OBEZITATEA

CAPITOLUL I.
MEMORIU EXPLICATIV ASUPRA LUCRARII CU TEMA OBEZITATEA
MOTTO: In esenta, alimentatia rationala a bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational. (I. Gontea)
In cei trei ani de studiu in Scoala Postliceala Sanitara si efectuand practica profesionala in toate sectiile spitalului, am avut ocazia sa vad suferinta in toate gradele si aspectele ei. Mi-am ales aceasta tema pe care multi nu o considera o afectiune dar pe care eu o vad ca pe orice boala grava prin natura complicatiilor ei si prin impactul psihologic al celor afectati de obezitate. In familie sora mea, care este tanara de 32 de ani, este supraponderala si ma impresioneaza trairile ei sufletesiti vis a vis de aspectul fizic. Ea este marcata de acest fapt si a incercat diverse terapii, inclusiv medicina naturista pentru a scapa de acest surplus ponderal de a nu mai fi privita cu reticenta de cei din jur. Acesta a fost de fapt motivul principal care m-a facut sa aleg aceasta tema, sa incerc sa cunosc mai multe despre cauzele si tratamentul eficient al bolii. Am considerat ca in acest fel pot sa-mi ajut sora, pot sa o sustin psihic, pot sa-I inlatur negativismul in ceea ce priveste perturbarea imaginii de sine.
CAPITOLUL II NOUNI DE ANATOMIE
ESUTUL CONJUNCTIV Caracterele generale ale testului conjunctiv: Testul conjunctiv cuprinde un grup de tesuturi care indeplinesc rol trofic si mecanic in organism. El intra in alcatuirea tuturor organelor, constituind elementul de unire al partilor componente ale acestora si ale organelor intre ele. Embriologic se dezvolta din mezoderm. Testul conjunctiv este format din: celule substanta fundamentala fibre Tesutul conjunctiv are proprietatea de a se metaplazia sau de a-si modifica structura: De exemplu, in anumite conditii, tesutul conjunctiv lax se poate transforma in tesut osos sau cartilaginos (ex.-Formarea calusului intr-o fractura este un proces de metaplazie osoasa). Clasificarea tesuturilor conjuctive, in functie de rolul indeplinit in organism, se face in: tesuturi trofice tesutiri mecanice Tesuturile conjunctive trofice au rol in nutritia organismului. Din acest grup fac parte: tesutul conjuctiv lax tesutul adipos tesutul sanguin Tesutul conjunctiv lax este distribuit in toate organele corpului. El insoteste vasele sanguine si nervii in traiectul lor spre organe si in interiorul acestora. Este localizat sub tegument, formand hipodermul, submucoasele si seroasele corpului in muschi.
TESUTUL ADIPOS Datorita continutului mare in grasimi, tesutul adipos constituie o rezerva a organismului care poate fi mobilizat la nevoie. Anatomia tesutului adipos Inca din copilarie exista o deosebire in ceea ce priveste cantitatea de grasime si repartitia intre cele doua sexe, prevaland la fetite. Diferenta se mentine si in ceea ce priveste numarul de adipocite (celule cu grasime), care este mai mare la femei. Numarul de celule adipoase, odata fixat (posibil ereditar), ramane definitiv. Raportul dintre numarul si volumul celulelor adipoase determina o forma hipertrofica si o alta hiperplazica de obezitate. Acest raport este controlat de unii hormoni care influenteaza repartitia. Hormonii androgeni (testosteronul) si glucocorticorticoizii influenteaza depunerea grasimilor in partea superioara a corpului, iar estrogenii in partea inferioara. Testul adipos nu este un tesut inert deoarece el regleaza capacitatea acizilor grasi si a trigliceridelor circulante, sinteza endogena a gliceridelor plecand de la glucoza, catabolismul acizilor grasi, eliberarea acizilor grasi in circulatie, etc. In ceea ce priveste senzatiile de foame si satietate, reglarea se face prin: glicemie (senzatie de foame, in hipoglicemie si senzatie de satietate in hiperglicemie);
factori digestivi (introducerea glucozei in duoden este urmata de scaderea senzatiei de foame); factori neurologici; acestia actioneaza la nivelul hipotalamusului si cortexului. Obezitatea endogena este expresia unei boli neuroendocrine.
CAPITOLUL III CLINICA AFECIUNII OBEZITATEA Definitie si epidemiologie Definitie: Prin obezitate se intelege depasirea greutatii ideale cu 15-20% Aprecierea obezitatii se poate face dupa raportul dintre greutate si inaltime, sau dupa masurarea pliului cutanat. Dupa indicele Broca, greutatea ideala este: G = T-100, in care G este dgreutatea in kilograme, iar T inaltimea in centimetrii. De exemplu: un individ inalt de 1,70 m trebuie sa aiba o greutate de 70 de Kg. Se accepta mici variatii care nu trebuie sa depaseasca 10-15%. Mai exact este formula propusa de Lorentz: G = T - 100[(T-150) x 0,25], T si G au aceeasi semnificatie ca mai sus. Formula este complicata, de aceea in practica nu se prea foloseste. Epidemiologie: Obezitatea se intalneste frecvent la tarile cu nivel de trai ridicat. O treime pana la o cincime din populatia adulta a acestor tari este supraponderala. Este vorba despre un bilant energetic pozitiv intre aportul alimentar excesiv si cheltuielile energetice reduse, prin sedentarism. Aceasta exprima nuvelul de viata. Trebuie sa se tina seama si de faptul, ca pana nu demult, se considera obezitatea ca un semn de distinctie. Relevante sunt picturile lui Rubens, dar si ale altor pictori, unde hiperponderea apare ca simbolul frumusetii. Opinia timpurilor noastre s-a schimbat radical, nu numai estetic, dar si medical. Astazi este o certitudine relatia dintre obezitate si bolile cu cea mai mare rata de mortalitate: bolile cardio-vasculare, dilipidemiile, diabetul zaharat, etc. Astfel 85-95% dintre diabetici au fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dilipidemici au obezitate. Proportii asemanatoare s-au inregistrat in infarctul miocardic si cardiopatia ischemica.
Etiopatogenia S-avazut anterior ca obezitatea depinde de numarul si volumul adipocitelor. Un numar crescut de adipocite este un risc crescut de obezitate. Obezitatea hiperplazica cu un numar crescut de adipocite, depinde de alimentatia primita in copilarie. Numarul adipocitelor la adult este fix. El se stabilizeaza in jurul varstei de 20-23 de ani. Volumul adipocitului este direct influentat de bilantul caloric. Bilantul caloric pozitiv duce la adult, la cresterea volumului adipocitului si implicit la obezitate. Cu inaintarea in varsta se reduce activitatea fizica si surplusul caloric se transforma in trigliceride de rezerva marind volumul adipocitelor. Scaderea in greutate inseamna scaderea volumului, nu a numarului de adipocite, care este o valoare fixa. Aceasta este obezitatea hipertrofica, care apare la adult datorita reducerii activitatii fizice, fara o reducere proportionala si o alimentatie. Pe langa obezitatea hiperplazica si hipertrofica exista si o obezitate de tip mixt, in care se asociaza o crestere a numarului de adipocite din perioada copilariei cu cresterea volumului care apare oricand in timpul vietii. Aceasta este mai frecventa la femei. Factorii etiologiei ai obezitatii sunt in ordinea frecvetei si importantei urmatorii: supraalimentatia; reducerea sau lipsa activitatii fizice, raportat la consumul alimentar nemodificat. Profesiunile sedentare, renuntarea la sporturi sau diferite exercitii fizice, comoditatea transportului auto, sunt tot atatia factori care contribuie la obezitate; factorii psihologici in sensul refugierii in satisfactia alimentara, pentru o nereusita in viata, diferite deziluzii efective etc. alcoolismul mediu urban unde acesti factori sunt mai evidenti; modificari endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala Cushing, adenomul Langerhans, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.
Obiceiuri alimentare Vicioase (familiale)
Traume psihice Refulari Deceptii
Boli ale sistemului nervos
Dereglari hormonale: insulina Hormoni sexuali sarcina menopauza
Comportament alimentar abuziv
Manifestat prin:
Hipercalorism global
Abuz de glucide rafinate
Abuz de lipide in special animale
Abuz de alcool
Mese rare dar copioase
Forme clinice Principala forma este forma comuna generalizata care apare sub cele trei aspecte descrise: Hiperplazica Hipertrofica Mixta Cand paniculul adipos este limitat (sub 40 kg.), factorul determinant este volumul adipocitelor. Peste aceasta greutate, obezitatea este dependenta de numarul de adipocite (forma hipertrofica). Clasificarea curenta foloseste gradul obezetatii. In gradul I, constatam o depasire de 15-20 kg, in gradul II, o depasire de 20-30 kg fata de greutatea ideala, iar in gradul III, o depasire de peste 30 kg. Se descriu si obezitati monstruase, cu depasire de peste 60-70 kg, uneori ajungandu-se la greutati colosale de 300-400 kg. Se pare ca totusi obezitatea stationeaza la un moment dat. Dupa localizare, se disting doua forme clinice: Obezitatea de tip ginoid (tip Rubens). Se intalneste mai frecvent la femei dar poate aparea si la barbatul adult si la copilul de ambele sexe. Musculatura scheletica este slab dezvoltata, iar tesutul adipos se localizeaza in partile inferioare ale corpului, pe abdomenul inferior (subombilical), pe flancuri, solduri, coapse, genunchi, gambe. Bolnavul se misca greu, oboseste usor si se ingrasa foarte repede. Consuma putine calorii, dar slabeste foarte greu. Apar rapid complicatii respiratorii, cardiace osteo-musculare etc. Unele forme retin multa apa si sare. Nu raspunde la tratamentul dietetic sau diuretic dar unele rezultate se obtin prin corticoterapie. O forma speciala este celulita Dercum, in care infiltratia adipoasa este dureroasa. Boala are caracter familial. Obezitatea de tip android (tip Falstaff). Se intalneste mai frecvent la barbati. Tesutul adipos se dezvolta in regiunea superioara a corpului (ceafa, gat, umeri, abdomenul superior subombilical), respectand-se partea inferioara a corpului. Musculatura este puternica, iar tesutul adipos mai putin dezvoltat decat in forma precedenta. Sunt oameni care se plang mereu de foame si care mananca mult.
8
Frecvent apar complicatii ca: diabet, hiperuricemie, dislipidemie, arteroscleroza cu localizarile sale etc. Se mai disting si cazuri de obezitate, conditionate genetic. Complicatii Diabetul zaharat este o complicatie majora. Peste 80-90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evolueaza progresiv pana la stadiul clinic manifest de diabet. Complicatiile cardio-vasculare sunt numeroase si severe: Hipertensiunea arteriala este frecventa la obezi (peste 50% dintre obezi au si hipertensiune arteriala) Insuficienta cardiaca este la fel de frecvent intalnita la obezi. In aparitia ei joaca un rol travaliul crescut impus inimii de obezitate, hipertensiunea arteriala asociata, precum si infiltratia grasa a muschiului cardiac. Arteroscleroza apare mai frecvent si mai devreme la bolnavul obez (cu cel putin 10 ani fata de normoponderal). Daca se tine seama de frecventa, severitatea si mortalitatea crescuta prin complicatiile arterosclerozei (infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale), se intelege gravitatea acestei complicatii la obezi. Varicele reprezinta una dintre cel mai des intalnite complicatii localizate la nivelul membrelor inferioare. Dintre complicatiile pulmonare: bronsita acuta si cronica, emfizemul pulmonar, dispneea de effort datorita scaderii capacitatii vitale, uneori hipertensiunea pulmonara si nu rareori sindromul Pickwich (somnolenta si obezitatea). Complicatiile digestive sunt: hipotonia biliara, litiaza biliara, constipatia cronica, hepatita cronica prin steatoza hepatica (infiltratie grasa a ficatului). Tulburari de statica: cifoza dorsala, lordoza cervicala, picior plat, spondiloze, artroze soldului, poliartroze sau numai durerea articulara semnalata la 70% dintre obezi. Complicatii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree. Complicatii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori obsesii, anxietate.
9
Complicatii ginecologice; amenoree, tulburari de ciclu ovarian.
Din cele prezentate se intelege gravitatea obezitatii. Dupa unele statistici numai 30% dintre obezi ajung la varsta de 70 de ani. Se intelege ca prognosticul formulat dupa cunoscuta expresie populara cu cat este mai lunga cureaua, cu atat mai scurta viata, este foarte reala. Tratament Slabirea unui obez este o actiune dificila. Fara o cooperare intre bolnav si medic eforturile sunt inutile. Obiectivul fundamental este transformarea dezechilibrului energetic pozitiv intr-unul negativ. Aceasta presupune transformarea raportului aport consum energetic intr-un raport favorabil consumului. Bilantul caloric trebuie sa fie negativ. Pentru realizarea acestui obiectiv se foloseste regimul respectiv, cultura fizica si medicatia. Regimul alimentar este in principiu hipocaloric, hipolipidic si hipoglucidic cu reducerea obligatorie a dulciurilor concentrate, a fainoaselor si a painii. Proteinele vor fi administrate in cantitate suficienta, mai ales cele cu valoare biologica mare (lapte, carne, branza, oua). Legumele si fructele vor fi permise fara restrictie, acoperind nevoile de vitamine hidrosolubile si de saruri minerale ale obezului. Aportul de calorii va fi de 1200-1300 calorii in conditii obisnuite de activitate. In conditii de spital sau de repaos absolut, aportul va fi de 800 sau chiar de 400 calorii, uneori chiar post absolut (bineanteles 1-2 zile). Proteinele vor fi administrate in proportie de 1-1,5 g/kg corp greutate ideala, iar lipidele vor fi reduse la 40-50 g/zi. Regimul va fi sarac in glucide. Sunt permise ca lichide 1-1,5 l/zi. Se vor da 5-6 mese pe zi si se va recomanda sa nu consume nimic intre mesele principale, sa nu abuzeze de sare (permis 5-8 g/zi), sa nu se fumeze. Se interzice alcoolul deoarece acesta ingrasa. La centrul de nutritie si boli metabolice din Bucuresti, se prescrie un regim tip, cu aproximativ 1000 calorii (75 g proteine, 35 g lipide, 100 g glucide). Prezentam mai jos acest regim:
10
OBEZITATEA Este cauza a 70-80% din cazurile dintre diabet la adulti. Favorizeaza aparitia aterosclerozei si accidentelor ei (angina de piept, infarctul de miocard, apoplexii etc.) Provoaca cresterea tensiunii arteriale. Favorizeaza aparitia litiazei biliare. Favorizeaza aparitia artrozelor si spondilozelor. Favorizeaza aparitia varicelor. Mareste riscul de aparitie al cancerului. Diminueaza puterea de munca.
Reguli de regim in obezitate 1. Nu mancati nimic intre mesele prescrise. 2. Nu abuzati de sare. 3. Nu consumati alcool. 4. Respectati intocmai cantitatile de alimente indicate.
