Prof. univ. dr.

CONSTANTIN MILICĂ - "Cu cât cureaua

este mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă"
formula-as.ro/2018/1315/medicina-naturii-44/prof-univ-dr-constantin-milica-cu-cat-cureaua-este-mai-lunga-cu-atat-viata-
este-mai-scurta-23736

Formula AS
› Numarul curent
› Medicina naturii
› Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ - "Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa
este mai scurtă"

Medicina naturii

Foto: Dreamstime - 2

Boala fără microbi - OBEZITATEA

- Aproape două miliarde de oameni din popu​laţia globului sunt,
la ora actuală, supra​pon​derali. Organizaţia Mondială a Sănă​tăţii
arată că obezi​ta​tea a devenit una din​tre cele mai serioase
proble​me de sănătate publică şi cea mai frec​ven​tă boală de
nutriţie, o adevărată "epi​de​mie mondia​lă". Când este apreciat
un om drept obez?

- Se consideră obezitate orice depăşire cu 10 kg faţă de

greutatea normală, rapor​tată la înălţime, şi se notează în 5
grupe: gradul I - cu exces în greutate de 10-15 kg; gradul II - cu
exces în greutate de 20-25 kg; gradul III - cu exces de 30-50 kg; gradul IV - obezitate
monstruoasă, cu ex​ces de peste 60-70 kg; gradul V - obezi​tate colosală, care ajunge la
200-400 kg.

- Care sunt cauzele obezităţii?

- Se consideră că în 90% dintre cazuri obezitatea este produsă de aportul nutritiv excesiv,
supra​pus pe o lipsă de mişcare, într-o viaţă voit sau obligat sedentară. Su​praalimentaţia şi
sedentarismul se înlăn​ţuie în cerc vicios: prin îngrăşare, obezii devin tot mai greoi şi îşi
reduc activitatea fizică, iar seden​taris​mul scade mult con​sumul de energie, ceea ce
amplifică starea de obe​zitate.

- Tendinţa către obezitate poate fi în​născută?

- Trebuie să admitem că există o pre​dis​poziţie la obezitate comună mai mul​tor membri ai

aceleeaşi familii. Sunt im​por​tante şi modificările în activitatea glan​delor endocrine: tiroidă,
suprare​nale şi ge​nitale. Se întâmplă ca unele per​soane obe​ze, mai ales femei, să
exagereze rolul glan​delor endocrine, pe care le con​sideră unice responsabile ale situaţiei.
Ele se resem​nează în faţa cântarului, con​tinuă să mă​nân​ce fără măsură şi nu ac​ceptă că
tul​bu​ră​rile endocrine încep după supraali​mentaţie. Este su​ficientă o depă​şire a raţiei

1/9
alimentare cu nu​mai 200 ca​lorii pe zi, pe o durată mai lungă, pentru ca per​soa​na res​pectivă
să adauge în greutate circa 10 kg într-un an, îngră​şându-se pe nesimţite. Chiar şi di​ver​‐
sitatea felurilor de mâncare stimulează pofta de mâncare, în timp ce meniurile monotone
taie pofta de a mân​ca. La intelectuali, obezitatea este cauzată tot de o ali​mentaţie
dezechilibrată; aceştia sar peste micul de​jun, înlocuit doar cu o cafea, iar în cursul zilei,
mă​nâncă la ore neregulate, cu excese seara.
Chiar şi medicaţia cu unele substanţe de sinteză chimică poate fi o cauză a obezităţii. În
prezent sunt cunoscute circa 300 medicamente de sinteză (psi​hotrope, antidepresive,
neuroleptice, anticon​cepţio​nale, antihistaminice, somnifere), susceptibile de a provoca o
creştere în greutate, prin intensificarea acu​mulării de lipide, reţinerea apei în ţesuturi sau
mărirea apetitului.
Un rol foarte important în declanşarea şi men​ţinerea obezităţii îl are sedentarismul, numit
de en​glezi "epidemia silenţioasă". Preocupările cotidiene nu mai lasă timp pentru activitate
fizică, mers pe jos, sporturi, care ar putea cheltui o parte din rezer​vele energetice. S-a
constatat că persoanele cu mun​că sedentară mai mult de 6 ore pe zi prezintă un risc ridicat
de obezitate, complicată cu diabet, cancer colorectal şi o rată sporită a mortalităţii.
Unele cauze ale obezităţii sunt legate de stilul nesănătos de viaţă, cauzat de unele obiceiuri
ali​mentare neadecvate, moştenite sau dobândite, ba​zate pe me​ca​nisme de tip reflex con​‐
diţionat, cu abu​zuri de glu​cide şi li​pide (la persoa​ne​le gur​man​de), pe sub​strat de seden​‐
tarism, cu con​sum ca​lo​ric prea redus.
La declanşarea obe​zi​tă​ţii mai contribuie anu​miţi factori psihici (trau​me sentimentale, de​‐
presie psi​hică, insatis​facţii în viaţă şi în munca profe​sională), dar şi po​luarea mediului din
ora​şe, pro​vocată de ga​zele toxice emanate de fabrici şi automobile.

