Sunteți pe pagina 1din 12

Obezitatea

Obezitatea este o bola nutritional metabolic larg raspandita in epoca moderna in special in tarile dezvoltate economic.Se caracterieaza prin exces ponderal ce depaseste cu 20% greutatea ideala si este produsa printr-un aport alimentar crescut la indivizii cu o predispozitie constitutional.Obezitatea genereaza numeroase complicatii cardiovasculare,metabolice,locomotorii,respiratorii etc.Obezitatea este o conditie in care se acumuleaza excesiv grasime in organism,fie din cauza consumului de alimente mai mare decat nevoile fiziologice,fie din cauza unor dereglari metabolice.Astfel,un exces de 50 de calorii zilnic poate creste greutatea cu 25 kg intr-o perioada de 10 ani. Obezitatea este in general cauzata de 2 factori: y y Exogena alimentatie in exces Endogena-dereglari de metabolism:obezitate hipofizara(boala Cushing),obezitatea tiroidiana,obezitatea Zondek(numita de apa si sare) Obezitatea este o stare care se auto-ntre ine i se auto-augmenteaz , perpetund i agravnd cauzele: - Defectele de educa ie: p rin ii supraponderali vor cre te copii supraponderali. - Starea bulemic se auto-augmenteaz prin cre terea permanent a masei esutului adipos. - Foamea de alimente carbohidrate, dulciuri, gr simi, duce la o dependen alimente. Cauzele principale ale obezit ii pot fi:
y o o o y y y y y

psihologic de respectivele

Diet neechilibrat , bogat n carbohidrate (dulciuri i gr simi), n dispropor ie cu necesit ile energetice ale organismului: ca urmare a unei educa ii defectuase, a sist rii bru te a unei activit i fizice intensive i prelungite n timp, n sportul japonez sumo, unde supraponderea avantajaz sportivii, care se ngra n mod inten ionat. Lipsa de mi care, de efort fizic comparativ - n timp - cu poten ialul energetic al hranei. Tulbur ri de nutri ie, ca rezultat al unor psihopatologii (depresiune psihic , tulbur ri de comportament) ca de exemplu, patima sau mania de a mnca (bulemia. Disfunc ii hormonale (hipotiroidism, sindrom adiposo-genital, etc.). Factori genetici (ereditari - s-a descoperit genul de obezitate la obolani). Tulbur ri metabolice (simdromul matabolic, care este adesea un rezultat i nu o cauz a obezit ii). Obezitatea poate fi intalnita atat la barbate cat si la femei,la orice varsta.In orice caz este mai frecvent intalnita la femei.Unii dintre unrmatorii factori pot contribui la dezvolatarea obezitatii:obiceiuri alimentare gresite,mancare in exces si putine exercitii fizice,sedentarismul.Obezitatea reduce durata de 1

viaa si poate conduce la umratoarele afectiu:hernie abdominal,varice,picior plat,bronsite,osteoartitrite ale genunchilor,soldurilor si coloanei lombare.Poate duce la diminuarea reflexelor motorii,hipertensiune arterial.Obezitatea conduce la o mare uzura si distrugere a intregului system vascular si in consecinta dubleaza riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral.

Diagnostic: O acumulare de tesut adipos la nivelul soldurilor si al coapselor pune mai putine probleme decat o acumulare la nivelul abdomenului.S-a observant ca depozitele de grasime de la nivelul abdomenului sunt legate de un rist crescut de instalare a bolilor cardiac,a diabetului(de tip II,non-insulinodependent) si a hipertensiunii arteriale.Se poate determina cu usurinta localizarea grasimii corporale masurand diamentrul taliei si al soldurilor.Rezultatul impartirii este raportul dintre diametrul taliei sic el al soldurilor,numit in engleza waist/hip ratio(WHR) care ar trebui sa fie sub 0,85 la femei I sub 1 la barbate. Ex: diametrul taliei=75 cm,diametrul soldurilor =100 cm WHR=75 cm:100 cm =0,75 Indicele de masa corporala (IMC) este un instrument de evaluare a greutatii corporale;calcularea sa se face plecand de la greutatea corporala si de la inaltime.Valorile IMC-ului sunt interpretate astfel:

Evaluarea greutatii corporale Subponderal Greutate normal Supraponderal Obezitate clasa I Obezitate clasa II Obeziatea morbid

