I.

1 INTRODUCERE

Obezitatea este o boală cronică având o etiopatogenie multifuncțională și un risc global

crescut,ceea ce presupune un management clinic structurat, cu strategii terapeutice
eficiente adresate cat mai multor mecanisme fiziopatologice.

Cauzele care duc la obezitate sunt multiple și întâlnite zi de zi în societate.

Am ales acest subiect pentru susținerea proiectului de absolvire datorită incidenței

obezității în rândul populației și mai ales a creșterii morbidității acesteia ,fenomen social
ce poate fi catalogat ca flagel economico-social.

Scopul prezentului proiect este un prilej de a pune în practică cunoștințele

dobândite pe parcursul anilor de studiu prin identificarea problemelor specifice de îngrijire
la un pacient cu obezitate.

Parcurgînd etapele proiectului ,incluzând și practica realizată în spital am ajuns la

concluzia că fiecare pacient trebuie tratat ca o entitate mai precis ca o ființă umană care
are nevoie de cele 14 nevoi fundamentale,unele dintre ele satisfăcute, altele nesatisfăcute
iar îngrijirile îndreptate către el trebuie să fie personalizate , în cazul de fată acestea fiind
adresate îngrijirii pacientului cu obezitate.

Prin această lucrare sper să fi cuprins esențialul ,privind gravitatea problemei pe

care o reprezintă obezitatea la copii cât și la adulții, cu consecințe asupra dezvoltării în
viața adultă precum și un mod practic,eficient,atractiv și fără efecte advrse de tratament
precum și o îmbunătățire a stării de sănătate a pacientului.

1
PARTEA I

2
 II.1. NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Țesutul adipos
Datorită conținutului mare în grăsimi, tesutul adipos constituie o rezervă a
organismului care poate fi mobilizat la nevoie.
Anatomia și fiziologia țesutului adipos
Adipocitul este o celulă complexă și metabolic activă care stă la baza dezvoltării
obezitatii. Acesta este vazut ca o glandă endocrină cu anumite peptide și metaboliți care
sunt importanți pentru controlul greutății corporale.
Printre enzimele importante implicate în metabolismul adipocitelor se număra şi
lipaza lipoproteica care provine din endoteliu având rol în stocarea lipidelor, lipaza
hormon-sensitivă având rol în elaborarea de lipide şi eliberarea acestora din depozitele
adipocitare, acetilcoenzima A, sintetazele cu rol în sinteza acizilor graşi şi deasemenea o
cascadă de enzime cu rol în beta-oxidare şi metabolismul acizilor graşi.
Raportul dintre numărul şi volumul celulelor adipoase determină o formă
hipertrofică şi o alta hiperplazică de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni
care influenţează repartiţia.Aceștii hormoni androgeni (testosteronul) şi glucocorticorticoizii
influenţează depunerea grăsimilor în partea superioară a corpului, iar estrogenii în partea
inferioară.
Acest țesut nu este un ţesut inert deoarece el reglează capacitatea acizilor graşi şi a
trigliceridelor circulante, sinteza endogenă a gliceridelor plecând de la glucoză,
catabolismul acizilor graşi, eliberarea acizilor graşi în circulaţie.
Țesutul conjunctiv
Anatomia si fiziologia tesutului conjunctiv
Acest țesut conjunctiv cuprinde un grup de ţesuturi care îndeplinesc rol trofic şi
mecanic în organism.Intră în alcătuirea tuturor organelor, constituind elementul de unire al
părţilor componente ale acestora şi ale organelor între ele.
Embriologic se dezvoltă din mezoderm.
Ţesutul conjunctiv este format din:
 celule
 substanța fundamentală
 fibre
Țesutul conjunctiv are proprietatea de a se metaplazia sau de a-și modifica
structura. Țesutul conjunctiv în funcție de rolul îndeplinit în organism se clasifică în:

 țesuturi trofice
 țesuturi mecanice
Țesuturile conjunctive trofice au rol in nutritia organismului. Din acest grup fac parte:
 țesutul conjuctiv lax
 țesutul adipos
 țesutul sanguin
Țesutul conjunctiv lax este distribuit în toate organele corpului. El însoțește vasele
sanguine și nervii în traiectul lor spre organe și în interiorul acestora. Este situat sub
tegument, formând hipodermul, sub mucoasele și seroasele corpului în mușchi.

3
 Fiziologia alimentației.

Sistemul nervos central primeşte numeroase semnale neurale privitor la ingestia

de alimente. Acestea cuprind semnalele vizuale, auditive, olfactive, care sunt procesate
înaintea ingestiei.
Aceastea contribuie la faza cefalică a ingestiei alimentare, care rol în creşterea
secreţiei de salivă şi hormoni gastrointestinali.
În această fază au fost observate modificări între o persoană obeză şi una
sănătoasă, cum ar fi creşterea secreţiei salivare şi hormonale.
În ceea ce privește senzațiile de foame și sațietate, reglarea se face prin:

 glicemie (senzație de foame, în hipoglicemie și senzație de sațietate în

hiperglicemie);

 factori digestivi (introducerea glucozei în duoden este urmată de scăderea senzației

de foame);

 factori neurologici; acestia acționează la nivelul hipotalamusului și cortexului.

Obezitatea endogenă este expresia unei boli neuroendocrine.

4
PARTEA II

5
 PREZENTAREA GENERALA A OBEZITĂȚII

II.1 Definiție

Obezitatea este o anomalie metabolică caracterizată prin creșterea masei țesutului

adipos consecutiv unui bilanț energetic pozitiv(dezechilibru între aportul nutritiv caloric și
cheltuieli energetice),cu predominanță consecutivă a lipogenezei față de lipază, ceea ce
determină un exces ponderal de peste 20% față de standardele recomandabile.
Obezitatea nu este numai o problemă estetică ci în primul rând o tulburare de nutriţie
caracterizată prin sporirea greutăţii corporale mult peste nivelul greutăţii ideale, având
ample consecinţe asupra stării de sănătate.
Apariţia obezităţii influenţează aspectul fizic al persoanei dar şi starea ei psihică.
Excesul ponderal generează numeroase complicaţii: diabet zaharat, afecţiuni cardiace şi
cerebro-vasculare, hipertensiune arterială, apnee de somn, tulburări locomotorii.
Obezitatea este considerată o afecţiune complexă nutriţional-metabolică există numeroase
modalităţi de tratament.
O persoană este considerată obeză atunci când Indicele de Masă Corporală (IMC)
depăşeşte 30. IMC este un instrument de evaluare a greutăţii raportată la înălţime.
Aprecierea obezităţii se face după raportul dintre greutate şi înălţime, sau după
măsurarea pliului cutanat.
După indicele Broca, greutatea ideală este:
G = T-100
in care G este greutatea in kilograme, iar T inaltimea in centimetri.
De exemplu: un individ înalt de 1,70 m trebuie să aibă o greutate de 70 de Kg. Se
accepta mici variații care nu trebuie sa depașească 10-15%. Mai exact este formula
propusă de Lorentz:
G = T - 100[(T-150) x 0,25]
T si G au aceeasi semnificație ca mai sus. Formula este complicată, de aceea în
practică nu se prea folosește.

