡ii, dar pacien¡ii
au consumat diete cu calorii mici (500–1000 kcal/
zi) ¿i au utilizat doze recomandate de piruvat de 5–
7 ori/zi. Siguran¡a ¿i eficacitatea nu au fost stabilite.
Chitosanul – se leagå de gråsimi ¿i le scade
absorb¡ia; ac¡ioneazå ca ¿i fibrele, crescând senza¡ia
de plin ¿i sa¡ietate. Poate bloca absorb¡ia de vitamine
liposolubile ¿i cre¿te excre¡ia de calciu. Cu toate
aceste informa¡ii, pacien¡ii aleg chitosanul fiind con-
¿tien¡i cå este un derivat din crustacee ¿i poate fi
evitat de pacien¡ii alergici.
Garcinia cambogia – cunoscutå ¿i sub numele de
acid hidroxicitric sau hidroxicitrat, a fost utilizatå în
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
controlul greutå¡ii, dar studiile nu au aråtat o pierdere
în greutate semnificativå sau pierderea masei grase.
Medicamente prescrise
Tratamentul medicamentos în obezitate trebuie
efectuat sub control medical ¿i inclus într-un program
complex care asociazå regimul alimentar hipo-
caloric ¿i practicarea regulatå a unei activitå¡i fizice.
Medicamentele sunt recomandate numai pentru
pacien¡ii obezi cu IMC = 30 sau IMC = 27 care au
ståri comorbide ¿i nu råspund adecvat la un tratament
de scådere a greutå¡ii numai pe bazå de dietå. Pa-
cien¡ii trebuie så utilizeze o terapie adjuvantå în pro-
gramul de management al greutå¡ii.
Principalele medicamente folosite sunt ano-
rexigenele (5).
Anorexigenele sunt definite ca medicamente care
reduc senza¡ia de foame sau prelungesc senza¡ia de
sa¡ietate ¿i sunt utilizate în tratamentul obezitå¡ii
pentru diminuarea progresivå a excesului ponderal.
Aceste medicamente ac¡ioneazå la nivel central
asupra centrului apetitului, pe calea: serotoninei,
dopaminei sau catecolaminelor din creier. Medica-
mente ca amfetamina nu scad numai apetitul, dar
cresc buna dispozi¡ie ¿i trezirea, fixând norepinefrina
¿i dopamina în propor¡ie mai mare la sinapse.
În func¡ie de mecanismul de ac¡iune, ano-
rexigenele se împart în douå grupe:
I. Medicamente cu ac¡iune centralå (deriva¡i ai
amfetaminei):
1. anorexigenele dopaminergice: amfepramona;
2. anorexigene serotoninergice: fenfluramina,
dexfenfluramina, sibutramina;
II. Medicamente cu ac¡iune perifericå, blo-
cheazå digestia ¿i absorb¡ia lipidelor: orlistatul.
1. Anorexigene dopaminergice
Sunt medicamente cu ac¡iune anorexigenå pu-
ternicå; acestea determinå pierderea în greutate, în
principal prin diminuarea apetitului ¿i în acela¿i timp
prin cre¿terea cheltuielilor energetice.
Figura 1. Structura chimicå a unor anorexigene
PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
Amfetamina nu trebuie utilizatå mult timp, din
cauza proprietå¡ii de a produce dependen¡å (face
parte din clasa stupefiantelor – venena).
Amfepramona prezintå o ac¡iune:
 anorexigenå marcatå, inhibå senza¡ia de
foame, blocând centrul foamei, prin elibera-
rea de dopaminå ¿i activarea receptorilor D2
dopaminergici;
 psihostimulantå moderatå;
 simpaticomimeticå circulatorie scåzutå (cre¿te
frecven¡a cardiacå ¿i valorile tensiunii arteriale).
Prezintå ca efecte secundare: tulburåri neuro-
psihice (insomnie, tremor al extremitå¡ilor, irita-
bilitate, vertij, euforie urmatå uneori de depresie);
induce toleran¡å dupå 6-8 såptåmâni de tratament,
are poten¡ial de farmacodependen¡å psihicå, pro-
duce tulburåri cardio-vasculare (tahicardie,
palpita¡ii, cre¿teri ale valorilor TA, dureri pre-
cordiale), inciden¡å crescutå de hipertensiune pul-
monarå, cu evolu¡ie lentå, anomalii valvulare car-
diace, uscarea mucoasei bucale, tulburåri sexuale,
trombocitopenii.
Nu se administreazå în: sarcinå, alåptare, copii,
hipertiroidism, glaucom, HTA severå, boala
coronorianå.
Se indicå în: tratamentul adjuvant al dietei
hipocalorice la pacien¡ii cu obezitate.