11
CAPITOLUL IV Rolul asistentei in realizarea obiectivelor si interventiilor de ingrijire la bolnavii cu obezitate
Rolul asistentei medicale in satisfacerea nevoilor fundamentale la pacientul obez Ingrijirea bolnavilor in esenta cuprinde aceleasi verigi generale de satisfacere a nevoilor fundamentale ale organismului: rolul propriu si delegat al asistentei medicale; in efectuarea actului medical; investigatiile; plan de ingrijire al pacientului; asigurarea igienei; asigurarea alimentatiei.
Totusi, felul imbolnavirilor, caracterul infirmitatilor, gradul suferintelor si particularitatile psihologice ale fiecarui pacient in parte, fac sa apara pe langa sarcinile generale de ingrijire comune tuturor bolnavilor si un numar tot atat de mare de alte servicii care sa raspunda la cele 14 nevoi fundamentale specifice unui singur individ. Obezitatea, boala metabolica se repercuta in mod specific asupra psihicului individului, de aceea particularitatile de ingrijire privesc nu numai natura investigatiilor si tratamentul curent, ci si unele particularitati de comportare fata de pacient, pacient ce trebuie totdeauna individualizat in functie de nevoile proprii. Virginia Henderson, una din cele mai mari profesioniste ale timpului, defineste nursingul in felul urmator: Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajute individul bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea bolnavului fizic si psihic, cat si a infirmilor de toate varstele si toate formele de asezamant. Important in ingrijirea unui obez este planul de ingrijire nursing, al carui prim obiectiv consta: in culegerea datelor (cunoasterea fiecarui pacient) in amanunt
12
al doilea obiectiv al planului nursing, vizeaza afectiunea in sine si faza in care se gaseste, modul in care pacientul suporta infirmitatea, suferinta ca si problemele psiho-sociale care il framanta.
Urmatorul obiectiv al planului nursing, cuprinde ingrijirile curente, planul de interventii, masurile terapeutice indicate de medic in ordinea prioritatilor si a particularitatilor psihice. Planul de ingrijire al pacientului obez, este unul sistematic intocmit si riguros respectat. Acest plan se preda ingrijirilor. Durata pentru care se executa planul nursing este diferita de la zile la saptamani, in functie de raspunsul pozitiv al pacientului la tratament. In afara excesului ponderal de diverse grade in cursul obezitatii apar frecvent complicatii respiratorii, cardio-vasculare, articulare, metabolice. Acestea impun, tratament de urgenta si sustinut al bolii. Obiectivele de ingrijire in satisfacerea nevoilor fundamentale la pacientul obez 1. Satisfacerea nevoii de a se alimenta si hidrata. Patologia nutritiei nu trebuie inteleasa numai prin lipsa sau excesul alimentar, nutritional, ci si prin imposibilitatea de utilizare a alimentului de catre organism. Pentru om alimentatia constituie substratul vietii, fiind realizata prin aportul de substante nutritive. In ingrijirea pacientului obez, alimentatia este obiectivul principal, facand parte din interventiile asistentei pentru mentinerea independentei obezului in satisfacerea nevoii de a se alimenta si hidrata. Sursele de dificultate in satisfacerea acestei nevoi sunt reprezentate de: 1. Surse de ordin biologic 2. Surse de ordin psihologic 3. Surse de ordin social Manifestarile de dependenta sunt date de: Ingestia alimentelor ce depaseste nevoile organismului
13
schimburilor urmatoare, cea ce asigura continuitatea
Greutatea superioara celei normale Consumarea alimentelor nepermise Polifagia psihogena La pacientul obez, interventiile asistentei medicale pentru mentinerea
independentei in satisfacerea nevoii, se reflecta in: calcularea necesarului de calorii pe 24 de ore in functie de activitate calcularea necesarului de calorii pe 24 de ore in functie de varsta calcularea ratiei alimentare echilibrata asigurarea echilibrului intre produsele de origine animala si vegetala inlocuieste la nevoie un aliment cu altul conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare La obez surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. Toti indivizii care consuma alimente nutritive in exces peste necesitatile energetice aleorganismului se ingrasa si devin obezi. Regimul alimentar va fi hipocaloric cu un aport de cca 1200-1300 cal. In conditii de activitate obisnuita. In spital sau in conditii de repaos absolut, aportul caloric poate fi si mai redus, la 800, 600 sau 400 calorii si uneori se poate recurge chiar la postul absolut. In cazul regimului hipocaloric, proteinele vor fi date in proportii de 1,5-2 g/kg corp. Ratia lipidica va fi redusa la 40-50 g/zi si intrucat ele furnizeaza un aport caloric crescut, dezavantajos intr-un astfel de regim. Regimul va fi sarac in glucide, stiut fiind faptul ca factorul principal in consumarea obezitatii, il constituie dezechilibrul alimentar in sensul unui consum exagerat de glucide sub forma de dulciuri concentrate, fainoase, paine. Este bine stabilit ca nici un regim nu poate fi eficace in tratamentul obezitatii daca nu se renunta la zahar, sub forma de dulciuri concentrate. Intr-un regim hipocaloric sunt permise urmatoarele alimente: lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci dietetica, urda carne slaba de vaca, vitel, pasare (pui) peste slab oua fierte tari, albusul de ou
14
legume: rosii, ridichi, salata verde, ardei grasi, castraveti, conopida, dovlecei, varza alba, fasole verde, preparate ca: salate, sote, fierte inabusite. fructe: mere cretesti, lamai, greapfruit, portocale, mandarine, visine, cirese. grasimi: uleiuri vegetale, margarina, unt in cantitate redusa bauturi: sifon, sucuri de legume, fructe, lapte ecremat sare: in medie 5 g/zi
Se vor da 5-6 mese/zi,asigurandu-se astfel o metabolizare mai buna a caloriilor realizate, impiedicand acumularea lor sub forma de tesut adipos. Regim pentru o zi: (cca 100 calorii, 75g proteine, 100g glucide, 35g lipide)
Dimineata: 200g lapte rece sau cald
Ora 10: o chifla (50g) sau o felie de paine (50g) cu branza de vaci o cafea neagra cu zaharina
Ora pranzului: Felul I: salate de cruditati din 200g varza alba sau rosie sau ridichi de luna sau andive, salata verde sau castraveti, salata de rosii, ardei grasi, praz cu o lingurita de ulei, lamaie sau otet se pot folosi 1-2 farfurii de supa sau ciorba, preparate din aceleasi legume si aceleasi cantitati ca cele indicate pentru salata. Neputand folosi ridichiile si andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu loboda, spanac, dovlecei sau conopida. Felul II: 100g carne slaba de vaca, manzat, pasare fiarta, fripta, tocata si fiarta sau fripta, inabusita, conserve de carne slaba preparata cu rasol
15
Seara: -
sau 150g peste slab, stravid, cod, stiuca, salau (congelat sau proaspat) fiert, fript la cuptor, conserve de peste slab, rasol sau 150g branza de vaci Felul III: un mar (100g)
150g cartofi fierti inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200g dovlecei cu 2 lingurite iaurt Felul I: 100g carne slaba fripta sau 150g peste slab (adica sortul care s-a consumat la pranz) Felul II: Un mar (100g)
In ziua in care carnea se inlocuieste 50g parizer, sunca creveti sau salam popular, nu se adauga ulei peste salate, ci ulei de parafina si lamaie sau otet. Spele nu se ingroasa cu fainoase Supele si ciorbele se asezoneaza cu verdeturi de tip patrunjel, marar, leustean, tarhon. Sosurile se prepara din supa de carne degresata si se dreg cu o lingura de iaurt, lamaie, verdeturi, cimbru sau dafin Carnii I se da gust cu cimbru si putin usturoi, iar salatelor cu lamaie, otet si chimen. Folosind toate aceste condimente, se poate reduce cu usurinta cantitatea obisnuita de sare ce se adauga la mancare. In acest fel puteti consuma cantitatea dorita de lichide, excluzand insa bauturile indulcite (suc, sirop, lichior, nectar, pepsi, etc) si cele alcoolice. Sunttotal interzise: zaharul, toate dulciurile concentrate, fainoasele si depasirea cantitatilor prescrise de paine si cartofi.
16
Dintre fructe sunt interzise: fructele uscate, cele oleaginoase si dintre cele ce se consuma prospete: strugurii, prunele, ciresele pietroase, perele, pergamute.
Felurile vor fi cat mai variate pentru ca regimul sa poata fi tinut in timp. regimul lactat (un litru de lapte pe zi) aduce aproximativ 600 calorii; regimul de fructe (de exemplu: 1kg de mere) aduce 400 calorii.
Se folosesc regimuri si mai restrictive, cu 400-600 sau 800 calorii. De exemplu:
In conditii de spital se poate folosi si postul absolut. Bolnavul sta in repaos la pat si primeste 1500-2500ml ceai indulcit cu zaharina, cu suplimentarea vitaminelor pe cale parenterala. Un asemenea regim restrictiv nu e posibil decat timp foarte limitat. Alte variante de regimuri hipocalorice au fost prezentate la capitolul notiuni de alimentatie si dietetica, diete avand caracter mai general. Dintre fructe, etc. Cultura fizica, este un adjuvant pretios al regimului. Se practica cultura fizica medicala in centre specializate, dar mai accesibila este cultura fizica libera pe care o efectueaza bolnavul insasi, singur. Eforturile fizice vor fi moderate, zilnice si practicate toata viata. Nu se recomanda eforturi fizice mari, sporadice, care cresc apetitul si setea. Se recomanda mersul pe jos 60-90 de minute zilnic, cros, ciclism, inot, patinaj, turism, gimnastica, etc. Tratamentul balneo-fizio-terapic, este tot un factor adjuvant. Consta in proceduri termo-terapice (bai de abur, bai de lumina), masaj, dus cu presiune, etc. Tratamentul medical nu actioneaza in obezitate pe masura asteptarilor. Se folosesc medicamente pentru hidratarea apetitului crescut, pentru stimularea catabolismului si diuretice pentru eliminarea apei. Dintre anorexigene: Anapetolul, Silutinul si Gastrofibranul care provoaca satietate precoce. Silutinul se administreaza un drajeu cu 30 minute inaintea celor 3 mese, iar Gastrofibranul 4-5 tablete, cand apare senzatia de foame. Tratamentul dureaza maximum 1-2 luni. acestea citam: dieta hidro-zaharata, regimul hipocaloric (hipocolesterolemiant), vegetarian, regimul de cruditati, lacto-ovovegetarian, cura de
17
2. Masurarea si notarea masei corporale. Masurarea inaltimii corporale a bolnavului adult. Scopul, consta in determinarea raportului cu masa corporala. Materiale necesare: taliometru foaie de temperatura pix banda metrica
Efectuarea tehnicii: Cu banda metrica:
Bolnavul este descaltat, este asezat in ortostatism, cu spatele lipit de perete, se plaseaza o linie pe vertex si se marcheaza locul de inaltime. Apoi cu o banda metrica se masoara distanta de la sol pana la locul marcat. Se noteaza in foaia de temperatura si in carnetul propriu. Masurarea si notarea masei corporale Prin masurarea masei pacientului obez se apreciaza starea de nutritie, stabilirea necesitatilor calorice ale organismului si scaderea ponderala in raport cu obiectivele tipului de regim alimentar prescris de medic. Asistenta medicala va masura masa corporala zilnic dimineata a jeune. Ea va pregati fizic si psihic pacientul: acesta este anuntat sa nu manance; isi goleste vezica urinara; se verifica imbracamintea si incaltamintea care se scade din masa totala verifica functionalitatea balantei se echilibreaza la nevoie se imobilizeaza acul indicator se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
18
Efectuarea tehnicii:
se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile se citesc valorile obtinute pe scara cantarului se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon se noteaza valorile in carnetul propriu cu numele, prenumele, salonul se noteaza in foaia de observatie zilnic
3. Satisfacerea nevoii de a mentine o buna circulatie Dupa statisticile actuale, se pare ca viata obezilor nu este lipsita de pericole, viata lor este mai scurta cu 10 ani si numai 30% din obezi ajung la 70 de ani. Toate acestea se datoreaza si complicatiior cardio-vasculare (hipertensiune arteriala, arteroscleroza, varice, insuficienta cardiaca). De aici rezulta rolul propriu si delegat al asistentei medicale in satisfacerea nevoii si de a ajuta pacientul in obtinerea independentei in satisfacerea nevoii. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima incomplet pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Sursele de dificultate care influenteaza pulsul: 1. Factori biologici: varsta inaltimea corporala masa corporala alimentatia somnul efortul fizic
2. Factori psihologici 3. Factori sociali Manifestari de independenta: Frecventa pulsului reprezinta numarul de pulsatii pe minut, la adult 60-80 pulsatii/minut, varstnic peste 80-90 pulsatii/minut. Manifestari de dependenta ale frecventei pulsului la pacientul obez: Tahicardia = cresterea frecventei pulsului
19
Modificari de volum si ritm: puls filiform puls asimetric puls aritmic
Asistenta medicala are rolul de a masura si nota valoarea pulsului masurata de 2 ori pe zi sau ori de cate ori este nevoie. Notarea se trece in foaia de temperatura cu pix de culoare rosie. Pentru fiecare linie orizintala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii. Asistenta supravegheaza ca pacientul obez sa prezinte o circulatie adecvata prin respectarea regimului alimentar prescris de medic prin administrarea corectan a medicatiei prescrise. Totodata aplica tehnici de favorizare a circulatiei instruind pacientul: exercitii active, pasive, masaje.
Tensiunea arteriala: Tensiunea arteriala, reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt: debitul cardiac forta de contractie a inimii elasticitatea si calibru vaselor vascozitatea sangelui factori biologici: varsta, somnul, activitatea diurna factori psihologici: emotii, anxietate, stres factori sociologici: climatul
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala sunt:
Manifestarile de independenta: Tensiunea arteriala maxima obtinuta in timpul sistolei ventriculare 115-140 cm coloana Hg. Tensiunea arteriala minima obtinuta in timpul diastolei 75-90 cm coloana Hg. La pacientul obez, factorii determinanti ai tensiunii arteriale, sunt perturbati, vizibil in functie de gradul de obezitate astfel incat este modificat:
20
debitul cardiac forta de contractie a inimii elasticitatea si calibrul vaselor vascozitatea sangelui