Clasificare
Obezitatea poate fi:
 simplă - prin ingerare calorică excesivă și o activitate normală sau slab
deteriorată (obezitatea „sumo”);
 morbidă - care limitează activitatea normală, respirația, circulația
sangvină și impune pacientului perioade îndelungate de odihnă în urma
unor exerciții ușoare (sindromul Pickwick);
 hipotalamică
Cea mai folosită clasificare a obezitatii este cea care utilizeaza IMC-ul (indice de
masă corporală):
 Subponderal (slab); <18,5 risc de comorbidități asociate obezității scazut, risc
crescut pentru alte afecțiuni, sub 53,5-60kg.
 Greutate normală, 18,5-24,9, 60-81kg.
 Supraponderal; >25,
 Stadiul pre-obez (supraponderal), 25-29,9 risc de comorbidități crescut, 81-97kg.
 Obez clasa I (obez), 30-34,9 risc de comorbidități moderat crescut, 97-113kg.
 Obez clasa II (obez), 35-39,9 risc de comorbidități sever, 113-130kg.

6
  Obez clasa III (obezitatea morbida), >40. 0, risc de comorbidități foarte sever,
>130kg.
Datorită ușurinței calculării și a măsurării sale IMC-ul este cea mai folosită metodă
de diagnostic a problemelor de greutate dintr-o populație, incluzând:
 subponderabilitatea,
 supraponderabilitatea
 obezitatea.
Acest IMC se calculează după următoarea formula: greutatea în kg/înălţimea în m2
sau după o hartă care cuprinde linii orizontale corespunzătoare greutăţii şi linii verticale
corespunzătoare înălţimii şi linii conturate pentru diferitele valori ale IMC.
Pentru copii IMC-ul se calculează la fel dar este comparat cu valorile tipice pentru
vîrsta respectivă.

Distribuţia ţesutului adipos în corp este identificată după două tipuri de obezitate:
 androidă
 ginoidă
Tipul android este legat de formă „ca de mar” a corpului. Este tipul masculin în
care umerii, braţele, gîtul, pieptul şi abdomenul superior sunt mărite de volum. La aceste
persoane organele interne cele mai afectate sunt inimă, ficatul, rinichii şi plaminii. Acest tip
de obezitate are un risc crescut de afectare pulmonară şi cardiacă prin nivelul înalt de
colesterol.
Tipul ginoid de obezitate este legat de aceea formă „ca de para” a corpului, în
care grăsimea se depozitează mai ales în partea inferioară a corpului. Este întîlnit la
ambele sexe dar cele mai afectate sunt femeile. Organele cele mai afectate sunt rinichii,
uterul, intestinele, vezica urinară şi colonul.
Al treilea tip de obezitate este cel in care unele persoane nu se încadrează nici
în tipul android şi nici în cel ginoid de obezitate. Întregul corp de la cap pînă la picioare
este mărit de volum prin depunere de grăsimi.

II.2.Etiologie
Etiologia obezităţii este foarte complexă implicînd genetica şi mediul înconjurător,
aportul şi consumul energetic, comportamentul personal şi factorii sociali. Genele joacă un
rol important în determinarea dezvoltării sau nu a obezităţii. Există gene care conferă
organismului rezistenţă la obezitate.
Un număr crescut de adipocite este un risc crescut de obezitate.
Obezitatea hiperplazica cu un număr crescut de adipocite, depinde și de
alimentaţia primită în copilărie. Numărul adipocitelor la adult este fix, acesta se fizează în
jurul vârstei de 20-23 de ani.
Cu înaintarea în vârstă se reduce activitatea fizică şi surplusul caloric se
transformă în trigliceride de rezervă mărind volumul adipocitelor. Scăderea în greutate
reprezintă scăderea volumului, nu a numărului de adipocite, care este o valoare fixă.
Aceasta este obezitatea hipertrofica, care apare la adult datorită reducerii activităţii
fizice, fără o reducere proporţională a alimentaţiei.
Pe lângă obezitatea hiperplazica şi hipertrofică există şi o obezitate de tip mixt, în
care are loc o creştere a numărului de adipocite din perioada copilăriei cu creşterea
volumului care apare oricând în timpul vieţii. Această este mai frecventă la femei.
Factorii etiologici ai obezității sunt în ordinea frecvenței și importanței următorii:
 supraalimentația;

7
  reducerea sau lipsa activității fizice, raportat la consumul alimentar nemodificat.
Profesiunile sedentare, renunțarea la sporturi sau diferite exerciții fizice,
comoditatea transportului auto, sunt tot atâția factori care contribuie la obezitate;
 factorii psihologici care se referă la refugierea în satisfacția alimentară, pentru o
nereusită în viață, diferite deziluzii efective etc.
 alcoolismul
 mediu urban unde acesti factori sunt mai evidenti;
 modificari endocrine mult mai rare: sarcina, boala Cushing, sindromul
adiposogenital, hipotiroidia etc.

II.3.Simptomatologie
A fi obez este un lucru mult mai serios decât a avea ceva mai multe kilograme
peste greutatea normală. Cele mai importante simptome în cazul obezității sunt:
 Deformarea corpului datorată depunerilor excesive de grăsime. Majoritatea
grăsimii în exces va fi în jurul taliei și pe piept sau pe șolduri și fese .Barbații obezi
au talii foarte groase, femeile în schimb au mai multă grăsime pe solduri

 Respirație greoaie - grăsimea în exces îngreunează circulația aerului înăuntrul și

înafara plămânilor.
 Oboseala – dificultățile de respirație generează oxigenarea insuficientă a sângelui
determinând astfel apariția stării de oboseală permanentă.
 Articulații și musculatură dureroase datorită greutății suplimentare ce trebuie
suportată de sistemul osos și cel muscular.
 Probleme dermatologice datorate umidității și fricțiunii aparute în cutele de
grăsime ce sporeste riscul de infecții cutanate
 Vene varicoase cauzate parțial de greutatea în exces.
 Menstruație neregulată - grăsimea în exces poate tulbura exchilibrul hormonal din
corp.