Mod de administrare: oral, 225 mg/zi (doza
maximå 75 mg/zi). Ultima administrare se efec-
tueazå cu minim 4 ore înainte de culcare. Durata
tratamentului va fi 4-6 såptåmâni (maxim 3 luni).
2. Anorexigene serotoninergice
Prelungesc senza¡ia de sa¡ietate prin stimularea
centrului sa¡ietå¡ii din hipotalamus, ca urmare a
eliberårii de serotoninå ¿i a activårii receptorilor de
tip 5HT-2C. Nu au efect psihostimulant.
Ca efecte secundare enumeråm: uscarea mu-
coasei bucale, grea¡å, constipa¡ie, cefalee, depresie,
tahicardie, palpita¡ii (rar), trombocitopenii.
Nu se administreazå în: sarcinå, alåptare, copii,
antecedente de depresie, hipertensiune pulmonarå.
99
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
Se indicå în tratamentul adjuvant al regimului
hipocaloric, la pacien¡ii cu obezitate, pe perioade
scurte (1-3) luni.
Mod de administrare: oral, de 2 ori pe zi,
diminea¡a ¿i seara, timp de 1-3 luni.
Fenfluramina ¿i dexfenfluramina au fost scoase
de pe pia¡å în SUA ¿i Canada, din cauza tulburårilor
asupra vaselor inimii ¿i cre¿terii inciden¡ei hiper-
tensiunii pulmonare.
Sibutramina are rolul de inhibitor al receptårii
atât a serotoninei, cât ¿i a norepinefrinei (SNRI) care
reduc ingerarea de alimente (prin mårirea sa¡ietå¡ii)
¿i cre¿te consumul de energie (prin inducerea termo-
genezei prin activarea sistemului 3). Pierderea în
greutate atinge un platou dupå 1 an, dupå o pierdere
de 10% din greutatea ini¡ialå.
II. Medicamente cu ac¡iune perifericå
Sunt numite ¿i inhibitori ai lipazei.
Orlistatul inhibå absorb¡ia lipidelor în intestinul
sub¡ire, prin blocarea lipazei pancreatice. Ca rezultat,
circa 30% din gråsimea ingeratå este trecutå în fecale.
Efectele secundare includ: scaune (fecale) uleioase
¿i desfåcute (în special dacå dieta are pu¡ine gråsimi
¿i nu a fost consumatå), incontinen¡a de fecale,
crampe abdominale, grea¡å, flatulen¡å, steatoree.
Se ob¡ine o modestå cre¿tere a reducerii greutå¡ii.
Este contraindicat în: sarcinå, alåptare, copii,
sindrom de malabsorb¡ie.
Se indicå în tratamentul obezitå¡ii, totdeauna în
asociere cu regim hipocaloric.
Mod de administrare: oral, de 3  120 mg/zi, înain-
tea sau în timpul mesei. Durata maximå a tratamentului
va fi de 2 ani.
Medica¡ia neadecvatå de scådere a greutå¡ii
Aceasta poate fi variatå.
Siropul de ipeca – persoanele cu tulburåri de
alimenta¡ie utilizeazå siropul de ipeca pentru a in-
duce voma. Utilizarea repetatå poate cauza cardio-
toxicitate ¿i eroziune dentarå din cauza con¡inutului
acid al stomacului.
Laxative – acestea sunt utilizate pentru a gråbi
pasajul alimentelor prin tractul gastrointestinal ¿i
scåderea absorb¡iei de calorii. Totu¿i, ele au efect
mic sau nu au efect deloc de reducere a greutå¡ii,
întrucât caloriile ingerate pot fi absorbite în timpul
efectului laxativelor luate. Prelungirea utilizårii
laxativelor cauzeazå dezechilibrul electroli¡ilor ¿i re-
primå for¡a naturalå datå de mi¿carea intestinului,
conducând la constipa¡ie.
Diuretice – o scådere ini¡ialå a greutå¡ii este datå
de deshidratare, dar continuarea ei cauzeazå deze-
chilibrul electroli¡ilor.
100 PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
Ephedra – FDA a atras aten¡ia asupra abuzului
de Ephedra pentru scåderea greutå¡ii, modelarea
corpului sau a cre¿terii energiei. Efedrina cre¿te eli-
berarea norepinefrinei, care suprimå apetitul, cre¿te
termogeneza ¿i viteza metabolismului.
Efectele secundare includ: insomnie; nervozitate;
atacuri; accese; atacuri de inimå ¿i chiar moarte.
Efedrina este autorizatå numai ca decongestiv
nazal, în produse de råcealå ¿i gripå. Aceste produse
au un dozaj asemånåtor ¿i nu se indicå abuzul lor.