Interventiile asistentei medicale in satisfacerea nevoii de a avea o buna circulatie, la pacientul obez se reflecta in educarea pentru: alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, clorura de sodiu evitarea sedentarismului purtarea unei lenjerii lejere care sa nu stanjeneasca circulatia sa se pastreze o igiena corespunzatoare sa aplice tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive sa transmita cunostiinte despre alimentatia echilibrata, despre obiceiurile daunatoare. 4. Statisfacerea nevoii de a respira A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul inconjurator necesar proceselor de oxigenare si de a elimina dioxidul de carbon din arderile celulare. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira sunt reprezentati de: factori biologici: varsta, sexul, statura, somnul, postura, alimentatia, exercitiul fizic factori psihologici: emotia factori sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de munca
Manifestari de independenta Frecventa respiratiei: - la adult 16-18 respiratii/minut Dependenta in satisfacerea nevoii: dispneea manifestata ca o respiratie anevoioasa tahipneea cresterea frecventei respiratiei bradipneea scaderea frecventei respiratiei
21
La pacientul obez, indiferent de gradul de obezitate, respiratia este perturbata conditionat. Manifestarile sunt cu atat mai grave, o data cu aparitia complicatiilor pulmonare la care este expusa aceasta categorie. Interventiile asistentei constau in educarea pacientului pentru: o respiratie libera, pe nas pacientul sa nu devina sursa de infectie pacientul sa prezinte mucoasele respiratorii umede, integre pacientul sa fie echilibrat psihic asigurarea ventilatiei si a umiditatii corespunzatoare a habitatului prezentarea la medic la orice modificare, cat de minora a functiei respiratorii asigurarea unei bune posturi care sa permita o buna ventilatie. 5. Satisfacerea nevoii de a mentine o buna postura A se misca si a avea o buna postura, sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. Mobilizarea tesutului adipos este favorizata coordonate exercitiului fizic bine dozat. Sistemul nervos, alaturi de aparatul acustico-vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza totodata si tonusul muscular si miscarile fine. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt: factori biologici: varsta, constitutia factori psihologici: personalitatea factori sociologici: - cultura - rolul social (individul poate indeplini activitati ce impun un efort fizic mai mare, sau mai mic,compensat prin rezistenta fizica si ore suficiente de repaos). Pentru un obez alterarea factorilor datorita excesului tesutului adipos duc la pierderea independentei in mentinerea unei bune posturi, in efectuarea cu usurinta a miscarii. Problemele care apar in aceasta situatie sunt:
22
de postura adecvata de mascari
imobilitatea atonie musculara contractari musculare vicioase crampe anchiloze escare de decubit dificultatea de deplasare: - a se ridica - a se aseza - a merge
Interventiile asistentei medicale constau in educarea pacientului obez ca sa: aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata pacientul sa-si mentina integritatea activitatii articulare pacientul sa-si mentina functia respiratorie pacientul sa fie echilibrat psihic pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale pacientul sa nu prezinte complicatii
6. Satisfacerea nevoii de a elimina Pentru obezi eliminarea este necisitate vitala, deoarece in cest fel organismul se debaraseaza de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate dintr-un metabolism si asa deficitar la aceasta categorie de pacienti. Organismul trebuie sa se debaraseze de toate deseurile rezultate in urma digestiei. Eliminarea se face pe mai multe cai: aparat urinar urina aparat digestiv scaun piele transpiratie aparat respirator perspiratie
Cand nevoia de a elimina nu este satisfacuta survin o serie de probleme de dependenta: constipatia, diaforeza, varsaturi, balonari, tenesne, cefalee. Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii, constau in: cercetarea deprinderilor de eliminarea ale pacientul
23
planificarea exercitiului fizic invatarea unor tehnici de relaxare observarea deprinderilor alimentare ale pacientului recomandarea cunsumarii de alimente si lichide ce favorizeaza eliminarea
In cazul pacientului obez, este indicata diaforeza (transpiratii in cantitate abundenta), ca si metoda terapeutica, deoarece prin evacuarea fiecarui milimetru de sudoare se pierd 0,58 calorii. Totus nu trebuie neglijat faptul ca o transpiratie abundenta duce la deshidratare, ceea ce determina dispnea, diminuarea sau cresterea temperaturii, modificari in circulatie. 7. Satisfacerea nevoii de a dormi, de a se odihni Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi, de a se odihni in bune conditii, timp suficient. Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului; se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic, fie in ficat acid lactic, fie in rinichi, agent exterior. Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: factori biologici: varsta, necesitatile proprii organismului, activitatea, capacitatea de a se destinde factori psiohologici: anxietate, neliniste factori sociologici: program de activitate, locul de odihna
Interventiile asistentei medicale la pacientul obez, unde aceasta nevoie poate influenta starea generala si intretina obezitatea, sunt: observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa; explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu program bine stabilit; ivata pacientul tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul . Nesatisfacerea nevoii are repercursiuni asupra altor nevoi vitale ale organismului, perturband, respiratia, circulatia, eliminarile, alimentatia.
24
8. Satisfacerea nevoii de a comunica Pentru a se realiza din plin din punct de vedere al nevoii de a comunica, individul trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine, o cunoastere a eului sau adaptiv, social. Deobicei obezii, datorita ideii de perturbare a imaginii de sine, indusa de aspectul fizic, nu totdeauna stabilesc o comunicare adecvata. Se constata de nenumarate ori o comunicare ineficienta la nivelul afectiv. Interventiile asistentei medicale pentru satisfacerea acestei nevoi la pacientii obezi cu impact, vizeaza: utilizarea mijloacelor specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor; sa aiba o atitudine de receptivitate si incredere in alte persoane; sa mentina legatura cu persoanele apropiate.
Impactul comunicarii la nivelul afectiv se resfrange in special la tanarul obez. Acesta traieste complexat, nu comunica adecvat, sufera de inferioritate, diminueaza stima de sine. In consecinta, capacitatea de afirmare este redusa, nu mai vrea sa stabileasca legaturi cu anturajul, devine de multe ori un izolat. Interventiile asistentei in aceste situatii vizeaza: eliminarea egocentrismului (preocuparea exagerata a individului fata de imaginea de sine); a perceptiei negative a individului fata de aparenta sa fizica
Rolul delegat al asistentei medicale in recoltarea probelor biologice Examinarile de laborator, efectuate produselor biologice completeaza cu simptomatologia afectiunii cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia fiziologica si biochimia organismului. Aceste elemente confirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia afectiunii, eficacitatea tratamentului, semnaleaza aparitia complicatiilor. Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenele de laborator. Indicatia pentru recoltare este data de medic, dar recoltarea este efectuata de asistenta.
25
Ea trebuie sa cunoasca urmatoarele obiective in recoltarea produselor biologice: orarul recoltarilor efectuarea pregatirii psihice si fizice a pacientului pregatirea materialelor necesare tehnica recoltarii propriu-zise completarea buletinului de trimitere la laborator, etichetarea produsului recoltat pastrarea si transportul produsului recoltat Pentru pacientul obez, la indicatia medicului se recolteaza sange pentru: I. Teste ce se refera la metabolismul lipidic: lipemia colesterol trigliceride lipidograma
Pentru determinarea lipemiei se recolteaza 2 4 ml sange. Valoarea normala 500 700 mg%. Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 2 ml de sange. Valoarea normala 140 200 mg% Lipidograma se face din aceleasi sange. Valoarea normala: - lipidograma alfa = 25 30% - lipidograma beta = 40 60% - lipidograma beta lent = 3 10% Trigliceridele (1,6 + 0,6 g) Colesterolul total = 1,80 2,4 g II. Teste ce se refera la metabolismul glucidelor: glicemia 0,80 1,20 g%; lipemia 600 800 mg% glicozuria hiperglicemia provocata acid uric 2 6 mg% eritrocite B.: 4,5 5,5 mil/mm3 , F.: 4,2 4,8 mil/mm3
26
reticulocite: 10 - 15 hematocrit B.: 46 + 6%; F.: 41 + 5% hemoglobina B.: 15 + 2 g/100 ml; F.: 13 + 2 g/100 ml leucocite: 4200 8000/mm3 din care: - polinucleare neutrofile nesegmentare: 230/mm3 (0 5%) - polinucleare neutrofile segmentare: 4200/mm3 (45 70%) - polinucleare eozinofile: 200/mm3 (1 3%) - polinucleare bazofile: 40/mm 3 (0 1%)
trombocite: 150 400000/mm3
9. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele. A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele este o necesitate pentru a-si mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa, astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile Surse de dificultate: de ordine fizic: - insuficienta superioare, lezare fizica, circulatie inadecvata - insuficienta extriseca; orice piedica a miscarii, puncte de presiune, imobilitate. - dezechilibru: durere, slabiciune, dezechilibru endocrin de ordin psihologic: tulburari de gandire, anxietate, stress de ordin sociologic: saracie, esec, conflict. lipsa cunoasterii de sine, a altora, a mediului inconjurator. intrinseca: slabiciune sau paralizia membrelor
Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza bolii sau a slabiciunii, fie din refuzul de a se spala, are drept consecinta aparenta de neglijat. Tegumentele fiind murdare lasa poarta deschisa infectiilor.
27
Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune, prin iritatia produsa de vesminte, haina necorespunzatoare si prin acumularea de murdarie. Murdaria la nivelul pielii produce cruste ce pot da nastere la ulceratii. Orice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni, de unde rezulta importanta mantinerii integritatii ei. Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura comfortul si igiena bolnavului. Ea consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiilor leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii. Interventii se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita racirea bolnavului se verifica temperatura ambianta se evita curentii de aer prin inchiderea geamurilor si usilor se izoleaza bolnavul daca este posibil de anturajul din jur, prin paravane se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, se schimba lenjeria bolnavului si cea a patului bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit cu un cearceaf se descopera progresiv numai partea care se va spala se stoarce buretele sau manusa de baie corect, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav se sapuneste si se clateste cu o mana ferm, fara brutalitate pentru a favoriza circulatia sanguina apa calda trebuie sa fie schimbata ori de cate ori este nevoie se insista la piuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat se muta musamaua si aleza de protectie in functie de regiunea pe care o spalam
28
Toaleta pacientului poate fi: - zilnica pe regiuni - saptamanala sau baia gen Toaleta pe regiuni va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul, urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor; se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor; din nou in decubit dorsal se spala gambele si picioarele, organele genitale externe, ingrijirea parului, toaleta partii bucale.
29
CAPITOLUL V Profilaxie si educatie sanitara Profilaxia in obezitate, urmareste inca din copilarie, educarea in vederea unui comportament adecvat de viata. Educatia sanitara si profilaxia, ca si educatia in ansamblul ei, cunoaste de cateva decenii o mare dezvoltare, urmare a interdependentei dintre uriasul avant tehnico-stiintific si dinamica vie a vietii sociale. Transformarile multiple si complexe ale mediului de viata in domeniul sanatatii publice. In acest cadru se remarca o preocupare intensa pe plan international pentru orientarea operei de sanatate publica, spre actiuni privind mentinerea si promovarea sanatatii, cresterea rezistentei generale a organismului, adaptarea la cerintele vietii moderne, in vederea optimizarii sanatatii personale si a starii de sanatate comunitare, pentru atingerea idealului de sanatate. Profilaxia, a devenit astfel o conceptie atotcuprinzatoare in domeniul sanatatii, impunandu-se definitiv pe plan international. Avantul profolaxiei constituie si un rezultat direct al progresului stiintei si societatii, in general, deoarece civilizatia moderna confera mereu mai multe posibilitati unei interventii active pentru modificarea in interesul sanatatii a unor factori de mediu.
30
CAPITOLUL VI Procesul de ingrijire prezentare de caz la bolnavii cu obezitate Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematizata care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Procesul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare al ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate. Procesul de ingrijire sau demersul de ingrijire poate fi detinut ca un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate avand ca scop obtinerea unei stari mai bune a pacientului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoii. Procesul de ingrijire cuprinde 5 etape: 1. Culegerea datelor; 2. Analiza si interpretarea datelor (problema) 3. Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Evaluarea I. Culegerea de date, ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul. Ele ne informeaza asupra a ceea ce e pacientul, asupra suferintei, asupra obiectivelor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor. Culegerea de date e prima parte a progresului de ingrijire, incepe cu istoricul bolii, observatii in corectare de date. Informatiile culese de la bolnav sunt: date obiective observate de asistenta la bolnav date subiective expuse de pacient date continand informatii trecute date continand informatii actuale date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau, de mediul inconjurator. Culegerea de date se face etapizat, dar observarea ramane elementul de baza pe care asistenta il foloseste pe parcursul activitatii.