II.4.Diagnostic
Diagnosticul de obezitate şi gradul acesteia se poate stabili prin mai multe metode
de investigaţie.
Obezitatea prin tulburări ale alimentaţiei ( fiind cea mai frecventă) trebuie
diferenţiată de alte cauze ale acesteia cum ar fi cele farmacologice, acromegalia,
sindromul Cushing, insulinomul, hipotiroidismul, bulimia, lipodistrofia, hiperlipidemia,
deficienţa de hormon de creştere.
În timpul controalelor medicale de rutină, se poate monotoriza starea de sănătate a
unei persoane, cu ajutorul unor examene paraclinice:
 măsurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II;
 măsurarea nivelului hormonilor tiroidieni;
 enzimele hepatice;
 nivelul colesterolului și al trigliceridelor.
Măsurarea tensiunii arteriale şi anamneza din care să iasă în evidenţa medicaţia
luată, istoricul familial, prezenţa sedentarismului, a consumului de alcool (cantitatea zilnică
ingerată), istoricul creşterii în greutate cât şi eforturile pe care le-a întreprins persoana
supraponderală pentru a slăbi.

8
 Măsurarea IMC şi al dimensiunilor poate ajuta la stabilirea riscului de apariţie a DZ
tip II şi a bolii coronariene aterosclerotice.
Stabilirea parametrilor antropologici
Circumferinţa taliei şi cea a coapselor pot estima grăsimea viscerală. Circumferinţa
gîtului este predictivă pentru aprecierea riscului apneei de somn, iar măsurarea acesteia
seriata estimează stratificarea riscului.
Raportul talie/coapse se calculează prin măsurarea circumferinţei taliei împărţită la
valoarea circumferinţei coapselor. Valorile normale pentru femei şi bărbaţi sunt de 0. 7 şi
respectiv 0. 9, fiind corelate strîns cu starea de sănătate generală şi fertilitatea.
Femeile cu valoarea 0. 7 prezintă nivele optime de estrogen şi sunt mai puţin
succeptibile la boli majore precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare şi cancerul ovarian.
Bărbaţii cu valoarea 0. 9 au un risc mai scăzut de cancer la prostată şi cancer testicular.
Indexul volumului corporal este o alternativă la indexul masei corporale. În timp ce
IMC-ul calculează masa corporală totală, fără localizarea acesteia, indexul volumului
corporal se bazează pe relaţia dintre masă şi distribuţia corporală.
Metoda pliului cutanat.
Se bazeaza pe măsurarea pliului cutanat în anumite zone ale corpului pentru a
determina grosimea stratului de grăsime subcutanată. Valorile sunt convertite pentru a
estima procente de grăsime printr-o ecuație.
Tehnologii aplicate pentru măsurarea grăsimii corporale .
Procentul de grăsime corporală reprezintă cantitatea totală a grăsimii persoanei
împarțită la greutatea acesteia reflectând grăsimea esențială și cea de depozitare.
Grăsimea esețială este cea necesară pentru menținerea vieții și a funcției reproductive.
Acest procent este mai mare la femei decât la bărbați, datorită cererilor maternității.
Grăsimea esențială este 2-3% la bărbați și 10-13% la femei. Grăsimea de depozitare
reprezintă acumularea grăsimii în țesutul adipos care protejează organele interne.
Cantitatea exactă de grăsime în procente a unei persoane poate fi estimată prin:
 Testarea la infrarosu prin care se transmite o lumină infraroșie în mușchiul
biceps, aceasta este reflectată și absorbită de către grăsime. Metoda este
rapidă și ușor de folosit.
 Absorbțiometria cu raze X (DEXA) este metoda standard de testare a
compoziției corporale. Doua tipuri diferite de raze X scanează corpul, una
care detectează toate țesuturile și cealaltă care nu detectează grăsimea. Un
computer va substrage doar fracția de țesut adipos.
 Măsurarea mediei densității corporale. Deoarece țesutul gras are o densitate
scăzută față de mușchi și oase se poate estima conținutul în grăsime. Se
folosesc apoi una dintre formulele Brozek sau Siri pentru a calcula procentul
de grăsime.
 Analiza prin impedanța bioelectrică.

Țesuturile fără grăsime sunt bune conducătoare de electricitate, deoarece conțin

apă multă față de cele grase care sunt anhidre și nu conduc electricitatea.

Diagnostic diferential
În diagnosticarea obezității trebuesc eliminate:
 graviditatea
 tratament cu corticoizi.
 boli de excreție (insuficiență renală).
 boli cardio-limfo-vasculare (ascita).
 boli parazitare (chisturi hidatice).
 boli endocrine.

9
  sindromul cushing.
 Creșteri tisulare mari, maligne sau benigne
 Sindromul Pickwick - o formă de obezitate care este asociată și cu o anumită
 stare de retardare intelectuală.

II.5. Tratament
Scăderea în greutate a unui obez începe prin stabilirea de la început a unei bune
colaborări între medic şi pacient.
Într-o primă etapă se va pune accentul pe îmbunătăţirea stării de sănătate şi nu pe
obţinerea unei greutăţi corporale ideale Dieta reprezintă elementul de bază al
tratamentului. Cura de slăbire propriu-zisă (dietă şi schimbarea modului de viaţă), trebuie
să dureze aproximativ 6 luni. Când dieta hipocalorica, schimbările în stilul de viaţă nu au
dat rezultatele bune şi sănătatea este în pericol se pot prescrie medicamente antiobezitate
sau tratament chirurgical care se adresează numai cazurilor de obezitate severă sau
morbidă, ale cărei complicaţii diminuează speranţa de viaţă.
Implementarea dietelor:
 Dieta prin aport caloric redus și fixat este slab calorică, între 1200-1500 calorii pe zi
la femei și 1500-1800 calorii la bărbați;
 Dieta prin aport caloric foarte redus - 800-1200cal/zi. Acest tratament este rezervat
pentru cazurile de obezitate extremă care au nevoie de o scădere a greutății rapidă
și este aplicat doar sub stricta supraveghere medicală.
Această dietă se poate aplica pe o perioadă scurta de timp, de regula de 3 luni
Într-un regim hipocaloric sunt permise următoarele alimente:
 lapte smântânit, iaurt degresat, brînăa de vaci dietetică, urdă
 carne slabă de vacă, vițel, pasăre (pui)
 pește slab
 ouă fierte tari, albușul de ou
 legume: roșii, ridichi, salată verde, ardei grași, castraveți, conopidă, dovlecei, varză
albă, fasole verde, preparate ca: salate, sote, fierte înbăușite.
 fructe: mere crețesti, lămâi, greapfruit, portocale, mandarine, vișine, cireșe.
 grăsimi: uleiuri vegetale, margarină, unt în cantitate redusă
 băuturi: sifon, sucuri de legume, fructe, lapte ecremat
 sare: în medie 5 g/zi.
Se vor da 5-6 mese/zi,asigurându-se astfel o metabolizare mai buna a caloriilor
realizate, împiedicând acumularea lor sub forma de țesut adipos.
Regim pentru o zi:
 (cca 100 calorii, 75g proteine, 100g glucide, 35g lipide)
Dimineața:
 200g lapte rece sau cald
Ora 10:
 o chifla (50g) sau o felie de paine (50g) cu branza de vaci
 o cafea neagra cu zaharina
Prânz:
Felul I:
 salate de crudități din 200g varză albă sau rosie sau ridichi de lună sau andive,
salata verde sau castraveți, salată de roșii, ardei grași, praz cu o linguriță de ulei,
lămâie sau oțet
 se pot folosi 1-2 farfurii de supă sau ciorbă, preparate din aceleasi legume și
aceleași cantități ca cele indicate pentru salată. Neputând folosi ridichiile și
10
 andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu lobodă, spanac,
dovlecei sau conopidă.
Felul II:
 100g carne slabă de vacă, mânzat, pasare fiartă, friptă, tocată și fiartă sau friptă,
înăbușită, conserve de carne slabă preparată rasol
 sau 150g peste slab, stravid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat) fiert, fript la
cuptor, conserve de peste slab, rasol
 sau 150g branza de vaci
Felul III:
 un mar (100g)
Seara:
 150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g dovlecei cu 2
lingurite iaurt
Felul I:
 100g carne slaba fripta sau 150g peste slab (adica sortul care s-a consumat la
pranz)
Felul II:
 Un mar (100g)