- Cum putem apre​cia care este greutatea care ne asigură sănă​tatea?

- Este absolut nece​sa​ră cântărirea periodică şi urmărirea abaterilor sur​venite faţă de

greutatea normală. Au fost ela​borate mai multe formule de calcul al obezităţii, cel mai larg
utilizat este indicele de masă corporală (IMC), care se obţine prin îm​părţirea greutăţii cor​‐
porale (în kg) la pătratul înăl​ţimii (în metri). În funcţie de valorile obţinute se stabileşte
gradul de îngrăşare:
IMC sub 19 = subponderal; între 19-25 = greu​tate normală; între 26-29 = supraponderal;
între 30-35 = obezitate I; între 36-39 = obezitate II; peste 40 = obezitate foarte mare.
Exemplu de calcul: la greutatea de 80 kg şi înăl​ţimea de 1,65 m
IMC = 80:1,652 = 80:2,72 = 29,4 (supra​pon​deral). Ca atare, indicele optim al masei corpo​‐
rale trebuie să se încadreze între valorile de 18,5 şi 25,5, atât la bărbaţi cât şi la femei.
Are importanţă şi indicele abdominal (IA), ca raport obţinut prin împărţirea circumferinţei
taliei (cm) la înălţime (cm). Circumferinţa taliei să nu depăşească 102 cm (la bărbaţi) şi 88
cm (la femei) iar indicele abdominal să fie sub 0,5. La depăşirea acestor valori, grăsimea
abdominală se aşază între organe şi măreşte riscul deteriorării vaselor sangui​ne şi riscul de
deces. Acumularea de grăsime la ni​ve​lul abdomenului (burtica) şi la nivelul şoldurilor
dezechilibrează metabolismul lipidelor şi al glu​cidelor, cu evoluţie spre colesterol şi glicemie
ridi​cată. Raportul dintre talie şi şolduri trebuie să fie mai mic de 0,85 la femei şi 0,95 la
bărbaţi.

- Care sunt primele complicaţii ale obezităţii? Cum se modifică starea de sănătate când
kilo​gramele se adună?
2/9
Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ

- Localizarea depozitelor de grăsimi variază după vârstă, sex,

diferiţi factori endocrini şi natura activităţii zilnice. Astfel, la
femei, depunerile se fac mai mult sub bărbie, pe ceafă, fese,
coapse şi în partea inferioară a abdomenului (tipul Rubens), în
timp ce la bărbaţi, se depun pe piept şi pe abdomen (tipul
Falstaff). Între pliurile de pe abdomen, tegu​mentele se pot
infecta, dând afecţiuni der​ma​to​logice (intertrigo, piodermite). În
multe cazuri, de​punerile de grăsime se fac şi pe diferite organe
interne (ficat, inimă, rinichi, splină, muşchi) care îşi modifică
forma, funcţiile şi vitalitatea.
Simptomele frecvente ale obezităţii sunt lipsa de energie, oboseală cu disp​nee (gâ​fâ​ia​lă),
imobilitate, mers lent şi legănat (cu risc de accident de circulaţie), sforăit şi ap​nee în timpul
somnului, dureri arti​culare (ge​nunchi, şolduri, glezne, umeri), spondi​loză, cifoză dorsală,
um​flarea pi​cioarelor, apariţia de varice pe membrele inferioare din cauza pre​siunii
exercitate de greutatea excesivă. Obezul suportă greu căldurile, trans​piră intens, are
seboree, o imunitate redusă şi o stare de indispoziţie generală, adesea cu reac​ţii de
nervozitate, insomnii, de​presie psi​hică, anxietate, du​reri de cap, tendinţă de izolare,
drogare, îmbătrânire prema​tură. Se pier​de randa​men​tul intelectual şi ca​pacitatea de efort
fizic.
Prin alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire, asemenea unor mişcări de
flux şi re​flux, apare pericolul instalării unor afecţiuni cardio​vasculare: hipertensiune arterială
(frecventă la peste 50% din obezi), hemoragii cerebrale, cardiopatie is​chemică, infarct
miocardic, insuficienţă cardiacă congestivă, blocarea lucrului mecanic al inimii, pal​pitaţii. La
nivelul vaselor sanguine apare creşterea colesterolului "rău" (LDL) cu depunerea de ate​‐
roa​me în interiorul vaselor sanguine, ducând la atero​scle​roză coronariană (instalată cu 10
ani mai devre​me decât normal), accidente vasculare cerebrale, edeme cardiace, risc de
arterită, flebite, tromboze, embolii, ulcere varicoase, toate greu vindecabile.
Alte afecţiuni constatate la persoanele obeze sunt: declanşarea diabetului zaharat tip II, din
cauza unei capacităţi reduse de metabolizare a glu​cidelor. S-a stabilit că 80% dintre
bărbaţii obezi (IMC peste 40) sunt bolnavi de diabet, în timp ce la femeile obeze, incidenţa
diabetului este de 35%. Apar com​plicaţii hepatobiliare: steatoză hepatică (infiltraţie grasă a
ficatului), insuficienţă hepatică, ciroză, colecistită, dischinezie şi litiază biliară, cu formare de
calculi cu consistenţă colesterolică, pancreatită. Respiraţia devine greoaie, cu hipo​ven​tilaţie
pul​monară şi favorizează afecţiunile inflama​torii ale căilor respiratorii (bronşită, emfizem,
pneu​monie, crize astmatiforme).
Creşterea aportului energetic influenţează nive​lul estrogenilor şi măreşte riscul apariţiei
tumorilor, în special în zona mamară (cancerul de sân, ovarian, endometrial), dar şi
colorectal şi al ovarelor poli​chis​tice. Pot să apară nefrite, tulburări menstruale, infertilitate,
impotenţă sexuală, constipaţie cronică, scleroză cardio-renală, gută, hemoroizi, dureri arti​‐
culare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondi​lo​ză, gută), boli ginecologice şi
dermatologice (ec​zeme, seboree), tulburări psihologice, reducerea randamentului în
activităţile fizice şi intelectuale şi îmbătrânirea prematură.
Cea mai alarmantă este relaţia dintre obezitate şi riscul de deces. Durata de viaţă a

3/9
obezilor se scur​tează cu 12-15 ani, în funcţie de surplusul ponderal, fapt constatat
îndeosebi la bărbaţii cu grăsime în zona abdominală şi la femeile vârstnice, care nu fac
mişcare pentru consumul energetic necesar. În plus, bărbaţii obezi pot avea o moarte
subită, din cauza creşterii debitului cardiac şi a instalării aritmiilor ventriculare. Aceasta
justifică binecunoscutul dic​ton popular: "Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este
mai scurtă".
Recomandări

- Ziarele şi revistele sunt pline de reţete, diete şi cure de slăbire,

care mai de care mai severe şi exclusiviste. Cărora să le dăm
crezare?
- Preparatele din plante au avantajul că nu pre​zintă efecte
secundare, stimulează metabolismul fără să-l dezechilibreze şi
scad pofta de mâncare. Sunt recomandate plante cu proprietăţi
diuretice, de​pu​rative, detoxifiante, laxative, carminative, co​le​‐
retice, sudorifice, diaforetice sau cu efecte de di​mi​nuare a poftei
de mâncare, de stimulare a diges​tiei şi de degradare a grăsimilor prin arderi meta​bolice.
Pentru uz intern, de mare ajutor sunt: infuzia din urzică vie (Urtica dioica) care reduce pofta
de mâncare, curăţă toxinele din sânge şi asigură nece​sarul de vitamine (C, E) şi minerale
(Ca, Mg, Fe, Si, K) care menţin sănătatea muşchilor şi a oaselor; ceaiul verde (Camellia
sinensis) cu acţiune în slă​bire, datorită conţinutului în antioxidanţi, polifenoli şi teină ce
ajută la arderea grăsimilor şi a caloriilor; infuzia din flori de soc (Sambucus nigra) diuretică,
uşor laxativă, elimină toxinele şi apa reţinută în ţesuturi, printr-o transpiraţie intensă;
decoctul din frunze, muguri sau scoarţă de mesteacăn (Betula verrucosa, pendula, alba) cu
efecte depurative.

Reţeta complexă a autorului

Se prepară infuzie din 2 linguriţe amestec din flori de soc, frunze de mesteacăn, păpădie,
urzi​că vie şi ceai verde, creţişoară, cicoare, sal​vie şi coada-calului, fructe de fenicul, la 200
ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi.