31
Observarea presupune o capacitate intelectuala deosebita de a sesiza detaliile referitoare la bolnav. E un proces mental activ. Se bazeaza totusi si pe subiectivitatea celui ce observa si de aceea exista o fragilitate a celui ce observa si o fragilitate in executarea actiunilor. Culegerea de date se realizeaza si prin interviul sau discutia cu pacientul sau cu apartinatorii. Interviul este o forma de interactiune verbala care permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei si diferite manifestari de dependenta pe care le determina nesatisfacerea nevoilor. II. Analiza si interpretarea datelor nu permite sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care a generat boala, adica elaborarea diagnosticului de ingrijire, care reprezinta problema sau diagnosticul Nurssing. In analiza datelor este foarte important utilizarea lor pentru identificarea ariilor in care asistenta poate interveni. Analiza si interpretarea datelor corespunde cu identificarea problemelor si nevoilor pacientului. III. Planificarea ingrijirilor, ne permite determinarea cazului. Identificarea caii folosita de asistenta pentru a interveni in legatura cu problemele gasite. Interpretare = obiectiv propus Aceste obiective sunt de ingrijire si interventie: IV. Realizarea interventiilor reprezinta folosirea planului de interventie elaborat, deci realizarea ingrijirilor in sine. Interventia = implementarea planului de ingrijire, adica executarea si aplicarea ingrijirilor. V. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut, daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu, daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor propuse. Evaluarea consta in a aduce o apreciere, o judecata asupra progresului pacientului in raport cu interventiile asistentei. Se evalueaza 2 aspecte: Rezultatul obtinut sau schimbarea observata reactia pacientului la ingrijire; Satisfacerea pacientului insusi.
32
CAPITOLUL VII PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE Caz clinic nr. 1 I. Culegerea de date 1. Numele i prenumele pacientului: 2. Vrsta: 3. Sex: 4. Stare civil: 5. Nr. Copii: 6. Religie: 7. Naionalitate: 8. Studii: 9. Ocupaia: 10. Profesia: 11. Domiciliul: 12. Diagnostic de prezentare: 13.Diagnosticul la internare: Diabet recent dieta. Cardiopatie ischemica cronic. Fibrilatie atriala paroxistica. Boal artrozica vertebro-periferica. 14.Data internrii 15.Obinuine de via i de munc: Consumator de cafea DA (frecvent) Consumator de tutun NU, a fost fumtor nrit dar s-a lsat de aproximativ 2 ani. Consumator de alcool DA (zilnic)
33
D.V. 64 ani feminin cstorit 2 ortodox romn superioare pensionar profesor Vaslui Fibrilaie atrial paroxistic Cardiopatie iscvhemic zaharat tip II cu obezitate, echilibrat cu descoperit
20.01.2012
Consumator de alte substane NU 16. Obinuine alimentare: Bolnava declar c nu poate avea mese regulat. Nu respect un regim alimentar specific afeciunii curente. 17. Locul de munc: pwensionar 18. Nr. de ore de munc pe zi: nu se aplic 19. Condiii de munc: nu se aplic 20. Comportament fa de mediu: Pacienta este orienta-temporo-spaial. 21. Semne particulare: Pacienta nu prezint semne particulare. 22. Reacii alergice: Pacienta declar c nu se tie alergic la o anumit gama de substane medicamentose i nici nu a fost supus unui test de reacie alergic. 23. Motivele internrii: 24. Pacienta este adus de echipajul de ambulan la camera de gard a spitalului cu astenie, ameteli, cefalee epigastrii, dureri si parestezia membrelor inferioare, dureri lombare, palpitatii. 25. Anamneza: a). Antecedente personale patologice: Este hipertensiv cu cardiopatie ischemica cronic, diabet zaharat tip I cu obezitate grad I recent descoperit echilibrat cu diea. b). Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul neag 26. Istoricul bolii: Bolnava in varsta de 64 de ani aflata in evidenta CAD Policlinica DIN 2002 cu diabet zaharat tip II in prezent tratat cu dieta = 200 g HC (hidrat de C) hiposodata si Sifor 500 mg 2 tb/zi, se interneaza pentru astenie, ameteli, cefalee epigastrii, dureri si parestezia membrelor inferioare, dureri lombare, palpitatii. Tegumente si mucoase normal colorate; sistem ganglionar superficial nepalpabil; tesut subcutanat celular bine reprezentat, in excesul adipos; sistem osos: liber, mobil, morfofunctional.
34
27. Examen clinic general: Stare general: Stare general a pacientei este alterat, are HTA(230/130mm/Hg), edeme la nivelul picioarelor. Deasemenea pacientea acuz senzaie de sufocare i moarte iminent, cefalee(predominant n regiunea occipital), dureri atroce cu caracter de presiune n regiunea precordial. T= 177 cm T.A.= Puls= G= 103 Kg IMC= 36,8 Obezitate gr. I 230/130 mm/Hg; 90 bti/minut;
Resp.= 29 resp./min; Tahipneic tC= 36,8C II. Analiza datelor culese a. Nevoia de a respira; b. Nevoia de a evita pericolele; c. Nevoia de a se mica; d. Nevoia de a se odihni; e. Nevoia de a se hidrata, a bea i a mnca; f. Nevoia de a elimina; g. Nevoia de a-i pstra tegumentele curate; h. Nevoia de a-i pstra temperatura n limitele normale; i. Nevoia de a se mbrca i dezbrca; j. Nevoia de a comunica, a nva. 2. Sursele de dificultate: De ordin biofizic: predispoziia pentru complicaii datorit vrstei, a sexului. De ordin psihologic: stres, nelinite fa de diagnostic, teama pentru propria via. De ordin sociologic: via personal ncrcat de mulimea de sarcini. Lipsa cunoaterii: lipsa de informaii asupra factorilor de risc, a complicaiilor bolii ca urmare a nerespectrii unui regin de via echilibrat.
1. Nevoi perturbate
35
3. Diagnosticul de nursing: Bolnava are dureri precordiale, este dispneeic, este nelinitit i are palpitaii. Dificultate de a se odihni din cauza durerilor precordiale, a dispneei i a strii de nelinite. 4. Diagnosticul posibil: Dac pacientul nu respect regimul de repaus, de alimentaie i graficul de odihn risc instalarea tulbutrilor de ritm cardiac i instalarea stopului cardiorespirator.
36
Planul de ngrijiri
NEVOILE FUNDAMENTALE DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE
1. Nevoia de a respira
Dificultate n respiraie din cauza durerii i a anxietii R= 29 r/min
Ca pacientul s respire normal n 30 minute
2. Nevoia de a evita pericolele
Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii, anxietii i ameelii
Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 zile s evite singur pericolele
Intervenii autonome - aez pacientul n poziie semieznd, ntr-o camer curat, aerisit i linitit; -i eliberez cile respiratorii superioare i i instalez sonda nazal pentru oxigenoterapie; -aspir secreiile. Intervenii delegate -i administrez analep-tice algocalmin 1f. i.m. sau mialgin; -miofilin 1f. i.v. i o tablet de diazepam; -o perfuzie cu glucoz 5%, cu nitroglicerin i xilin. Intervenii autonome -poziionez bolnavul n decubit dorsal, cu torace ridicat; -notez funciile vitale; -i asigur urinar; -l conving s nu fac nici un fel de efort; -pregtesc instrumen-tele i materialele pentru administrarea medicamentelor; -pregtesc pacientul pentru EKG. Intervenii delegate -administrez antialgice, anxiolitice, cardiovasculare, tranchilizante.
-oxigenoterapia l-a ajutat n dificultatea de a respira; -nu mai este anxios; -psihoterapia l-a fcut s neleag repausul total; -dup perfuzie durerea s-a mai ameliorat puin; -monitorizarea decurge normal; -nu au aprut complicaii.
-pacientul nu mai este agitat; -nu mai acuz dureri retrosternale; -dup perfuzia cu xilin i nitroglicerin evoluia a fost favorabil cu dispariia treptat a durerii.
37
NEVOILE FUNDAMENTALE
DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
3. Nevoia de a se mica
Imposibilitatea de a se deplasa datorit regimului impus de boal
Dup 1-2 sptmni pacientul s se deplaseze singur n jurul patului
Intervenii autonome -repaus absolut la pat n primele zile; -supravegherea funciilor vitale. Intervenii delegate -la indicaia medicului facem exerciii pasive, apoi active pacientului -micarea articulaiilor de la mini i picioare; -dup 3-4 zile aezm pacientul n ezut la marginea patului sub controlul tensiunii arteriale; -n 2 sptmni pacientul merge de la pat la fotoliu singur, fr susinere.
-pacientul este capabil s se deplaseze singur de la pat la baie fr nici un sprijin
4. Nevoia de a se odihni
Imposibilitatea de a se odihni din cauza durerii specifice i anxietii
Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 ore s se odihneasc linitit
Intervenii autonome -pacientul este capabil s se - i asigur condiii de mediu ambiant propice odihneasc dup administrarea somnului (aerisire, cldur, linite, tranchilizantului. umiditate); - i asigur o poziie comod n pat pentru dormit; -discut cu bolnavul explicnd starea actual, l ncurajez, l linitesc c totul va fi bine; Intervenii delegate -administrez tranchilizante. Intervenii autonome -explic importana i respectarea regimului dietetic.
38
5. Nevoia de a se hidrata - alimenta
Dificultate n a bea Ca pacientul s fie i a mnca din capabil ca n 2 zile s cauza regimului se alimenteze conform
-pacientul nu a mncat n prima zi; -a but 2-3 lingurie de ceai;
impus de boal
regimului impus de boal Ca pacientul s urineze n decurs de 3 ore i s capate ncredere n personal
Intervenii delegate -i pun o perfuzie cu substitueni intravenos; -regim igienico-dietetic impus.
-perfuzia a decurs normal; -pacientul a urinat, nu a avut scaun. -pacientul a urinat normal n prima zi i nu a fost nevoie de sondaj vezical; -pacientul este linitit; -i-am efectuat clism evacuatoare.
6. Nevoia de a elimina
Dificultate n a urina din cauza imobilizrii la pat, a transpiraiilor i a jenei de a cere urinarul
7. Nevoia de a Dificultate n a se pstra tegumentele pstra curat din curate cauza repausului obli-gatoriu la pat i a tulburrilor de ritm cardiac 8. Nevoia de a se Dificultatea n a se S ajut bolnavul s se mbrca i mbrca i mbrace i dezbrace dezbrca dezbrca din cauza tulbur-rilor de ritm i a regimului impus de boal
Intervenii autonome -ncurajez pacientul s urineze i s nu aib jen de a cere urinarul; -instalez sonda vezical dac pacientul nu urineaz fiziologic; -i ngrijesc tegumentele i mucoasele; Intervenii delegate -determin cantitatea de urin pe 24 ore; -administrez antivo-mitive. Pacientului s i se asi- Intervenii autonome gure igiena tegumente- -asigur toaleta tegumentelor zilnic; lor pn acesta este -toaleta organelor genitale dup miciuni i capabil s o fac scaune; singur -ngrijesc cavitatea bucal; Intervenii autonome -dup efectuarea toaletei zilnice mbrac i dezbrac pacientul fr s depun efort, cu pijama curat i comod.
-pacientului i se asigur toaleta zilnic; -pacientul este mulumit de personalul sanitar. -pacientul este linitit; -i este asigurat schimba-rea lenjeriei de corp i pat zilnic
9. Nevoia de a Necesitatea comunica, a nva cunoaterii bolii, a convalescenei i a modului n care se
Acumularea de cunotin-e necesare i nltura-rea anxietii
Intervenii autonome -fac psihoterapie cu bolnavul; -discut cu el despre starea actual, despre modul de administrare a medicamentelor i
39
-pacientul a neles c are nevoie de repaus absolut n primele zile; -stare general bun.
pstreaz o stare de sntate relativ datorit insuficientei cunoateri despre boal i ngrijirile ei 10. Nevoia de a Dificultatea de a-i pstra temperatura pstra temperatura n limitele normale corpului n limite normale datorit tulburrilor de ritm cardiac cu scderea debitului
efectul lor asupra organismului; -educ pacientul ca s evite stresul; -expun factorii de risc, s respecte regimul hipocaloric;
22.02.2009/ora 22.00 Ca pacientul s fie capabil s nu mai prezinte febr n aproximativ 1 or
Intervenii autonome -aerisesc camera, umidific aerul; - schimb lenjeria de corp i pat ori de cte ori este nevoie; -mpachetri reci; -administrez lichide la temperatura camerei (nici prea calde, nici prea reci); -monitorizez i nregistrez n foaia de observaie temperatura de 2 ori pe zi. Intervenii delegate -administrez antitermice, antalgice.
- pacientul prezint 370 C; -a urinat; -durerea s-a ameliorat.
40
Caz clinic nr. 2 I. Culegerea de date 1. Numele i prenumele pacientului: 2. Vrsta: 3. Sex: 4. Stare civil: 5. Nr. Copii: 6. Religie: 7. Naionalitate: 8. Studii: 9. Ocupaia: 10. Profesia: 11. Domiciliul: 12. Diagnostic de prezentare 13.Diagnosticul la internare: 14.Data internrii 15.Obinuine de via i de munc: Consumator de cafea DA Consumator de tutun DA Consumator de alcool DA Consumator de alte substane NU 16. Obinuine alimentare: Bolnav bulimic ciu regim alimentar hipercaloric i dezordonat 17. Locul de munc: pwensionar 18. Nr. de ore de munc pe zi: nu se aplic 19. Condiii de munc: nu se aplic 20. Comportament fa de mediu: Pacientul este orienta-temporo-spaial.
41
M.G. 60 ani masculin cstorit fr ortodox romn medii pensionar tinichigiu Vaslui Insuficient cardiac.Angor toracic Diabet zaharat tip II cu obezitate 3.02.2012
21. Semne particulare: Pacientul nu prezint semne particulare. 22. Reacii alergice: Pacientul declar c este alergic la praf i polen. 23. Motivele internrii: Pacientul este adus de fiul acestuia la serviciul primire urgen e cu durere paroxistic n piept, palpitaii, cefalee, ameeli. 25. Anamneza: a). Antecedente personale patologice: Bolnav cu hipertensiune arterial, cardiopatie ischemica cronic, diabet zaharat tip I cu obezitate grad II. b). Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul neag 28. Istoricul bolii: Bolnav in varsta de 60 ani se interneaza pentru angor toracic, palpita ii, dispnee, ameteli, astenie, cefalee. Se afl n evidentele Ambulatorului de specialitate din 2004 cu Hipertensiune arterial, Diabet zaharat tip I, Obezitate grad II, Cardiopatiev ischemic cronic. Tegumente si mucoase normal colorate; sistem ganglionar superficial nepalpabil; tesut adipos hipertrof. 29. Examen clinic general: Stare general: Stare general a pacientei este alterat, are HTA(280/140mm/Hg), edeme la nivelul picioarelor. Pacientul acuz senzaie de sufocare i moarte iminent, angor toracic n regiunea precordial. T= 168 cm T.A.= Puls= G= 113 Kg IMC= 35,8 Obezitate gr. II 280/140 mm/Hg; 85 bti/minut;
Resp.= 40 resp./min; Tahipneic tC= 36,8C 24. Analiza datelor culese