Tratament medicamentos
Majoritatea medicamentelor antiobezitate actionează prin diminuarea senzației de
foame și inducerea rapidă a senzației de sațietate. Indicațiile tratamentului medicamentos
sunt pentru pacienți cu:
 IMC mai mare de 30
 IMC mai mare de 27 cu comorbidități asociate (hipertensiune arterială,
hipercolesterolemie, boala coronariană, DZ de tip II si apnee de somn).

Opțiuni medicamentoase:

 Sibutramina acționeaza asupra creierului reducând apetitul (senzația de foame și

dorința de a ingera alimente) și induce rapid senzația de sațietate
 Orlistat este un medicament care nu reduce apetitul ci este un inhibitor potent,
specific și cu durata lungă de acțiune a lipazelor gastrointestinale. Enzimele
inactivate nu pot hidroliza grăsimile alimentare, fiind astfel posibil ca aproximativ
30% din grăsimile consumate la o masa sa treaca prin intestin nedigerate
 Fentermin produce o scădere a apetitului și se recomandă să fie folosit pentru o
scurtă perioadă de timp.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical al obezității este indicat atunci când:

 IMC depaseste 40
 IMC este mai mare de 35 cu comorbidități asociate (obezitatea este asociată cu o
complicație metabolică, precum dibetul zaharat sau afecțiuni osteo-articulare).

Proceduri chirurgicale în obezitate:

 proceduri restrictive: prin care se realizează o diminuare a capacității gastrice,
limitând astfel ingestia de alimente solide și inducand o senzație de sațietate mult
mai rapidă (badaj gastric prin inel de silicon ajustabil și gastroplastia verticală
calibrată cu ajutorul unui stapler liniar);
11
  proceduri malabsorbtive

 Alte tehnici chirurgicale nu sunt recomandate de specialiști datorită ratei de

succes scăzute și a numeroaselor efecte secundare.

După realizarea intervenţiei chirurgicale cantităţile de lichide şi alimente solide

ingerate sunt mici. În primele două săptămâni este permisă doar o dietă lichidă, după care
se va trece la alimente solide sub formă de pireu.
De asemenea, va fi evitat comsumul anumitor alimente: băuturile cu conţinut
caloric crescut (băuturile dulci) şi laptele. Este absolut necesară o adaptare a
comportamentului alimentar unde vor fi învăţate noi "tehnici de a mânca": alimentele vor fi
mestecate bine şi înghiţite încet, în caz contrar vor apărea vomismente sau dureri
abdominale.

II.6.Evoluție și complicații

Obezitatea nu este o patologie, ci o stare cu un înalt potențial patologic.

Persoanele obeze prezintă o predispoziție la o serie de cauze:
 boli cardiovasculare: hipertensiune, ischemie cardiacă, ateroame;
 hernii;
 varice;
 osteoartrite - ale sistemului ortostatic și locomotor, ale articulațiilor, ale
coloanei vertebrale suprasolicitate;
 endocrine - diabet tip II (non-insulin-dependent);
 litiază urinară;
 frecvente complicații postoperatorii

Menţinerea pe termen lung a greutăţii reduse este extrem de dificilă. Implementarea

şi menţinerea unui regim de viaţă şi a unei diete echilibrate poate constitui factorul
determinant spre o evoluţie favorabilă a obezităţii, prin diminuarea greutăţii excesive.
Dacă pacientul nu este conștient de acestprocedeu reducerea greutăţii nu se va
produce. De accea, pacientul trebuie încurajat să respecte noile reguli de viaţă şi mai ales
pe cele alimentare pentru a putea obţine rezultatul dorit.
Complicații:

Dintre complicațiile obezității cele mai frecvente sunt urmatoarele:

 Diabetul zaharat este o complicatie majora,peste 80-90% dintre diabetici au fost
sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pana la stadiul clinic manifest de diabet.

 Hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului

 Complicații cardio-vasculare severe: hipertensiune arterială, insuficiența cardiacă,

ateroscleroza coronariană, accidente vasculare cerebrale

 Complicații pulmonare: bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar, dispneea de

efort datorită scăderii capacitatii vitale, uneori hipertensiunea pulmonară și nu
rareori sindromul Pickwich (somnolența si obezitatea).

 Complicații digestive sunt: hipotonia biliară, litiaza biliară, constipația cronică,

hepatita cronică prin steatoză hepatică (infiltrație grasă a ficatului).

12
 Complicații cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.

 Tulburari de statica: cifoza dorsală, lordoza cervicală, picior plat, spondiloze, artroze
ale soldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalată la 70% dintre
obezi.

 Complicatii ginecologice; amenoree, tulburari de ciclu ovarian.

 Varicele reprezintă una dintre cel mai des intalnite complicații localizate la nivelul
membrelor inferioare.

 Sindromul de apnee in somn.