IMC Sub 18,5 Intre 18,5 si 24,9 Intre 25 si 29,9 Intre 30 si 34,9 Intre 35 si 39,9 Peste 40

IMC=G(kg)/h(m)2 Etiopatogenie Sporirea masei totale de tesut adipos se realizeaza prin hipertrofia si hiperplagia adipoitelor,care se incarca cu triglyceride.Principalul factor etiologic este supralimentatia ca factor exogen,dar conteaza si predispozitia constitutional ca factor endogen.Supraalimentatia reprezinta abuzul si excesul alimentar si este present la 80-90% dintre obezi.De obicei este un exces global al tuturor principiilor alimentare,dar cea mai mare importanta o are aportul glucidic cae influenteaza lipogeneza si lipoliza.O alta cauza este reprezentata de numarul meselor;masa unica luata seara favorizeaza obezitate.Consumul de alcool este tot favorizant;este un aport propriu de calorii,iar pe de alta parte creste apetitul.Predispozitia genetic in cazul unui parinte obez sansele copiilor la obezitate sunte de 50% iar daca ambii parinti sunt obezi sansele sunt de 80%. Cresterea cantitativa a tesutului adipos este produsa prin bilant energetic pozitiv,energia ingerata ca aport alimentar este mai mare ca cea cheltuita.Acest bilant este sub controlul mai multor factori:echilibrul dintre energia stocata cheltuita si disponibila;mecanisme de feedback cum sunt :glicemia,nivelul sangvin al acizilor grasi liberi,nivelul aminoacizilor sangvini si starea metabolic periferica. Metode de investigatie Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin arderea unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Lipidele totale Reprezinta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Scaderea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie, in bolile ficatului, in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide), in afectiunile acute, dupa eforturi fizice. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml Trigliceridele Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor. Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml.

Colesterolul Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua, unt, lapte, icre, creier, etc. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele. Multe persoane confunda starea de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasimea corpului, ci in sange si in unele organe. Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationar. Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament. Desigur ca exista si persoane cu hipersolesterolemie, care nu fac ateroscleroza si nici accidente vasculare (cardiace sau cerebrale), dupa cum exista persoane cu valori normale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori
Valori normale ale colesterolului:

Varsta (in ani) Sub 20 ani 21-30 31-40 41-50 51-60

Valorile colesterolului sanguin (in g/l) barbati femei 1,20-1,60 1,20-1,50 1,30-1,90 1,30-1,70 1,60-2,20 1,50-2,00 1,90-2,50 1,80-2,20 2,00-2,80 2,00-2,60

Obiectivele tratamentului: Realizarea declinului ponderal: 0,5 kg pe s pt mn - 10 kg n 20 s pt. Men inerea greut ii noi atinse Beneficiile sc derii n greutate cu 10 kg Mortalitate Tensiunea arterial reducerea mortalit ii generale (peste 20%) reducerea TAS cu 20 mm Hg reducerea TAD cu 10 mm Hg Profilul lipidic reducerea CT (10%) reducerea LDLc (15%) reducerea TG (30%)GAJ (n DZ) reducere cu 50 mg%

Tratament Ghid pentru alegerea tratamentului obezitatii:

O sl bire drastic streseaz organismul, handicapeaz i provoac metabolismul i are anse minime de reu it n timp. Deoarece factorul psihologic este dominant, tratamentul obezului i nu a obezit ii! - trebuie ales i coordonat, mpreun cu pacientul, de un grup de trei speciali ti - medic curant, psiholog i nutri ionist - care vor lua n considera ie: 1. Determinarea corect a cauzelor. Un tratament fixat pe alterarea echilibrului caloric i care oculteaz cauzele este sortit e ecului. 2. Reeducarea pacientului spre o nutri ie corect i o activitate consumatoare de energie (mi care, sport) 3. Diete hipocalorice. 4. Interven ii invazive - care dau rezultate imediate, spectaculare dar cu periclitate nalt : - Chirurgie dentar - fixarea mandibulei de maxil prin ligaturi la nivelul din ilor care permit alimentarea exclusiv cu lichide i semilichide. - Chirurgie gastro-intestinal - limitarea capacit ii gastrice prin inelare sau ligaturi la nivelul stomacului i/sau scurt ri intestinale (jejun).