42
5. Nevoi perturbate 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Nevoia de a respira; Nevoia de a evita pericolele; Nevoia de a se mica; Nevoia de a se odihni; Nevoia de a se hidrata, a bea i a mnca; Nevoia de a elimina; Nevoia de a-i pstra tegumentele curate; Nevoia de a-i pstra temperatura n limitele normale; Nevoia de a se mbrca i dezbrca; Nevoia de a comunica, a nva.
6. Sursele de dificultate: De ordin biofizic: predispoziia pentru complicaii datorit vrstei, a greut ii ponderale De ordin psihologic: stres, nelinite fa de diagnostic, teama pentru propria via. De ordin sociologic: via personal agitat, dezordonat . Lipsa cunoaterii: necunoaterea factorilor de risc, a complicaiilor bolii ca urmare a nerespectrii unui regin de via echilibrat. 7. Diagnosticul de nursing: Pacientul are angor toracic, este tahipneicc, este nelinitit i are palpitaii. Dificultate de a se odihni din cauza durerilor precordiale, a tahipneei i a strii de nelinite. 8. Diagnosticul posibil: Pacientul risc instalarea tulbutrilor de ritm cardiac i instalarea stopului cardiorespirator prin nerespecarea regimului de repaus, de alimentaie i graficul de odihn
43
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Dificultate n respiraie din cauza durerii precordiale i a anxietii R= 40 r/min
Intervenii autonome - aez pacientul n poziie semieznd, ntr-o camer curat, aerisit i linitit; -i eliberez cile respiratorii superioare i i instalez sonda nazal pentru oxigenoterapie; -deschid fereastra -oxigenoterapie n caz de necesitate Intervenii delegate -i administrez analgezice (algocalmin 1f. i.m.) - o tablet de diazepam; - instalez o perfuzie cu glucoz 5%, cu nitroglicerin i xilin. Intervenii autonome -poziionez bolnavul n decubit dorsal, cu torace ridicat; -notez funciile vitale; -i asigur urinar; -l conving s nu fac nici un fel de efort; -pregtesc instrumen-tele i materialele pentru administrarea medicamentelor; -pregtesc pacientul pentru EKG.
44
Intervenii delegate -administrez antialgice, anxiolitice, cardiovasculare, tranchilizante. 3. Nevoia de a se mica Imposibilitatea de a se deplasa datorit regimului impus de boal Dup 1-2 sptmni pacientul s se deplaseze singur n jurul patului Intervenii autonome -repaus absolut la pat n primele zile; -supravegherea funciilor vitale. Intervenii delegate -la indicaia medicului facem exerciii pasive, apoi active pacientului -micarea articulaiilor de la mini i picioare; -dup 3-4 zile aezm pacientul n ezut la marginea patului sub controlul tensiunii arteriale; -n 2 sptmni pacientul merge de la pat la fotoliu singur, fr susinere. Intervenii autonome - i asigur condiii de mediu ambiant propice somnului (aerisire, cldur, linite, umiditate); - i asigur o poziie comod n pat pentru dormit; -pacientul este capabil s se deplaseze singur de la pat la baie fr nici un sprijin
-pacientul este capabil s se odihneasc dup administrarea tranchilizantului.
45
-discut cu bolnavul explicnd starea actual, l ncurajez, l linitesc c totul va fi bine; Intervenii delegate -administrez tranchilizante. 5. Nevoia de a se hidrata - alimenta Surplus ponderal Scderea greutate m Intervenii autonome Am cantarit bolnava si in a cincea zi de la internare, greutatea corporala a scazut progresiv ajungand la 98 de kg. Intervenii delegate Cantarirea bolnavei 6. Nevoia de a elimina Dificultate n a urina din Ca pacientul s Intervenii autonome cauza imobilizrii la pat, urine-ze n decurs -ncurajez pacientul s urineze a transpiraiilor i a jenei de 3 ore i s capate i s nu aib jen de a cere de a cere urinarul ncredere n urinarul; personal -instalez sonda vezical dac pacientul nu urineaz fiziologic; -i ngrijesc tegumentele i mucoasele; Intervenii delegate -determin cantitatea de urin pe 24 ore; -administrez antivo-mitive. 7. Nevoia de a pstra Alterarea tegumentelor si Sa impiedice Intervenii autonome tegumentele curate ncurajez bolnava s utilizeze
46
G = 98 kg.
-pacientul a urinat normal n prima zi i nu a fost nevoie de sondaj vezical; -pacientul este linitit; -i-am efectuat clism evacuatoare.
La nevoie
mucoaselor
aparitia escarelor de singur bazinetul decubit Intervenii delegate Am ajutat bolnava sa-si realizeze toaleta pe regiuni, dupa care am pudrat regiunile predispuse escarelor datorita
8. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
pozitiei. Inabilitate in a se imbraca Sa ajut bolnava sa Intervenii autojnome si dezbraca imbrace. Stimulez bolnava s se mbrace singur Intervenii delegate Am ales hainele cu care urma sa se imbrace si am ajutat-o, rugand-o sa execute miscarile pe care le sugeram eu. Dificultate in a invata Sa educ bolnava cu Intervenii autonome despre boala prevenire la regulile Bolnava unui obez nvearc sa-i de igiena spacifice comunice strile sufleteti Intervenii delegate Am explicat bolnavei care sunt regulile obligatorii de igiena ce trebuie respectate de un obez,
47
La nevoie.
9. Nevoia de a comunica, a nva
La nevoie
precum si regulile de igiena 10 Nevoia de a pstra temperatura n limitele normale Dificultatea de a-i pstra temperatura corpului Scderea temperaturii corporale n limitele normale alimentara. Intervenii autonome -administrez lichide la temperatura camerei (nici prea calde, nici prea reci); -monitorizez i nregistrez n foaia de observaie temperatura de 2 ori pe zi. Intervenii delegate -administrez antitermice, talgice. - pacientul prezint 36.70 C; -a urinat; -durerea s-a ameliorat.
48
Caz clinic nr. 3 III. Culegerea de date 13. Numele i prenumele pacientului: 14. Vrsta: 15. Sex: 16. Stare civil: 17. Nr. Copii: 18. Religie: 19. Naionalitate: 20. Studii: 21. Ocupaia: 22. Profesia: 23. Domiciliul: 24. Diagnostic de prezentare: 44 ani masculin cstorit 2 ortodox romn mediii mecanic maistru Vaslui Diabet zahara tip II Hipertensiune arterial Obezitate grad III Colic renal stg. 13.Diagnosticul la internare: Diabet zaharat tip II Hipertensiune arterial. Hipertiroidism Colic renal stg. 14.Data internrii 15.Obinuine de via i de munc: Consumator de cafea NU Consumator de tutun DA. Consumator de alcool DA Consumator de alte substane NU 16. Obinuine alimentare: Bolnavul acuz senzatie de foame constant, fr diet sau regim de viat echilibrat. 17. Locul de munc: atelier mobil 18.05.2012 G,G..
49
25. Nr. de ore de munc pe zi: 12 26. Condiii de munc: bune 27. Comportament fa de mediu: adecvat Pacientul este orientat-temporo-spaial. 28. Semne particulare: Pacientul nu prezint semne particulare. 29. Reacii alergice: Pacienta declar c este alergic la penicilin i la derivatii ei. 30. Motivele internrii: Pacientul este adus de echipajul de ambulan la Serviciul de Urgent al spitalului cu astenie, ameteli, cefale, edeme i parestezii ale membrelor inferioare, dureri n loja lombar stng. 25. Anamneza: a). Antecedente personale patologice: Este hipertensiv cu, diabet zaharat tip II cu obezitate grad III, . b). Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul neag 30. Istoricul bolii: Bolnav in varsta de 44 de ani aflata in evidenta cu diabet zaharat tip II insulimnodependenti, se interneaza pentru astenie, ameteli, cefalee, colic renal stg. HTA, t3esut adipos hipertrof; sistem osos: liber, mobil, morfofunctional. 31. Examen clinic general: Stare general: Stare general a pacientului estec alterat, are HTA(220/120mm/Hg), edeme la nivelul picioarelor. Deasemenea pacienul acuz senzaie de sufocare i durere acut n loja stg. T= 166 cm T.A.= Puls= G= 120 Kg IMC= 37,9 Obezitate gr. I 220/100 mm/Hg; 70 bti/minut;
Resp.= 35 resp./min; Tahipneic tC= 36,8C
50
IV.
Analiza datelor culese a. Nevoia de a respira; b. Nevoia de a se mica; c. Nevoia de a se odihni; d. Nevoia de a se hidrata, a bea i a mnca; e. Nevoia de a elimina; f. Nevoia de a-i pstra tegumentele curate; g. Nevoia de a-i pstra temperatura n limitele normale; h. Nevoia de a se mbrca i dezbrca; i. Sursele de dificultate:
9. Nevoi perturbate
De ordin biofizic: predispoziia pentru complicaii datorit vrstei, a sexului. De ordin psihologic: stres, nelinite fa de diagnostic, teama pentru propria via. De ordin sociologic: via personal ncrcat de mulimea de sarcini. Lipsa cunoaterii: lipsa de informaii asupra factorilor de risc, a complicaiilor bolii ca urmare a nerespectrii unui regin de via echilibrat. j. Diagnosticul de nursing: Bolnava are dureri precordiale, este dispneeic, este nelinitit i are palpitaii. Dificultate de a se odihni din cauza durerilor precordiale, a dispneei i a strii de nelinite. k. Diagnosticul posibil: Dac pacientul nu respect schema terapeutic, cardiace ce pot conduce spre uin fenomen acut. regimul de repaus, de alimentaie i graficul de odihnr risc instalarea tulbutrilor endocrine i
51
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Dificultate n respiraie din cauza durerii i a anxietii R= 29 r/min
Intervenii autonome - aez pacientul n poziie semieznd, ntr-o camer curat, aerisit i linitit; -i eliberez cile respiratorii superioare i i instalez sonda nazal pentru oxigenoterapie; -aspir secreiile. Intervenii delegate -i administrez analep-tice algocalmin 1f. i.m. sau mialgin; -miofilin 1f. i.v. i o tablet de diazepam; -o perfuzie cu glucoz 5%, cu nitroglicerin i xilin. Intervenii autonome -poziionez bolnavul n decubit dorsal, cu torace ridicat; -notez funciile vitale; -i asigur urinar; -l conving s nu fac nici un fel de efort; -pregtesc instrumen-tele i materialele pentru administrarea medicamentelor; -pregtesc pacientul pentru EKG. Intervenii delegate -administrez antialgice, anxiolitice, cardiovasculare, tranchilizante.
52
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
3. Nevoia de a se mica
Imposibilitatea de a se deplasa datorit regimului impus de boal
Dup 1-2 sptmni pacientul s se deplaseze singur n jurul patului
Intervenii autonome -repaus absolut la pat n primele zile; -supravegherea funciilor vitale. Intervenii delegate -la indicaia medicului facem exerciii pasive, apoi active pacientului -micarea articulaiilor de la mini i picioare; -dup 3-4 zile aezm pacientul n ezut la marginea patului sub controlul tensiunii arteriale; -n 2 sptmni pacientul merge de la pat la fotoliu singur, fr susinere. Intervenii autonome - i asigur condiii de mediu ambiant propice somnului (aerisire, cldur, linite, umiditate); - i asigur o poziie comod n pat pentru dormit; -discut cu bolnavul explicnd starea actual, l ncurajez, l linitesc c totul va fi bine; Intervenii delegate -administrez tranchilizante. Intervenii autonome -explic importana i respectarea regimului dietetic. Intervenii delegate
53
-pacientul este capabil s se deplaseze singur de la pat la baie fr nici un sprijin
-pacientul este capabil s se odihneasc dup administrarea tranchilizantului.
5. Nevoia de a se hidrata - alimenta
Dificultate n a bea i a mnca din cauza regimului impus de boal
Ca pacientul s fie capabil ca n 2 zile s se alimenteze conform regimului impus de
-pacientul nu a mncat n prima zi; -a but 2-3 lingurie de ceai; -perfuzia a decurs normal;
boal 6. Nevoia de a elimina Dificultate n a urina din cauza imobilizrii la pat, a transpiraiilor i a jenei de a cere urinarul Ca pacientul s urineze n decurs de 3 ore i s capate ncredere n personal
-i pun o perfuzie cu substitueni intravenos; -regim igienico-dietetic impus.
-pacientul a urinat, nu a avut scaun. -pacientul a urinat normal n prima zi i nu a fost nevoie de sondaj vezical; -pacientul este linitit; -i-am efectuat clism evacuatoare.
7. Nevoia de a Dificultate n a se pstra tegumentele pstra curat din curate cauza repausului obli-gatoriu la pat i a tulburrilor de ritm cardiac 8. Nevoia de a se Dificultatea n a se S ajut bolnavul s se mbrca i mbrca i mbrace i dezbrace dezbrca dezbrca din cauza tulbur-rilor de ritm i a regimului impus de boal 9. Nevoia de a Necesitatea comunica, a nva cunoaterii bolii, a convalescenei i a modului n care se pstreaz o stare de sntate relativ datorit