13
PARTEA III

14
III.STUDII DE CAZ

CAZUL I-PLAN ÎNGRIJIRE

DATE GENERALE DESPRE PACIENT
Inițialele pacientului: C.E Vârsta:45 ani Sex: F Nr. copi: 3
Religie: Ortodoxă
Statutul social: Salariată Ocupația: Vânzătoare
Domiciliul: Urban Casa: Apartament Camere : 1
Locuiește: CU SOȚUL
Nivelul de cultura și informație: Mediu

OBISNUINȚE DE VIAȚĂ
Alcool: Nu consumă alcool
Drog: Nu consumă droguri
Cafea: Da – 1 cafea/zi
Dietă: Dietă lipocalorică, bogată în grăsimi, glucide
Greutate: 79 kg
Inaltime: 1.65 cm
Semne particulare: Nu prezintă semne particulare
Alergii cunoscute: -

STARE DE DEPENDENȚĂ
Autonom: Nu
Semidependent: Nu
Dependentă :Da
Proteze dentară/Oculară/Auditivă: Nu prezintă
Valvulara: Nu prezintă
Stimulator cardiac/din anul: Nu prezintă
Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/respiratorii/locomotorii:un prezintă

ALTE PROBLEME DE SANATATE

Spializării anterioare pentru:colică renală
La data de: februarie 2017
Operații/intervenții : Nu prezintă La data de: Nu este cazul
Tratament prescris : Conform RP
Urmate: Da
Impresii spitalizare anterioară: Buna
Diagnostic medical:Colică renală

15
 PREZENTARE DE CAZ – CULEGERE DE DATE

Diagnostic medical: Obezitate gradul I

Data aparitiei:24.03.2017
Motivele internarii: - alterarea imaginei de sine;
-amețeli;
-cefalee;
-edeme membre inferioare
-dispnee de efort

Probleme de sanatate (dependenta): -alimentație inadecvată

-alterarea ritmului cardiac
-cefalee datorită HTA

Surse de dificultate (etiologie): -factori psihologici

-modificări endocrine
-alcolismul

Manifestari de dependenta (semne si simptome:

-cefalee
-edeme memnre inferioare
-insomnie, vertij

Alte date (investigatii paraclinice): hemoleucogramă, sumar de urină, VSH

NURSING TEHNIC
16
 Initialele pacientului: C.E
Data: 24.03.2017
Nursing Tehnic: *perfuzie: Da
*sonde: Nu
*tub de dren: Nu
*oxigen: Nu
Observații: *respirație: 20r/min
*eliminare: 1100-1200 ml/zi
*tempertură: 37°C
*tensiune arterială : 140/75 mmHg
*plaga: Nu prezintă
Dependent: *toaleta: dependentă în satisfacerea nevoilor de a fi curat
*îmbraca: dependentăîn satisfacerea nevoii de a se îmbraca și de
dezbrăca
*alimentație: dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca și a
bea
Alimentatie: *regim : igieno-dietetic, hidro-lacto-zaharat cu supe de legume,
zeamă de compot, sucuri de fructe, vitamine.
*oral: Da
Alte detalii: Se asigura repaus fizic la pat , condiții de confort psihic.
Se recomandă tratamentul simptomatic: administrareade antidiabetice
orale:Siofor 500mg/2 tb/zi

17
DATA Diagnostic de Obiectiv de Intervenții autonome/delegate Evaluare
îngrijire îngrijire

24.03.2017- Dificultate în a Pacienta să - Stabilesc o relație terapeutică cu pacienta, bazată pe - T.A.= 150/90 mmHg
25.03.2017 menține o aibă o bună încredee, acceptare - Puls 75b/min
bună circulație circulație și - amplasez pacienta în salon, în poziție semișezândă, în - G = 103kg
și respirați o bună funcție de starea, afecțiunea și receptivitatea sa
datorită respirație - Invat pacienta sa foloseasca diferite aparate de sustinere - după 2-3 zile TA se
greutății (scripetele de deasupra patului, care o va ajuta să coboare restabilește la o valoare
mai usor din pat) constantă
- Asigur conditiile de mediu adecvate, pentru a a evita
pericolele prin accidentare; - respirația este în
- Solicit bolnavei sa stea linistita la pat, să nu se agite, pentru continuare deficitară
că există posibilitatea creșterii tensiunii arteriale mai mult
decât este deja
- Aerisesc salonul și umezesc aerul din încăpere.
- Învăț pacienta să utilizeze diferite tehnici de relaxare si de
gimnastică respiratorie.
- Învăț pacienta să evite schimbările bruște de temperatură
- Am pregatit materialele necesare masurarii tensiunii
arteriale, pulsului, respiratiei si temperaturii. La indicația
medicului masor si notez in foia de observatie functiile
vitale: TA, puls, respirație, temperatură

26.03.2017- Alterarea Pacienta să- - Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise - pacientei îi este greu
27.03.2017 imagini de sine și urmeze alcatuind o alimentatie echilibrata cu evitarea grasimilor să renunțe la o serie de
regimul animale, reducerea cantitatii de hidrocarbonati si alegerea de alimente contraindicate

18
 dietetic alimente benefice pentru sănătate; de regimul alimentar
- Invat pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar al
pacientului diabetic si echivalentele cantitative si calitative ale - pacienta acceptă
principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu treptat regimul
altul; alimentar
- Monitorizez pacienta pentru a consuma numai alimentele - pacienta înțelege și își
cuprinse in regimul alimentar impus de medicul diabetolog; însușește informațiile cu
- In functie de toleranta la glucide regimul va cuprinde privire la regimul alimentar
alimente cantarite (paine, lapte, cartofi, paste fainoase,
legume uscate, fructe) si necantarite (peste, carne, mezeluri, - pacienta face eforturi
oua, supe de carne, sosuri fara faina, ulei) să mămânce numai
- Asigur un regim alimentar variat, bogat în proteine şi alimentele permise
vitamine: carne, legume şi fructe;
- Calculez necesarul de calorii pe 24 de ore in functie de - pacienta acceptă și
activitate, varsta; respectă dieta impusă
- Urmaresc orarul si distributia meselor;
- Sfătuiesc pacienta să consume circa 2 litri lichide pe zi sub G = 102kg
forma de: ceai, compot, sucuri naturale, lapte;
- Incurajez pacienta şi o asigur de contribuţia alimentelor în
procesul de vindecare;
- Asigur un climat liniştitor în timpul mesei;
- La indicația medicului cântăresc zilnic pacienta. Invit
bolnava la cantar, verific funcționalitatea acestuia, rog
bolnava să se urce pe cantar, echilibrez greutățile și
notez valoarea obținuta:
Ajut bolnava sa coboare și o condc la salon.
Stimulez pacienta să-și reducă din masa corporală,
atât pentru sănătatea ei, cât și pentru un aspect fizic
placut.
28.03.2017- Dificultate în a Pacienta să - Ajut bolnava sa se plimbe prin salon si holul sectiei, - Pacienta începe să
29.03.2017 se mobiliza din prezinte executand cateva sau chiar mai multe exercitii de facă mici deplasări