- Reducerea chirurgical a depozitelor adipoase ( absoarberea de gr sime"). Dietele hipocalorice preluate de pacient din literatur , f r controlul, preg tirea i asisten a speciali tilor, cu toate eforturile depuse, duc la rezultate nedorite, dezam giri, evolu ii n acordeon , un lan descurajant de sc deri i cre teri alternative n greutate. n anul 1973 profesorul dr. Ezra Zohar, directorul Institutului de Fiziologie al Centrului Medical Tel-Hashomer al facult ii de medicin a Universit ii Tel-Aviv a publicat o carte - best seller n care descria o serie de femei i b rba i s n to i, cu grade diferite de obezitate, care au pierdut n ase luni de tratament intensiv circa 1/3 (n medie) din greutatea ini ial . Zece ani mai trziu el publica rezultatele unui control de urm rire (englez follow-up) a grupei respective: to ii au revenit sau au dep it greutatea ini ial , cu excep ia a trei cazuri, dintre care doi (cam 5%) s-au men inut - cu permanente sacrificii - la greut i normale i un decedat din cauze independente de subiect[8]. Regimul alimentar  Hipocaloric  Dietele VLCD (<800 kcal/24 de ore, dar nu de zero calorii) - q cu 1,5-2,5 kg/s pt mn  1200 kcal/24 de ore - q de 0,5-0,6 kg/s pt mn  Dieta ad-libitum, hipolipidic  Hipoglucidic  120-150 g G /zi- din fructe, legume i, n cantitate q, din pine i din cartofi  Hipolipidic  maximum 40 g L (0,7-0,8 g/kg corp/zi), n special nesaturate.  Normoproteic

 1 g P /kg corp/zi - din lactate degresate, carne slab i, n special, din pe te  Regimuri disociate  Atkins: 55-65% L, <100 g G  Zone: P , G  Ornish, Pritkin: 11-19% sau chiar <10% L, G >65%, 10-20% P  Diete bazate pe gr simi mononesaturate (mediteraneene): ulei m sline, avocado, nuci  Diete bazate pe alimente cu un index glicemic sc zut (Montignac): legume cu con inut sc zut n amidon, zarzavaturi, fructe, lactate Modificarea comportamentului alimentar: Num rul meselor Durata unei mese Locul unde se serve te masa Activit ile simultane mesei St ri emo ionale care duc la consum exagerat de alimente Ce i ct consum ? Cultura fizica este un adjuvant pretios al regimului. Se practica cultura fizica medicala in centre specializate, dar mai accesibila este cultura fizica libera pe care o efectueaza bolnavul insasi, singur. Eforturile fizice vor fi moderate, zilnice si practicate toata viata. Nu se recomanda eforturi fizice mari, sporadice, care cresc apetitul si setea. Se recomanda mersul pe jos 60 - 90 de minute zilnic, cros, ciclism, inot, patinaj, turism, gimnastica etc.

Activitatea fizic Mers pe jos Mers cu bicicleta not Alergat

Durata n care se consum 100 kcal 20 minute 12 minute 9 minute 5 minute

Tabel ardere calorii


Tip Activitate Dormit Vorbit la telefon Statul jos Scris Citit Stat in picioare Sex preludiu Studiu Condus Spalatul vaselor Calcat Shopping Calaritul la pas Biliard Spalatul dintilor Fotbal aruncatul mingii Crichet Gatit Mers 3-4 km/h Cantatul la pian Munca prin casa Bowling Dans-sportiv lent Surf Pescuit Cantatul la chitara Ridicarea de greutati in general Trasul cu arcul Golf cart Mersul cu snowmobilul Volei incalzirea Antrenor pentru un sport de echipa Tenis de masa Aerobic in apa Pedalatul la hidrobicicleta Mersul pe bicicleta de relaxare Mersul/alergatul/joaca cu copii Stretching Curatatul peluzei de frunze uscate Dus Sex Tenis la dublu Mersul pe jos 5 km/h 8 Kilocalorii arse 13 14 14 14 14 16 20 25 29 31 31 32 34 34 34 34 34 36 38 38 40 41 41 41 41 43 47 47 47 47 47 54 54 54 54 54 54 54 54 58 58 58 59