Intervenii autonome -ncurajez pacientul s urineze i s nu aib jen de a cere urinarul; -instalez sonda vezical dac pacientul nu urineaz fiziologic; -i ngrijesc tegumentele i mucoasele; Intervenii delegate -determin cantitatea de urin pe 24 ore; -administrez antivo-mitive. Pacientului s i se asi- Intervenii autonome gure igiena tegumente- -asigur toaleta tegumentelor zilnic; lor pn acesta este -toaleta organelor genitale dup miciuni i capabil s o fac scaune; singur -ngrijesc cavitatea bucal; Intervenii autonome -dup efectuarea toaletei zilnice mbrac i dezbrac pacientul fr s depun efort, cu pijama curat i comod.
-pacientului i se asigur toaleta zilnic; -pacientul este mulumit de personalul sanitar. -pacientul este linitit; -i este asigurat schimba-rea lenjeriei de corp i pat zilnic
Acumularea de cunotin-e necesare i nltura-rea anxietii
Intervenii autonome -fac psihoterapie cu bolnavul; -discut cu el despre starea actual, despre modul de administrare a medicamentelor i efectul lor asupra organismului; -educ pacientul ca s evite stresul; -expun factorii de risc, s respecte regimul
54
-pacientul a neles c are nevoie de repaus absolut n primele zile; -stare general bun.
insuficientei cunoateri despre boal i ngrijirile ei
hipocaloric;
55
CAPITOLUL VIII Intervenii legate de planul de ngrijire 7.1. Masurarea greutatii bolnavului adult Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului, stabilirea necesitatilor calorice ale organismului, stabilirea a dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor, aprecierea edemelor. Indicatii: determinarea greutatii corporale este necesara la toti bolnavii internati in spital cu exceptia cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata. Contraindicatii: bolnavii cu infarct miocardic, tromboflebite, cei cu traumatisme, hemoragii, stari de soc, etc. Materiale necesare: cantar antropometric, foaie de temperatura creion. Etape de executie 1.Pregatirea bolnavului 2. Pregatirea bolnavului Timpi de executie 1. Se verifica exactitatea balantei (cantar) si se pregatesc materiale necesare. 1 .Se anunta bolnavul sa nu manance (dimineata). 3. Efectiarea tehnicii propriuzise 2. Bolnavul este rugat sa urineze. 1. Se verifica exactitatea balantei (cantarului0 lasand varful indicator mobil sa oscileze, pana ce se opreste la varful indicator fix al punctului zero. 2. Daca este cazul, se echilibreaza balanta cu ajutorul sisitemului de corectie. 3. Se imobilizeaza acul indicator inchizand bratul balantei. 4. Se aseaza greutatile la greutatea aproximativa a bolnavului. 5. Se invita bolnavul sa se aseze pe cantar.
56
6. Se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile. 7. Se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza in foia de temperatura greutatea. 8. Se imobilizeaza din nou bratul balantei cu acul 4. Ingrijirea bolnavului dupa efectuarea cantaririi indicator mobil. 1. Bolnavul este condus pana la pat si instalat pozitie cat mai comoda 2. Se acopera bolnavul cu patura. 5. Reorganizarea munca locului de 1. Se aseaza cantarul la locul lui si se face ordine in Salon. 2. Spalare pe maini. Observatii: Cantarirea bolnavului se va face cu aceeasi haina de spital si daca este posibil cu acelas cantar: pentru cantariri mai exacte greutatea imbracamintei si incaltamintei se scade din greutatea totala. Bolnavul adinamic va fi asezat pe pe scaunul cantarului, si apoi cantarit. Bolnavii imobilizati pot fi cantariti pe cantare speciale, care stabilesc greutatea bolnavului impreuna cu cea a patului, dupa care se scade greutatea patului. Cantarirea sugarului si a copilului mic da indicii privind cresterea si starea de nutritie. La sugar, prin cantarire, inainte si dupa alimentatie, se stabilesc cantitatea de lapte supt (proba suptului).
57
7..2. Oxigenoterapie Definiie Oxigenoterapia - reprezint administrarea de oxigen pe cale inhalatorie ,n scop mbogirii aerului inspirat cu oxigen n concentraii diferite ,putndu-se ajunge pn la 100%. Scop Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a menine pragul de saturaie arterial n limite fiziologice 95-96 % i a combate hipoxia determinat de alterarea urmtorilor factorii ce condiionez trecerea oxigenului de la nivelul alveolei pulmonare n snge: - presiunea parial a oxigenului n amestec gazos de respirat ( n sngele arterial presiune oxigenului este de 100 mm Hg, iar sngele venos 65-70 mmHg); - coeficientul de solubilitate al oxigenului ; - cantitatea de hemoglobin existen (oxihemoglobina este rezervorul care cedeaz oxigen); - starea parenchimului pulmonar; - starea peretelui alveolar; Tipuri de hipoxie hipoxia-scderea oxigenului din sngele circulant; hipoxie anemic; hipoxie circulatorie; hipoxie hipoxic; hipoxie histotixix; staie central de oxigen-amplasat n afara cldirii spitaluilui conform normelor metrologice; microstaie-staie improvizat de 2-3 tuburi cuplate n serie; butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se gsesc n anestezie-terapie intensiv. Mod de administrare al oxigenului
Surse de oxigen
58
Sonda nazal: metoda simpl, comod, care const n introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevzut cu orificii la extremitatea pe care o introducem n nar-sonda Nelaton; poate fi utilizat pe termen lung cu interzicere la pacienii ce prezint afeciuni ale mucoasei nazale; oxigenul are presiune redus la 1-2 atmosfere i este obligatoriu trecut prin umidificare sau nebulizatori; oxigenul va fi umidificat 2/3 ap i 1/3 alcool etilic i de preferat s treac printr-un vaporizator care s-l nclzeasc; n umidificator bulele de oxigen barboteaz------carboteaz----- n lichid;
Cater nazal sau nasofaringian :este confecionat din plastic sau cauciuc i prezint numeroase orificii laterale; Ochelarii pentru oxigen :constituie un mod eficace de administrare al oxigenului ,mai ales la pacienii agitaii sau copii care-i ndeprteaz caterul ,chiar dac acesta este fixat cu leucoplast. este un sistem format din 2 sonde de plastic ,care se introduc n nrii pentru administrarea oxigenului ,iar ochelarii se fixeaz dup urechi. Masca masc simpl - nu poate fi utilizat din cauza imposibilitii eliminrii de dioxid de carbon (se poate instala hipercapneea cresterea gazului); masc cu balon - permite inhalarea parial ,fiind prevazut cu orificii pentru eliminarea gazului expirat n exterior ,ns debitul de oxigen este reglat ca n timpul inspiraiei ,balonul s nu se goleasc sub din capacitatea sa. masca fr inhalarea gazului expirat -este prevzut cu un sistem de valve care dirijeaz fluxul de gaz; masca realizeaz concentraia oxigen; de 100%
59
cortul de oxigen - este format dintr-o mant de plastic de preferin transparent , susinut pe un suport i care cuprinde patul pacientului , avnd dimensiuni variate; ultimile modele au refrigerator i o circulaie a aerului mai bun; concentaia oxigenului poate depii 50%; circulaia aerului sub cort este deficitar i duce la nclzirea pacientului; camere pentru oxigenoterapie camere Barach ,camere transpotabile ,sunt reactualizate datorit metodei hiperbare;
Atitudini i intervenii Oxigenoterapia depinde de: - vrst; temperatura corpuilui; echilibre acido-bazic; tensiunea dioxidului de carbon n snge i esuturi; activitatea sistemului limfatic; administrare de oxigen i efectueaz la indicaia medicului n mod contunuu sau discontinuu; asigurm pregtirea psihic a pacientului; aezm pacientul corespunztor i dac este posibil i diagnosticul permite ,asigurm poziiei emieznd pentru favorizarea expansiunii pulmonare (presarcina este sczut); fixm sonda ,cateterul sau masca i urmrim reacia pacientului; supraveghem debitul de oxigen pentru a preveni fluctuaiile acestuia; n caz de terapie ndelungat ,alterm sonda cateterului de la o nar la alta pentru a nu provoca leziuni de decubit ale mucoasei nazale; cateterul i sonda se introduc pn n caverne; Observm starea general a pacientului i supraveghem funciile vitale Anunm de urgen medicul dac pacientul este : alert ,confuz ,somnolent ,dispneeic ,cianotic ,anxios ,nu rspunde la stimulii.
Asigurm pregtirea pacientului i meninem msuri generale de supraveghere:
60
observm i controlm cile aeriene , deoarece oxigenoterapia nu poate fi eficient dect dac acestea sunt libere. recunoatem efectele oxigenoterapiei prelungite i n concentraii mari scderea hemoglobinei;induce hipotensiune arterial ,colaps. n cazul folosirii mtilor ,evitm fixarea incomod pentru a nu incomoda cortul la nivelul agita pacientul atunci cnd pacientul vars i are masca de oxigen,instituim de urgen msurile pentru a preveni regurcitarea. nu cofundm afeciunile abdominale nsoitede dispnee cu insuficien respiratorie acut. Instruim masuri de ordin general, atunci cnd este cazul: repaus la pat ,regim alimentar cntrirea zilnic pacientului,efectum balana volumic cunoatem ca o bun oxigenare este demonstrat clinic de coloratul rozat al tegumentelor care devin uscate i calde.
Complicaii posibile ntroducerea sondei i cateterului profund (n faringe )ca i administrarea unui debit mare care duci la ptrunderea oxigenului n esofag , chiar stomac i intestin rezult distenia abdominal care creste rapid cu mari dificulti de eliminare a gazului i disconfort exarcerbat , dureare pentru pacient; n acset caz introducem urgent tub de gaz i sond gastric pentru golirea stomacului; n caz de fisur a mucoasei nazale a administrarii de oxigen ,aceasta ptrunde i se infiltreaz la baza gtului ,rezultnd emfizemul subcutanat ,iar pacientul se sufoc; ntrerupem imediat oxigenoterapia i cutm a elimina parial gazul din esuturi infiltrate; oxigenoterapia prezint i efecte toxice ,pulmonare i nervoase ; administrarea timp de 4-6 ore a 70% din oxigen ,produce aciune iritativ la nivelul alveolei :otrvirea cu oxigen sau pneumonia de oxigen;
61
n administrrile hiperbare ( grutatea specific mai mare dect a mediului ambient ) pot aprea: crize convulsive; agitaie; sindrom de decompesiune; embolii gazoase n marea circulaie;
7.3. Puncia intravenoas Generaliti calea venoas este aleas atunci cnd trebuie s obinem efectul rapid al soluiilor medicamentoase sau cnd acestea pot provoca distrucii fisulare; injecia intravenoas const n introducerea soluiilor cristaline ,izotonice sau hipertonice n circulaia venoas Loc de elecie pentru administrarea anumitor medicamente al cror efect trebuie obinut rapid ca i pentru corectarea unei hipovalemii ,anemii , abordul venos capt o importan deosebit n cadrul diverselor conduite terapeutice ; abordul venos poate fi efectuat periferic sau central; abordul venos periferic este realizat de ctre sistenta medical sau medic ,iar cel central numai de ctre medic: starea clinic ap cientului i criteriul de urgen n administrare sau nu; tipul edicamentului ce trebuie administrat i efevtul scontat; cantitatea de administrat ,durata tratamentului ; pentru alegerea locului n efectuarea punciei venoase examinm atent ambele brae ale pacientului pentru a oserva calitatea i starea anatomoc a venelor evitm regiunile care prezint: procese recuperative piadermite
62
eczeme nevralgii traumatism etc.
Examinarea o efectum n urmtoarea ordine: Plica cotului Antebra Faa dorsal a minilor Vena maleolere intern Venele epicranienela sugari i copii La nivelul plicii cotului venele antebraului cefalic i median bazilic
Manevrele pentru facilitarea palprii i functionrii venelor Aplicm garoul elastic i nclimm braul pacientului n jos, abducie i extensie maxim Solicitm pacientul s-i srng bine pumnul sau s nchid i s deschid pumnul de mai multe ori consecutiv ,pentru reliefare venoas Masm braul pacientului dinspre pumn ctre plica cotului; Tamponm locul pentru puncie cu dou degete ; nclzim braul cu ajutorul unui tampon mbibat cu ap cald sau prin introducere n ap cald; Efectum micri de flezie i extensie a antebraului; Garoul elastic se aplic la aproximativ 10 cm deasuora locului punciei ,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braului cu cea mijlocie strngem garoul n aa felnct s opreasc complet circulaia venoas i controlm pulsul radial care trebuie s rmn perceptibil ,astfel am ntrerupt circulaia arterial a braului prin comprimarea arterei; n timpul recoltrii saguine este recomandat a se slbi garoul; dac staza venoas este prea lung poate modifica parametrii biologici (determinarea potasemiei ,probe de coagulare ,etc. ) Utilizarea garoului