19
cauza greutații mobilitate și gimnastica respiratorie.
corporale postură - Aticipez necesitățile pacientei la nevoie; - Pacienta se
adecvată - Amplasez pacienta in salon in functie de starea, afectiunea deplasează singură cu
si receptivitatea sa; mai multă încredere
- Asigur conditiile de mediu adecvate, pentru a a evita
pericolele prin accidentare; - Pacienta se
- Orientez pacienta in timp, spatiu si anturaj; deplasează singură și
- Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu; face câteva exerciții de
- Instalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale gimnastică
corpului;
- Folosesc utilajele auxiliare si de confort pentru mentinerea
pozitiei anatomice;
- Invat pacienta sa foloseasca diferite aparate de sustinere.
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, servindu-i
la pat cele necesare
- Redau increderea pacientei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare;
- Se incurajeaza pacienta sa faca mici plimbari zilnice,
eventual ajutandu-se de un baston.
- Planific un program de exercitii in functie de capacitatea
pacientului;

20
 DIALOG LA EXTERNARE

Data: 30.03.2017
Destinatia la externare: Acasă
Situația acasa: Bună
Capacitatea de a se îngriji singur: Da

Reglementări pentru externare

Data de externare definitive: 30.03.2017

S-a discutat cu pacientul/familia: Da
Miljoc de transport: Personal
S-au asigurat medicamentele: Da
Regim alimentar: Siofor 500mg 2tg/zi, Captopril,Furosemid
Stabilit control: Peste 3 luni
Ce impresie v-a facut internarea in spital: O impresie foarte bună
Au fost atinse scopurile final :Da

21
CAZUL II-PLAN ÎNGRIJIRE

DATE GENERALE DESPRE PACIENT

Inițialele pacientului: M.E Vârsta:62 ani Sex: F Nr. copi:
3
Religie: Ortodoxă
Statutul social: Pensionară Ocupația:-
Domiciliul: Urban Casa: Apartament
Camere : 1
Locuiește: CU SOȚUL
Nivelul de cultura și informație: Mediu
OBISNUINȚE DE VIAȚĂ
Alcool: Nu consumă alcool
Drog: Nu consumă droguri
Cafea: Da – 1 cafea/zi
Dietă: Dietă lipocalorică, bogată în grăsimi, glucide
Greutate: 91 kg
Inaltime: 1.60 cm
Semne particulare: Nu prezintă semne particulare
Alergii cunoscute: -

STARE DE DEPENDENȚĂ
Autonom: Nu
Semidependent: Nu
Dependentă :Da
Proteze dentară/Oculară/Auditivă: Nu prezintă
Valvulara: Nu prezintă
Stimulator cardiac/din anul: Nu prezintă
Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/respiratorii/locomotorii:un
prezintă
ALTE PROBLEME DE SANATATE
Spializării anterioare pentru:HTA GR 3
La data de: ianuarie 2018
Operații/intervenții : Nu prezintă La data de: Nu este
cazul
Tratament prescris : Conform RP
Urmate: Da
Impresii spitalizare anterioară: Buna
Diagnostic medical:HTA GR 3

22
 PREZENTARE DE CAZ – CULEGERE DE DATE

Diagnostic medical: Obezitate gradul II

Data aparitiei:21.01.2018
Motivele internarii: - vertij;
-amețeli;
-cefalee;
-dureri occipitale;
-dispnee de efort;
-palpitații;

Probleme de sanatate (dependenta): -regim alimentar dezordonat

-alterarea ritmului cardiac
-cefalee datorită HTA

Surse de dificultate (etiologie): -factori psihologici

-modificări endocrine
-alcolismul
-sedentarismul
Manifestari de dependenta (semne si simptome:
-cefalee
-edeme memnre inferioare
-insomnie, vertij
-anxietate;
-dureri occipitale;

Alte date (investigatii paraclinice): hemoleucogramă, sumar de urină,

VSH,glicemie, lipide totale, trigliceride, uree;

23
 NURSING TEHNIC
Initialele pacientului: M.E
Data: 21.01.2018
Nursing Tehnic: *perfuzie: Da
*sonde: Nu
*tub de dren: Nu
*oxigen: Nu
Observații: *respirație: 18r/min
*eliminare: 1200-1300 ml/zi
*tempertură: 37°C
*tensiune arterială : 160/75 mmHg
*plaga: Nu prezintă
Dependent: *toaleta: dependentă în satisfacerea nevoilor de a fi curat
*îmbraca: dependentăîn satisfacerea nevoii de a se îmbraca
și de dezbrăca
*alimentație: dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca și
a bea
Alimentatie: *regim : igieno-dietetic, hidro-lacto-zaharat cu supe de
legume, zeamă de compot, sucuri de fructe, vitamine.
*oral: Da
Alte detalii: Se asigura repaus fizic la pat , condiții de confort psihic.
Se recomandă tratamentul simptomatic: administrareade antidiabetice
orale:Siofor 500mg/2 tb/zi,Captopril 1/2*X2 zi

24
25
DATA Diagnostic Obiectiv de Intervenții autonme/delegate Evaluare
de îngrijire îngrijire

21.01.2018- Alterarea Pacienta să - stabilesc o relație terapeutică cu pacienta, bazată pe încredee,

22.01.2018 confortului beneficieze de acceptare; -obiectivul a fost realizat,
datorat confort fizic si pacienta beneficiaza de
surplusului psihic pe -discut cu pacienta pentru a identifica cauzele disconfortului; confort fizic si psihic.
ponderal durata
manifestata spitalizării. - creez senzație de bine pacientei prin discuțiile purtate;
prin curba
ponderala - facilitez contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei; -pacienta isi reduce
ascendenta. semnificativ din greutate.
- alcatuiesc un regim hipocaloric si hipolipidic;

- urmaresc orarul si distributia meselor;

- urmaresc periodic greutatea corporala; - respirația este în

continuare deficitară
- calculez greutatea ideala a pacientei;

-liniștesc bolnava cu privire la starea sa, explicându-i scopul și

natura intervențiilor;

- familiarizez pacienta cu mediul ambiant;

26
23.01.2018- Alterarea Pacienta să -ajut pacienta sa se orienteze in timp si spatiu si referitor la
24.01.2018 proceselor de demonstreze propria persoana;
gandire si orientare -sugerez bolnavei sa completeze un jurnal;
memorie din temporo-
cauza spațiala, sa -o ajut sa-si recunoasca capacitatile si preferintele;
dereglarilor crească - las pacienta sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale
hormonale motivația mijloace; -pacienta prezinta
manifestata pentru unele orientare temporo-
prin lentoare, activități în - sfătuiesc pacienta să consume circa 2 litri lichide pe zi sub forma de: spațiala.
indiferenta, termen de 3 ceai, compot, sucuri naturale, lapte;
somnolenta zile.
diurna, -ajut bolnava sa coboare și o condc la salon. -stimulez pacienta -pacienta este hifraată
scaderea să-și reducă din masa corporală, atât pentru sănătatea ei, cât și corespunzător
intelectului. pentru un aspect fizic placut.