Observaţie: aceste tratamente naturiste nu se recomandă la

copiii sub 12 ani, la femei gravide şi mame care alăptează.
De ajutor sunt şi tratamentele externe, sub for​ma compreselor
şi a masajelor locale, de lungă du​rată, cu decoct sau tinctură de
iederă, în amestec cu flori de muşeţel. La fel, frecţiile pe
suprafeţele adipoase cu ulei din şovârv sau iederă; cataplas​‐
mele calde cu flori de creţişoară sau frunze de viţă-de-vie; băile
de şezut sau de mâini şi picioare cu amestec de cimbrişor, iederă, creţuşcă, rostopască,
coada-calului, salvie sau rozmarin.
Apiterapia a constituit un vechi remediu îm​po​triva obezităţii. Se recomandă consumul zilnic
a 2 linguriţe miere de albine şi polen, fără a le com​bina cu un alt aliment.
- Înţelegem că regimul alimentar este pârghia principală de prevenire şi combatere a
tendinţei de îngrăşare. Există şi alte secrete, trucuri care ar putea fi de folos?

- Dietele pentru slăbire nu trebuie să fie "radi​cale", să nu ducă la înfometări greu de

suportat care, imediat după întrerupere, pot reface kilogra​mele pierdute. Se impune un
4/9
regim moderat şi con​stant, menţinut atât în perioada de slăbire, cât şi ulterior, corelat cu
efortul fizic şi intelectual desfă​şurat. Se începe cu reducerea în trepte a necesarului teoretic
de calorii, până se ajunge la un plafon constant de 1200-1400 kcal/zi. Această dietă va
asigura o scădere ponderală graduală de 1-2 kg/săp​tă​mână. Totodată, astfel scade şi riscul
unor îmbol​năviri. De exemplu, scade cu 55% riscul canceru​lui mamar la femei care nu au
avut nicio sarcină şi cu 76% la femei care au avut cel puţin o sarcină.

- Există un model de meniu zilnic, potrivit pentru combaterea obezităţii? Ce şi cum să mân​‐
căm?

- Dimineaţa, beţi un pahar cu apă plată în care puneţi câteva picături de zeamă de lămâie.
Se ştie că vitamina C din lămâie ridică nivelul adrenalinei şi activează metabolismul ce va
scoate din rezerve tot mai multe grăsimi. Beţi cafeaua neîndulcită (even​tual cu zaharină).
Înainte de micul dejun şi de masa de prânz, beţi suc din citrice (1 lămâie + 1 portocală + 2
linguriţe miere la 300 ml apă plată) sau zeamă de varză, luată pe nemâncate, pentru a
asigura un scaun sigur, în caz de constipaţii cro​nice.
* La micul dejun alegeţi lapte degresat, iaurt, pâine prăjită, caş, omletă preparată la aburi,
un ou fiert cu muştar, brânză de vaci cu ardei gras, cafea cu lapte.
* La masa de prânz sunt recomandate supa de roşii, de zarzavat cu fidea, supa din carne
de pa​săre, ciorba de legume, rasolul sau grătarul din carne de pui cu salată asortată de
crudităţi (lăptucă, tomate, ardei gras, ceapă, varză, ridichi), pilaf cu spanac, ardei umpluţi,
peşte fiert, colţunaşi cu brânză de vaci. Cu rol de a produce saţietatea şi de a reduce pofta
de mâncare, se beau sucuri proas​pete din legume.
* La masa de seară pot fi consumate brânză de vaci cu mămăligă, perişoare din carne
slabă, sote de fasole verde, pilaf cu carne slabă de pasăre, orez cu lapte, iaurt, compot de
fructe. În general, reco​man​dăm pâinea intermediară sau graham (bogate în fibre
alimentare) şi preparatele culinare cât mai simple, fără sosuri suculente, fără tocături şi
adao​suri gustative care pot provoca apetitul.
* La desert, se vor consuma compoturi fără za​hăr şi fructe proaspete, bogate în celuloză şi
cu conţinut glucidic sub 10% (cireşe, vişine, caise, pier​sici, mere, gutui, lămâi, portocale,
coacăze, căp​şuni, fragi, zmeură). În obezitatea avansată, se recomandă consumul zilnic a
1,5-2 litri de apă de izvor sau plată, ceaiuri, sucuri şi cure prelungite de legume (tomate,
ardei, varză, pătrunjel, ţelină, sfe​clă roşie, ridichi, ceapă, usturoi, fasole verde) şi fructe
(mere, cireşe, vişine, piersici, caise, pepene verde, coacăze, fragi, agrişe, afine) care ajută
la eliminarea surplusului ponderal.
Este important să respectaţi un orar regulat de mâncare, cu 3 mese pe zi, folosind multe
legume şi fructe cu conţinut energetic re​dus, dar cu volum sporit; elimi​naţi gustările dintre
mesele princi​pale; începeţi fie​care masă cu un ali​ment cu vo​lum mare (salate, bor​şuri) care
satisfac rapid foa​mea; evitaţi mâncatul în grabă, stil "fast-food", pe stradă sau la bi​rou; nu
beţi lichide în timpul me​sei, nu vă suprasaturaţi şi nu faceţi alte activităţi în timpul me​sei
(urmărirea programelor TV, citirea ziarelor, redactarea de lu​crări); asiguraţi-vă un regim
nor​mal de somn, întrucât insomniile modifică secreţiile hormonale, fa​vorizând depunerile
de grăsimi.