63
dac ntre garou i extremitatea braului apare cianoza ,slbim garoul sau detam garoul pentru cca 3 minute ,apoi repunem garoul ; dac pacientul prezint frison ,slbim i detasm garoul care a fost prea strns sau mentinut timp ndelungat.
Efectuarea injeciei injecia intravenoas const n puncia venoas i injectarea injecia intravenoas nu se efectueaz n pozitie emiseznd n timpul lucrului ne poziionm vis-a-vis de pacient aspirm medicamentul din fiola dup care schimm acul cu unul de lumen mai mic i aplicm garoul ; alegem locul punnciei i l dezinfectm ; interzis a palpa vena dup dezinfectare meninem braul pacientului nclinat n jos; ntindem pielea pentru imobilizarea venei i a facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor n mna stng b aa fel ca policele s fie situat la 4-5 cm sub locul punciei ,exercitnd miscarea de traciune i compresiune n jos asupra esuturilor vecine; ptrundem cu acul montat la sering n lumenul vasului; dup ce am ptruns cu acul n lumenul vasului ,schim o uoar micare de aspirare pentru a verifica poziia acului; desfacem garoul cu mna stng; meninem seringa cu mna dreapt fixnd indexul i medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apsm pistonul ,introducnd soluia lent i verificnd pentru control la nevoie cateterizarea corect a venei prin aspirare; n afara acelor pentru ptrunderea n lumenul vasului , n special n cazul investigaiilor cu substana de contrast ,n cazul pacienilor agitaii ,sau perfuzii inseruate folosim cateterele intravenoase cu canula i valva ,flutura, etc. Injectarea substanei medicamentoase medicamentului; Puncia venoas
64
Reguli generale abordul venos periferic este realizat de o singura persoana; mnuile folosite sunt sterile; venele de la plica cotului sunt pastrate pentru prelevari sanguine, iar pentru perfuzii se incepe cu venele cele mai distale ( venele dorsal ale minii i antebratului) abordul venus superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgent majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septic; Poziia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, trendelemburg 150 0 cu capul ntors contralateral; Tegumentul gtului l destindem cu policele minii libere i puncionmlocul de ncruciare cu marginea extern a muchiului sternochidomastoidian; Abordul venos profund este realizat de ctre medic n codiiide tip protocol-operator: vena jugular intern ,vena femural ,vena subclvic. Complicaii posibile durere-la neparea pielii ,avem grij ca pacientul s nu mite braul; gazoasa embolie- introducerea de aer n cantitate mare duce la decesul pacientului; hematom i revrsri sanguine prin srpingerea venei sau retragerea acului meninnd staza venoas datorit garoului nedesfcut; interzis a se punciona vena nou dup formarea hematomului vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute; tumefierea brusc a esutului perivenos i paravenos-revrsarea substanei n afara venei; pot rezulta necroze n regiunea injectrii; flebalgia-injectarea rapid sau efectul iritativ al soluiei injectate asupra endovei ;se manifest prin durere vie; valuri de cldur i senzaie de uscciune n faringe soluii injectabile ca Ca, Mg vor fi introduse foarte lent;
65
hipotensiunea pe cale reflex-injectarea prea rapid a soluiei medicamentoase; ameelii, lipotimie ,colaps ntrerupem imediat injectarea i se anun medicul; embolie gazoas-injectri de soluie uleioas duce la decesul pacientului; paralizia nervului median-consecina injectri paravenoase administra soluii neutralizate; a substanelor cu aciune a neurolitic ;la indicaia medicului se vor
puncionarea i injectarea unei artere- produce necroza total a extremitilor cu urmtoarea simptomatologie :durere exarcerbat pn la albirea a minii i degete cianotice-se ntrerupe de urgen injectarea.
7.4. Tehnica recoltrii sngelui pentru exam3enul de laborator Definiie: prelevarea de snge reprezint reprezint introducerea pe cale parenteral (intravenoas) a recoltorului n scopul decelrii de sngev cu rol de diagnostic paraclinic. Scop: prelevare de snge n scop diagnostic. Locul de elecie: vena de la nivelul plicii cotului. Materiale necesare: este : 1. 2. 3. flacoane pentru hemocultura tuburi fara aditivi tuburi pentru determinari de coagulare- citrate de Na, diatube- H holder ac n carcasa sa protectoare; verificm integritatea benzii de siguran i garou elastic; soluie dezinfectant; tampoane de vat, comprese srerile, pansament adeziv; tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic; ordinea prelevarii in tuburi
valabilitatea termenului de utlizare;
66
4.
tuburi cu aditivi = E.D.T.A , heparina , trombina MOTIVAREA GESTURILOR - pentru a avea materialele la ndemn, i folosirea judicioas a timpului - pentru respectarea normelor de asepsie; - ajut la efectuarea corect a tehnicii
ETAPE DE EXECUIE TIMPI DE EXECUTIE 1. pregtirea 1.1 se aeaz toate materialele enumerate materialelor pe tava medical; i instrumentelor 1.2. se transport n apropierea bolnavului; 1.3. se desigileaz dopul steril al flaconului; 1.4. se dezinfecteaz dopul cu alcool; 1.5. se desface perfuzorul i se nchide prestubul, se ndeprteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu el prin dop, n flacon; 1.6. n timpul lucrului ne poziionm fa n fa cu pacientul 1.7.alegem locul punciei si il dezinfectm interzis a palpa vena dup dezinfectare; 1.8.meninem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans; 1.9.intindem pielea pentru mobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extrem,elor n mna stng , n asa fel ca policele sa fie situate la 4 -5 cm sub locul punciei exercitnd miscarea de traciune i compresiunea n jos asupra tesuturilor vecine; 1.10.hoderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 0; 1.11.detam carcasa colorat a acului; 1.12.introducem acul in ven cel putin 1 cm; 2. pregtirea fizic i psihic a bolnavului. 3. efectuarea tehnicii 2.1. se anun bolnavul, convingndu-l de importana i necesitatea tehnicii; 2.2. se aeaz bolnavul n pat ct mai comod, se acoper cu ptur. 3.1. splare pe mini cu ap curent i
- este necesar acceptarea i colaborarea bolnavului
- msuri de asepsie i
67
spun, antisepsie; dezinfectare cu alcool; 1.2 introducem tubul n holder ,apucnd - pentru a se aborda vena cea mai bun; aripipoarele laterale ale hoderului cu indexul si mediusul , iar cu policele - pentru a permite scurgerea lichidului n ven. mpingem tubul; 1.3 presiunea de mpingere se efectueaz - pentru a nu iei din ven; - pentru a vedea dac nu apar modificri n starea bolnavului; numai asupra holderului, nu i asupra acului aflat n ven; 1.4 hoder captul cptuit al acului nurubat n strapunge diafragma gumat
a - pentru a se face staza venoas, pentru a preveni capacului tubului V acuitainer ,iar sngele echimoza. va fi aspirat n tub; 1.5 cnd sngele nu mai curge n tub , acesta va fi scos din holder printr-o usoar impingerea policelui asupra aripioarelor; 1.6 1.7 0,9%; 1.8 1.9 acul utilizat, carcasele sunt puse in dupa recoltare, comprimam locul recipientul pentru deseuri; punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica, iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare, durata compresiei trebuie marita 4. ngrijirea bolnavului dup tehnic 5. reorganizarea locului de munc si aplicam pansament adeziv 4.1. se aeaz bolnavul confortabil n pat i i se administreaz lichide cldue; 4.2. se supravegheaz bolnavul n continuare. 5.1. se strng materialele, deeurile, se - norme obligatorii de arunc protecie a muncii. la coul de gunoi; holderul este meninut stabil; calea venoasa o curam dup
recoltarea prin injectare a 10-20 ml de NaCl
68
5.2. asistenta medical se spal pe mini cu ap curent i spun, se dezinfecteaz cu alcool; 5.3. se noteaz tehnica n foaia de observaie.
Accidente i incidente ! punctia alba (imposibilitatea de cateterizare a venei); introducerea paravenos a substantei cu formarea unui edem de hematom sau chiar embolie gazoasa-introducerea de aer in cantitate mare duce la decesul pacientului; hematom si revarsari sanguine-prin strpungerea venei sau retragerea acului
a necrozei ulterioare;
mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut. Interzis a se punctiona din nou vena dupa formarea hematonului;vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute; tumefierea brusca a tesutului perivenos si paravenos-revarsarea substantei in afara flebalgia - injectarea rapida sau efectul iritativ al solu iei injectate asupra valuri de caldura si senzatia de uscaciune in faringe-solutii injectabile ca, Ca, Mg hipotensiunea pe cale reflexa-injectarea prea rapida a solu iei medicamentoas; ameteli,lipotimie,colaps-intrerupem imediat injectarea si se anunta medicul; embolie gazoasa-injectarea de solutie uleioasa duce la decesul pacientului; paralizia nervului median-consecinta injectarii paravenoase a substantelor cu punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a extremitatilor cu venei pot rezulta necroze in regiunea injectarii; endovenei; se manifesta prin durere vie; vor fi introduse foarte lent;
actiune neurolitica; uramatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana la albirea mainii si degete cianotice-se intrerupe de urgenta injectarea; daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in daca sangele nu curge nu am punctionat corect vena si impingem sau retragem holder ; acul fara a-l scoate din vena;
69
atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat
imediat ce am punctionat corect vena. CAPITOLUL IX Concluzii asupra lucrarii de diploma cu tema Obezitatea Obezitatea definita ca depasirea greutatii ideale cu peste 15 20 % este o afectiune intalnita frecvent in tarile cu nivel de trai ridicat. Statisticile medicale arata ca 1/3 1/5 din populatia adulta a acestor tari este supraponderala. Cu zeci de ani in urma, obezitatea era considerata un semn al distinctiei si a fost imortalizata ca simbol al frumusetii de numerosi pictori, printre care si Rubens. Totusi obezitatea reprezinta o mare problema de sanatate datorita implicatiilor fizico-psihice pe care le imprima. Asfel 85 95 % dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Cardiopatia ischemica si infarctul de miocard au in multe cazuri ca suport, obezitate. Cu inaintarea in varsta se reduce activitatea fizica si surplusul caloric se transforma in trigliceride de rezerva marind volumul adipocitelor care de obicei apare la adult. Cauzele sunt numeroase, amintim supraalimentatia, reducerea sau lipsa activitatii fizice, factori psihici, alcoolismul, mediul urban, la care se aduga modificarile endocrine. Profilaxia a devenit un prim abiectic in rezolvarea acestei afectiuni: ea este necesara inca din copilarie prin educarea in vederea unui comportament adecvat de viata. Si pe plan international, profilaxia a devenit o conceptie atotcuprinzatoare impunandu-se defenitiv. Rolul nostru ca viitoare cadre medicale consta in participarea la educatia si profilaxia sanitara, la constientizarea populatiei in sensul eliminarii factorilor de risc si a unui comportament de viata adecvat.
70
Bibliografie Anatomia si fiziologia omului Dr. Roxana Maria Albu Manual de medicina interna pentru cadre medii Dr. Corneliu Borundel Ghid de Nurssing As. Lucretia Titirca Mica enciclopedie de boli interne Prof. Dr. Gheorghe Mogos Igiena Dr. Sergiu Manescu Microbiologia Gheorghe Diamache Farmacologie Constantinidi Dictionar de termeni pentru asistenti medicali As. Lucretia Titirca
Urgente in Medicin climnic Viorel T. Mogo Anatomia i fiziologia omului SISIROI C-TIN, MOCANU GHEORGHE,
71