-administrez la indicatia medicului: hipotiroidiene

25.01.2018- - ajută bolnava sa se plimbe prin salon si holul sectiei,
26.01.2018 Deficit de Pacienta sa executand cateva sau chiar mai multe exercitii de gimnastica - pacienta începe să
autoîngrijire aiba tonusul respiratorie; facă mici deplasări
din cauza muscular si
scăderii forta -planifică un program de exerciții și de mers, in funcție de
mobilității, musculara capacitatea paciente;
tulburarilor adecvata - pacienta se
psihice activitatii - ajut pacienta sa faca bai calde, exercitii fizice, ii fac masaje la deplasează singură cu
manifestată depuse in nivelul extremitatilor; mai multă încredere
prin forța termen de 2
musculară zile. - invat pacienta care este pozitia adecvata;
infiltrata,
reflexe - orientez pacienta in timp, spatiu si anturaj;
incetinite.
- favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;

27
- instalez pacienta in pat respectand pozitiile anatomice ale corpului;

- folosesc utilajele auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei

-în urma intervențiilor
anatomice; luate de asistenta
medicală, pacienta
-administrez la indicatia medicului: Gluconolactat de Ca si Mg, prezinta un tonus si o
Ferronat. forța musculară normală.

28
 DIALOG LA EXTERNARE

Data:27.01.2018

Destinatia la externare: Acasă

Situatia acasa: Bună

Capacitatea de a se îngriji singur: Da

Reglementări pentru externare

Data de externare definitive: 27.01.2018

S-a discutat cu pacientul/familia: Da
Miljoc de transport: Personal
S-au asigurat medicamentele: Gluconolactat de Ca si Mg 1f /zi in cure de 7-10
zile,Hidroxin 1cp/zi ,Ferronat 3-4 lg/zi
Regim alimentar: slab în grasimi,zaharuri,sare
Stabilit control: Peste 1 lună
Ce impresie v-a facut internarea in spital: O impresie foarte bună
Au fost atinse scopurile final :Da

29
CAZUL III-PLAN DE ÎNGRIJIRE

DATE GENERALE DESPRE PACIENT

Inițialele pacientului: M.L Vârsta: 36 ani Sex: M Nr. copi:
Religie: Ortodoxă
Statutul social: Salariat Ocupația: Consultant vânzări
Domiciliul: Urban Casa: Apartament Camere : 1
Locuiește: CU SOȚIA
Nivelul de cultura și informație: Mediu

OBISNUINȚE DE VIAȚĂ
Alcool: Nu consumă alcool
Drog: Nu consumă droguri
Cafea: Da – 1 cafea/zi
Dietă: Dietă lipocalorică, bogată în grăsimi, glucide
Greutate: 70 kg
Inaltime: 1.70 cm
Semne particulare: Nu prezintă semne particulare
Alergii cunoscute: -
STARE DE DEPENDENȚĂ
Autonom: Nu
Semidependent: Nu
Dependentă :Da
Proteze dentară/Oculară/Auditivă: Nu prezintă
Valvulara: Nu prezintă
Stimulator cardiac/din anul: Nu prezintă
Afectiuni care limiteaza activitatea: cardiace/respiratorii/locomotorii: Afecțiunea
actuală “Scarlatină”
ALTE PROBLEME DE SANATATE
Spializării anterioare pentru:Hiperglicemie
La data de: septembrie 2017
Operații/intervenții : Nu prezintă La data de: Nu este cazul
Tratament prescris : Conform RP
Urmate: Da
Impresii spitalizare anterioară: Buna
Diagnostic medical:Hiperglicemie

30
 PREZENTARE DE CAZ – CULEGERE DE DATE

Diagnostic medical: Obezitate gradul III

Data aparitiei:21.03.2018
Motivele internarii: -hipotonie musculară
-amețeli;
-depresie;
-bradicardie;
-dispnee de efort;
-tulburării de memorie și concentrare;

Probleme de sanatate (dependenta): -regim alimentar dezordonat

-alterarea ritmului cardiac

Surse de dificultate (etiologie): -factori psihologici

-modificări endocrine
-sedentarismul
-mediu de viață
Manifestari de dependenta (semne si simptome:
-cefalee
-insomnie, vertij
-anxietate;
-dispneede efort;
-somnolență diurnă;

Alte date (investigatii paraclinice): hemoleucogramă, sumar de urină,

VSH,glicemie, lipide totale, trigliceride, uree;

31
 NURSING TEHNIC

Initialele pacientului: M.L

Data: 21.03.2018
Nursing Tehnic: *perfuzie: Da
*sonde: Nu
*tub de dren: Nu
*oxigen: Nu
Observații: *respirație: 18r/min
*eliminare: 1200-1300 ml/zi
*tempertură: 37°C
*tensiune arterială : 160/75 mmHg
*plaga: Nu prezintă
Dependent: *toaleta: dependentă în satisfacerea nevoilor de a fi curat
*îmbraca: dependentăîn satisfacerea nevoii de a se îmbraca
și de dezbrăca
*alimentație: dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca și
a bea
Alimentatie: *regim : igieno-dietetic, hidro-lacto-zaharat cu supe de
legume, zeamă de compot, sucuri de fructe, vitamine.
*oral: Da
Alte detalii: Se asigura repaus fizic la pat , condiții de confort psihic.
Se recomandă tratamentul simptomatic: administrareade antidiabetice
orale:Siofor 500mg/2 tb/zi,Captopril 1/2*X2 zi,Furosemid 1 cp/zi

32
33
DATA Diagnostic Obiectiv de Intervenții autonme/delegate Evaluare
de îngrijire îngrijire

21.03.2018- Alterarea Pacienta sa

22.03.2018 integritatii prezinte - stabilesc o relație terapeutică cu pacienta, bazată pe încredee,
tegumentelor tegumente si
din cauza mucoase normale
acceptare;
dezechilibrului in timp de o -discut cu pacienta pentru a identifica cauzele disconfortului;
- ajut pacienta in funcție de starea generala sa iși faca baie sau - pacienta prezinta tegumente
hormonal saptamana.
si mucoase in limite normale.
manifestata
prin tegumente dus sau îi efectuez toaleta pe regiuni;
groase,
infiltrate, palid-
-informez pacienta în legatura cu importanta mentinerii curate -pacienta prezintă o stare de
galbui,
bine atât fizic cât și psihic
uscaciune
excesiva. a tegumentelor pentru prevenirea imbolnavirilor;

-pregatesc materialele pentru baie;

- asigur temperatura camerei (21°C) si a apei (37°C).