Agen¡i termogenici – hormonul tiroidian este
folosit în tratamentul obezitå¡ii din cauza proprietå¡ii
sale termogene. Totu¿i, sunt necesare doze foarte
substan¡iale, cam 390 la 910 mg pentru a cre¿te VMB
(viteza metabolismului bazal) (engl. BMR, basal
metabolism rate) ¿i aceasta poate cauza efecte car-
diovasculare.
Hormonii tiroidieni trebuie evita¡i dacå pacien¡ii
au deficien¡å tiroidianå.
Monitorizarea terapiei
Pacientul va fi evaluat dupå 6 luni pentru a se
determina succesul ¿i evaluårile ulterioare necesare
pentru o pierdere în plus de greutate.
Dacå este necesar, se apeleazå la un dietetician,
la un fiziolog pentru exerci¡ii, la un psiholog ¿i/sau
medic, dacå nu s-a ob¡inut nici un succes de reducere
a greutå¡ii.
 Se evalueazå pacientul privind disponibili-
tatea sa pentru a reac¡iona ¿i a men¡ine do-
meniul de greutate sånåtos (IMC de la 18,5
la 24,9);
 Dacå pacientul utilizeazå o medica¡ie pentru
obezitate, se va evalua toleran¡a cât ¿i dacå
pacientul a urmat o dietå sus¡inutå ¿i a efectuat
exerci¡iile fizice indicate.
INFORMAºII PENTRU PACIENT
1. Fixa¡i-vå scopul dorit pe termen scurt. Dacå
ave¡i nevoie så pierde¡i 25 kg, prima ¡intå va
fi de o pierdere de 2,5–5 kg pe såptåmânå, ¿i
pe durata a 6 luni se va atinge scopul.
2. Nu întrerupe¡i dieta. Gândi¡i pe termen lung.
Schimba¡i mâncarea dvs. obi¿nuitå a¿a încât
mâncarea ¿i snack-urile så fie în echilibru cu
o varietate de alimente sånåtoase.
3. Consulta¡i un ghid de urmare a unei diete echi-
librate.
4. Måri¡i activitatea zilnicå. Utiliza¡i scårile în
locul liftului. Face¡i 30 minute de exerci¡ii
fizice zilnic ¿i plimbåri de cel pu¡in 3 ori pe
såptåmânå.
 OBEZITATEA ªI MANAGEMENTUL GREUTźII CORPORALE
5. Nu da¡i înapoi. Dupå pierderea câtorva
kilograme, po¡i avea un platou. Nu te întoarce
la calorii, corpul tåu are nevoie så-¿i ajusteze
gråsimea ¿i nivelul de calorii.
6. Då-¡i singur o compensa¡ie. Dacå vrei så må-
nânci mai mult o zi, întoarce-te la planul just a
doua zi.
7. Vezi dacå ai nevoie de medic. Dacå ai 30%
sau mai mult peste greutatea normalå, medicul
BIBLIOGRAFIE
1. MacDonald SM, Reeder BA, Chen J, Despress JP, Obesity in
Canada – a descriptive analysis, C.M.A.J. 2007, 157, 1, pp. 94–97.
2. Strauss RS, Pollack HA: Epidemic increase in childhood overweight
1986–1998, J.A.M.A. 2001, 286, 22, pp. 2845–2848.
3. Williamson MS: Descriptive epidemiology of body weight and weight
change in US adults, Ann. Intern. Med. 2007, 119, 9, pp. 646–649.
4. Madl DL, Jason IL: Obesity and eating disorders, in: Textbook of
Therapuetics – Drug and Disease Management, 8th ed., Herfindal
E.T., Gourley D.R., Baltimore, Lippincottm Williams & Wilkins, 2007.
5. Cristea AN: Tratat de Farmacologie, ed. 1, Ed. Medicalå, Bucure¿ti,
2005.
6. Stroescu V: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed.
Medicalå, Bucure¿ti, 2001.
7. Heschuk S: Weight management, cp. 33, in: Patient self-care, 1 st
ed., Canadian Pharmacist’s Association, Ottawa, 2002.
8. Douketis JD, Feightner JW, Attia J, Feldman WF: Detection,
prevention and treatment of obesity, C.M.A.J., 2007, 160, 4, pp. 513–525.
9. Price RA, Cadaret RJ, Stunkard AJ, Throughton E: Genetic
contributions to human fatness – an adoption study, Amer. J.
Psychiatry 2007, 144, pp. 1003–1008.
10. Pijl H, Meinders AF: Bodyweight change as an adverse effect of
drug medicament. Mechanism and management, Drug Safety 2006,
14, pp. 329–342.
11. Weinsier RL, Nagy TR, Hunter GR, Darnell BF, Hensrud DD,
Weiss ML: Do adaptive changes in metabolic rate favor weight
regain in weight-reduced individuals? An examination of the set-point
theory, Am. J. Clin. Nutr. 2000, 72, 5, pp. 1088–1094.