Volei competitie Impingerea masinii de taiat iarba Gimnastica ritm moderat Baschet aruncarea la cos Spalatul masinii Badminton Canoe 3 km/h Curatenie cu mop-ul Caiac Vanat Crichet Vopsitul unei case Patinaj moderat Baschet Mersul cu skateboard-ul Mersul pe jos 6,5 km/h Gradinaritul Dans sportiv, rapid Scrima Cataratul Dans aerobic, balet, modern Schi pe apa Box lovirea sacului Tesalatul cailor Golf caratul croselor Innot moderat Taiatul lemnelor Tenis Aerobic pentru incepatori Curatatul zapezii Ridicarea de greutati viguros Calaritul trap Rearanjarea mobilei Datul cu sania, pe tobogan Bicicleta stationara moderat Aparat de fitness moderat Aerobic energic Forbal casual Mersul pe munte Jogging Racquetball casual Folosirea unui aparat de step Baschet arbitru Step Aerobic ritm moderat Hockey Gimnastica viguros Urcatul scarilor 9

59 59 61 61 61 61 61 61 68 68 68 68 68 68 68 70 74 76 81 81 81 81 81 81 83 83 83 83 83 83 83 88 90 94 95 95 95 95 95 95 95 95 95 95 110 110 110

Calarit gallop Baschet 1/2 teren Alergat 8 km/h Mersul pe bicicleta Pe drum de munte Schi coborare in panta Fotbal initiere Mersul pe bicicleta 12-14 mph Aparat de fitness viguros Patinaj viguros Canoe 19-22 km/h Forbal intermediar Schi stationar Innot viguros Racquetball competitie Saritul corzii Fotbal competitie Judo arte martiale Alergatul 9-10 km/h Mersul pe bicicleta 22-26 km/h Step Aerobic ritm viguros Cataratul pe stanci Joc de baschet pe teren Schi viguros Aparat de fitness folosirea in picioare Mersul pe bicicleta stationara ritm viguros Alergatul 11 km/h Boxul in ring Handbal Alergatul 13 km/h Alergatul 16 km/h Alergatul 19 km/h

110 112 115 115 119 119 119 119 124 126 131 131 133 137 137 137 137 137 144 144 149 149 155 155 155 157 164 164 184 245 304

Tratamentul balneo-fizio-terapic este tot un factor adjuvant. Consta in proceduri termoterapice (bai de aburi, bai de lumina), masaj,sauna, dus cu presiune, etc.

10

Tratamentul medical nu actioneaza in obezitate pe masura asteptarilor. Se folosesc medicamente pentru inhibarea apetitului crescut, pentru stimularea catabo-lismului si diuretice pentru eliminarea apei. Dintre anorexigene: Anapetolul, Silutinul si Gastrofibranul care provoaca satietate precoce. Silutinul se administreaza un drajeu cu 30 minute inaintea celor trei mese, iar Gastrofibranul 4-5 tablete, cand apare senzatia de foame. Medicamente ce blocheaz digestia i absorb ia lipidelor: Orlistat Preparate: o Xenical (120 mg) o Alli (60 mg) Administrare: la fiecare mas cu con inut lipidic Reac ii adverse: o Steatoree

11

BIBLIOGRAFIE:

Hncu, N. .a.: Recomand ri pentru managementul obezit ii i supraponderii la adul i, Jurnalul Romn de Diabet, Nutri ie, Boli Metabolice, 2:1, 2001.

for European Primary Care, Int. J. Obes., 28, pp/226-231, 2004.

en EASO - Obesity Management Task Force: Management of Obesity in Adults: Project

en ***: Obesity guidance on the prevention, identification, assessment and management of overweight and obesity in adults and children, National Institute for Health and Clinical Excellence - NICE clinical guideline 43, 2006.

en Haskell, William L. & all.: Physical Activity and Public Health: Updated

Recommendation for Adults From the American College of Sports Medicine and the American Heart Association. Circulation, 116:1.081-1.093, 2007.

en Kiess, Wieland; Blher, Susann; Kapellen, Thomas; Krner, Antje: Metabolic

Syndrome in Children and Adolescents: Prevalence, Public Health Issue, and Time for Initiative Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. 49(3):268-271, September 2009.

MASTERAND : POPESCU CRISTINA PATRICEA MASTER : Preventia si recuperarea in afectiunile cardiopulmonare Anul II

12