- administrez la indicatia medicului: hipotiroidiene

-ajut pacienta sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau

fizic;

34
23.03.2018- Alterarea Pacienta sa aiba
eliminarilor tranzit intestinal - asigurarea eliminarilor intestinale prin cresterea cantitatii de -pacienta prezintă un tranzit
24.03.2018 intestinale din in limite lichide (cand nu sunt semne de alterare cardiaca); intestinal normal.
cauza fiziologice pe
disconfortului termen de 3 zile.
digestiv - urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor;
manifestata
prin constipatie,
meteorism; - efectuez la nevoie clisma evacuatoare simpla sau uleioasa.
-pacienta comunică cu familia
-administrez daca este nevoie la indicatia medicului laxative. și cu ceilalți pacienți.

-liniștesc bolnava cu privire la starea sa, explicându-i scopul și

natura intervențiilor;

-informez pacienta cu mediul ambiant;

- cercetez posibilitațile de comunicare ale pacientei;

- organizez activitați recreative;

25.03.2018-
26.03.2018 -Circulație -Pacienta sa -învaț pacienta să întrerupă consumul de alcool, tutun, cafea; -obiectivul a fost realizat in
inadecvată din prezinte o limite moderate, pacienta are
cauza circulatie o circulație nornala.
surplusului - sa aibă o alimentație bogată în fructe, zarzavaturi;
adecvata pe
ponderal durata spitalizarii.

35
 - sa reducă grasimile din alimentație;
manifestată P = 60 puls/min - aplic tehnici de favorizare a circulației: exerciții pasive,
prin
bradicardie,
active, mesaje;
TA = 140/80 mm -obiectivul a fost realizat:
creșterea Hg
- masor zilnic TA si pulsul ți le notez in F.O.; pacienta respira normal ;
tensiunii
arteriale
minime. -administrez la indicatța medicului un antiaritmic
(Aspacardin).

-asigur pozitia sezand sau semisezand;

- invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie;

- invat pacienta sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat);

- calculez greutatea ideala a pacientei (Gkg = 67kg);

- urmaresc curba ponderala;

- recomand o alimentatie hipocalorica si hipolipidica);

- aerisesc salonul dimineata.

36
 DIALOG LA EXTERNARE

Data:27.03.2018

Destinatia la externare: Acasă

Situatia acasa: Bună

Capacitatea de a se îngriji singur: Da

Reglementări pentru externare

Data de externare definitive: 27.03.2018

S-a discutat cu pacientul/familia: Da
Miljoc de transport: Personal
S-au asigurat medicamentele: Gluconolactat de Ca si Mg 1f /zi in cure de 7-10
zile,Hidroxin 1cp/zi
Regim alimentar: slab în grasimi,zaharuri,sare
Stabilit control: Peste 1 lună
Ce impresie v-a facut internarea in spital: O impresie foarte bună
Au fost atinse scopurile final :Da

37
 CONCLUZII
Obezitatea este o problemă de sănătate pentru fiecare individ afectat, iar
costurile suportate de societate sunt foarte mari.
Rolul educatiei terapeutice este de a motiva persoana sa faca schimbarile
de stil de viața necesare controlului ponderal, de a o invata cum sa le faca si de
a o ajuta sa le faca pe o perioada cat mai lunga de timp
Obiectivele educatiei pentru sanatate a pacientului cu obezitate sunt:
o Informarea şi educarea pacientului despre riscurile excesului
ponderal pentru starea de sănătate şi despre importanţa adoptării
unui stil de viaţă sănătos, care include atât o alimentaţie
echilibrată, cât şi mişcare fizică eficientă.
o Motivarea şi sprijinirea pacientului supraponderal să facă
schimbările necesare în stilul de viată pentru a ajunge la o greutate
normală şi astfel să îsi îmbunătătească starea de sănătate.
Profilaxia în obezitate, urmăreşte încă din copilărie, educarea în vederea
unui comportament adecvat de viaţă. Profilaxia, a devenit astfel o concepţie
atotcuprinzătoare în domeniul sănătăţii, impunându-se definitiv pe plan
internaţional.
Obişnuirea cu o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă completată cu
activarea organismului (sport) începând cu primul an de viaţă. Consumul de
dulciuri şi de alcool sunt obiceiuri proaste şi nu necesităţi ale organismului.
Depistarea din timp şi tratarea cauzelor tratabile ale obezităţii
(hipotiroidismul, etc.), educaţia spre o nutriţie corectă, sănătoasă, completată cu
o activitate fizică moderată la toate vârstele este unul din factorii cheie in ceea ce
priveste abordarea obezitatii ca si afectiune medicala.
Dietele hipocalorice preluate de pacient din literatură, fără controlul,
pregătirea și asistența specialiștilor, cu toate eforturile depuse, duc la rezultate
nedorite, dezamăgiri, evoluții „în acordeon”, un lanț descurajant de scăderi și
creșteri alternative în greutate.
Factori psiho-emotionali multipii pot fi implicati in geneza si mentinerea
obezitatii, si se pot constitui in bariere ale optimizarii stilului de viata si reducerii
ponderale. De aceea, educatia terapeutica depaseste cadrul pur educational si
se adreseaza si acestor factori prin consiliere si terapie comportamentala.

38
 I. BIBLIOGRAFIE
1. Corneliu Borundel– Manual de medicină internă pentru cadre
medii, Editura All, Bucureşti, 1995
2. Gheorghe Mogoş– Mică enciclopedie de boli interne, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986
3. Gheorghe Mogoş– Urgenţe în medicină internă, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1983
4. Carol Mozeş– Tehnica îngijirii bolnavului – Editura Medicală,
Bucureşti, 1997
5. Radu Păun– Tratat de medicină internă - Editura Medicală,
Bucureşti, 1992
6. Roman, Gabriela: Abordarea obezității în practica medicală:
managementul clinic, (http://medic.pulsmedia.ro/article--x-Tratament-
Abordarea_obezit%C4%83%C5%A3ii_%C3%AEn_practica_medical
%C4%83:_managementul_clinic--5619.html
7. Titircă L. – Ghid de nursing, Editura Viaţa Românescă, Bucureşti,
1995
8. Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri special acordate pacientilor,
Editura Viata Romaneasca, 2001
 

39
ANEXE

40
Tesut adipos

41
 Curba greutatii functie de inaltime

Vârsta Bărbați Femei

BMI 25–30 > 30 25–30 > 30
18–29 28,9 3,7 16,2 4,0
30–39 46,4 13,9 26,4 11,0
40–49 53,1 19,9 32,3 15,3
50–59 53,2 25,3 42,0 25,4
60–69 62,1 22,8 46,3 33,0
≥ 70 58,2 22,8 45,7 32,2

Pregătire Bărbați Femei

BMI 25–30 > 30 25–30 > 30
școala primară 51,7 24,3 40,9 31,4
școala profesională 48,8 16,7 34,2 17,3
bacalaureat 48,9 11,9 28,1 10,1

42