12. Dietz WH: Critical period in childhood for the development of obesity,
Amer. J. Clin. Nutr. 2004, 59, pp. 955–959.
13. Insel P, Turner RF, Ross D: Energy balance, body composition and
weight management, in: Nutrition, 2nd ed., INSEL P. ed., Sudbury
M.A., Jones and Bartlett Publishers, 2007.
14. Eckel RH, Krauss RM: American Heart Association Call to Action:
Obesity as a major risk factor for coronary heart disease, Circulation,
1998, 24, pp. 542–547.
15. Suwaidj JA, Wright RS, Grill JP: Obesity is associated with
premature occurrence of acute myocardial infarction, Clin. Cardiol.
2007, 24, pp. 524–547.
16. Manson JF, Willet WC, Stampfor MJ: Body weight and mortality
among women, N. Engl. J. Med. 2005, 533, pp. 677–685.
17. Kannek WB, Brand N, Skinner MJ, Dawber TR, Mc Namura PM:
The relation of adiposity to blood pressure and development of
hypertension, Ann. Intern. Med. 2008, 67, pp. 48–59.
18. Garfinkel L: Overweight and cancer, An.. Intern. Med. 2007, 66, pp.
103–106.
PRACTICA FARMACEUTICÅ – VOL. 2, NR. 3-4, AN 2009
vå poate recomanda o dietå cu calorii foarte
mici ¿i terapie medicamentoaså.
8. Suport social: identificå un prieten sau un
membru al familiei care poate så te ajute ¿i
så-¡i inspire for¡a pentru schimbarea compor-
tamentului.
Sunt, de asemenea, grupuri suport comunitare,
disponibile pe diferite siteuri.
19. Roland DA: Nutrition in adulthood and the later years, in: Krause
M.V., Mahan I.K. eds., Food, Nutrition and Diet Therapy, 8th ed.,
Philadelphia, W.B. Saunders, 2004.
20. Beresin EV: Anorexia nervosa, Compr. Therap. 2007, 23, pp. 664–
671.
21. Muscari ME: Primary care of adolescents with bulimia nervosa, J.
Pediatr. Health Care 2006, 12, pp. 107–114.
22. Fairburn CG, Welch SL, Hay PJ: The classification of recurrent
overeating: the “binge eating disorder” proposal, Int. J. Eat. Disord.
2003, 12, 2, pp. 155–159.
23. Insel P, Turner RE, Ross D: Eating disorders, in: INSEL P. ed.:
Nutrition, Sudbury M.A., Jones and Bartlett Publishers, 2001.
24. Rolls B, Bell EA: Dietary approaches to the treatment of obesity,
Med. Clin. North Amer. Obesity 2000, 84, 2, pp. 401–418.
25. Ludwig DS, Pereira MA, Kroenke CH: Dietary Fiber, Weight gain,
and cardiovascular disease risk factors in young adults, J.A.M.A. 2007,
282, pp. 1539–1546.
26. Burton-Freeman B: Dietary fiber and energy regulation, J. Nutr.
2000, 130, pp. 272–275.
27. PI-Sunyer FX: The role of very low-calorie diets in obesity, Amer. J.
Clin. Nutr. 2002, 56, pp. 240–243.
28. Reynolds JEF: Martindale – The Extra Pharmacopoeia, 32nd ed.,
London, Pharmaceutical Press, 2004.
29. Wing RR: Behavioral approaches to the treatment of obesity, in: Bray
G.A., Bouchard C, Jones WPT eds., Handbook of obesity, New York,
Ed. M. Deckker Inc. 2005.
30. Freedman HR, King J, Kennedy F: Popular diets: a scientific
review, Obesity Res. 2007, 90, pp. 408–412.
31. Apfelboum M, Bostsarron T, Lucatis: Effect of caloric restriction
and excessive caloric intake on energy expenditure, Ann. J. Clin. Nutr.
2006, 24, pp. 1405–1409.
32. Greenway F: Surgery for obesity, Endocrinol. Metab. Clin. 2007, 25,
4, pp. 1005–1027.
33. Toubro S, Astrup AV, Breum L: Safety and efficacy of long-term
treatment of ephedrine, caffeine and an ephedrine / caffeine mixture,
Int. J. Obes. Relat. Metab. Disord. 2003, 17, pp. 69–72.
34. Wasser WG, Feldman NS, D’Ageti VD: Chronic renal failure after
ingestion of over the counter chromium picolinate (letter, Ann. Interm.
Med. 2007, 126, pp. 410–415.
35. Stanko RT, Reynolds HR, Hoyson R, Janosky JE, Wolf R:
Pyruvate supplementation of a low-cholesterol, low-fat diet: effects
on plasma lipid concentrations and body compositions in
hyperlipidemic patients, Amer. J. Clin. Nutr. 2007, 59, 2, pp. 423–
427.
101