OBEZITATEA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBEZITATEA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I.

MEMORIU EXPLICATIV ASUPRA LUCRARII CU TEMA OBEZITATEA

CAPITOLUL II NOUNI DE ANATOMIE

Obiceiuri alimentare Vicioase (familiale)

Traume psihice Refulari Deceptii

Boli ale sistemului nervos

Dereglari hormonale: insulina Hormoni sexuali sarcina menopauza

Comportament alimentar abuziv

Abuz de glucide rafinate

Abuz de lipide in special animale

Mese rare dar copioase

Complicatii ginecologice; amenoree, tulburari de ciclu ovarian.

CAPITOLUL IV Rolul asistentei in realizarea obiectivelor si interventiilor de ingrijire la bolnavii cu obezitate

schimburilor urmatoare, cea ce asigura continuitatea

Dimineata: 200g lapte rece sau cald

Se folosesc regimuri si mai restrictive, cu 400-600 sau 800 calorii. De exemplu:

Efectuarea tehnicii: Cu banda metrica:

Modificari de volum si ritm: puls filiform puls asimetric puls aritmic

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala sunt:

de postura adecvata de mascari

trombocite: 150 400000/mm3

Dificultate n respiraie din cauza durerii i a anxietii R= 29 r/min

Ca pacientul s respire normal n 30 minute

2. Nevoia de a evita pericolele

Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii, anxietii i ameelii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 zile s evite singur pericolele

DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate

Imposibilitatea de a se deplasa datorit regimului impus de boal

Dup 1-2 sptmni pacientul s se deplaseze singur n jurul patului

-pacientul este capabil s se deplaseze singur de la pat la baie fr nici un sprijin

Imposibilitatea de a se odihni din cauza durerii specifice i anxietii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 ore s se odihneasc linitit

5. Nevoia de a se hidrata - alimenta

-pacientul nu a mncat n prima zi; -a but 2-3 lingurie de ceai;

Intervenii delegate -i pun o perfuzie cu substitueni intravenos; -regim igienico-dietetic impus.

9. Nevoia de a Necesitatea comunica, a nva cunoaterii bolii, a convalescenei i a modului n care se

Acumularea de cunotin-e necesare i nltura-rea anxietii

22.02.2009/ora 22.00 Ca pacientul s fie capabil s nu mai prezinte febr n aproximativ 1 or

- pacientul prezint 370 C; -a urinat; -durerea s-a ameliorat.

Resp.= 40 resp./min; Tahipneic tC= 36,8C 24. Analiza datelor culese

DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate

Dificultate n respiraie din cauza durerii precordiale i a anxietii R= 40 r/min

Ca pacientul s respire normal n 30 minute

2. Nevoia de a evita pericolele

Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii, anxietii i ameelii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 zile s evite singur pericolele

Imposibilitatea de a se odihni din cauza durerii specifice i anxietii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 ore s se odihneasc linitit

-pacientul este capabil s se odihneasc dup administrarea tranchilizantului.

8. Nevoia de a se mbrca i dezbrca

9. Nevoia de a comunica, a nva

Resp.= 35 resp./min; Tahipneic tC= 36,8C

DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate

Dificultate n respiraie din cauza durerii i a anxietii R= 29 r/min

Ca pacientul s respire normal n 30 minute

2. Nevoia de a evita pericolele

Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii, anxietii i ameelii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 zile s evite singur pericolele

DIAGNOSTICUL DE NURSING (Manifestri + Surse) de dificultate

Imposibilitatea de a se deplasa datorit regimului impus de boal

Dup 1-2 sptmni pacientul s se deplaseze singur n jurul patului

Imposibilitatea de a se odihni din cauza durerii specifice i anxietii

Ca pacientul s fie capabil ca n decurs de 2 ore s se odihneasc linitit

-pacientul este capabil s se deplaseze singur de la pat la baie fr nici un sprijin