- Putem face şi o listă cu ali​mente care măresc tendinţa de îngrăşare?

- Alimentele care măresc riscul obezităţii, dar şi apariţia cancerelor şi dislipidemiilor

(ateroscleroză, accidente vasculare, infarct de miocard, moarte subită) sunt următoarele:
5/9
carnea grasă (vită, porc, oaie, raţă, gâscă), grăsimile animale (untură, slă​nină, jumări, unt),
afumăturile, mezelurile grase şi sărate, cârnaţii, tocăturile, sarmalele, conservele de carne
şi peşte, organele (creier, rinichi, uger, momiţe, icre), supele grase de porc şi de oase,
adao​sul de rântaş, smântână, ouă şi sosuri grase, laptele integral, brânzeturile grase şi
sărate (caş​caval, şvaiţer), smântâna, frişca îndulcită, ouăle cu maioneză, omleta şi
preparatele cu jumări (valoare energetică de 220 calorii%, comparativ cu un ou fiert care
are doar 80 calorii%), sarea, măslinele sărate, murăturile, pâinea albă, pastele făinoase şi
produsele de patiserie, siropurile şi băuturile ră​coritoare îndulcite cu zahăr, ciocolata, ceaiul
ne​gru, băuturile alcoolice, care stimulează pofta de mâncare şi reduc mobilizarea
grăsimilor din depo​zite. Cu restricţii cantitative, se pot consuma grăsi​mile vegetale, carnea
albă (pui, găină, curcan), albu​şul de ou, pâinea integrală, mămăliga, cartofii, paste​le
făinoase, porumbul fiert, prunele, perele, strugurii.
Se cunosc şi reţete speciale şi cure de durată în care se consumă zilnic un anumit produs:
mere (1 kg), struguri (1-2 kg), cireşe şi vişine, tomate (250 ml suc), ţelină (100 ml suc
înainte de masă), varză crudă.

- Ca să slăbeşti, pe lângă un regim alimentar adecvat, mai e

nevoie şi de mişcare. Ce recoman​dări aveţi în acest sens?
- Ţinând seamă de tendinţa spre sedentarism a persoanelor
supraponderale, se recomandă activităţi fizice moderate,
practicate zilnic în mod sistematic. De mare utilitate va fi mersul
pe jos în pas vioi (4-6 km/zi) sau cu bicicleta (10-15 km) înainte
de mese, alergări (în ritm de 8 km/oră), în zone pline de ve​‐
getaţie, păduri şi chiar în apa mării. Nu pot fi ne​glijate exerciţiile
de gimnastică res​piratorie, abdo​minale şi arti​culare, în fiecare
di​mineaţă (cu rolul de a păstra tonu​sul muscular şi de a favoriza
arde​rea grăsi​milor). Alte metode de succes sunt: băi calde, la 40°C (timp de 30 mi​nute),
băi carboga​zoase, băi de aburi, duşuri scoţiene alternative (15-30 minute), com​pre​se calde
săptămânale cu sare de Bălţăteşti, saună şi masaje locale energice cu o mănuşă aspră,
care intensifică procesele de ardere, mă​resc con​su​mul energetic şi dez​voltă muscu​latura.
Se indică urca​rea şi cobo​rârea scărilor, grădină​ritul.
Prin respectarea normelor de alimentaţie şi de viaţă şi prin utili​zarea permanentă a reţetelor
fitote​rapeutice, persoanele suprapon​de​rale au posibilita​tea combaterii raţionale a obezităţii
şi celulitei, reali​zând, în acelaşi timp, o îmbunătăţire a capacităţii de muncă fizică şi
intelectuală şi o prelungire a vieţii active şi productive. Totodată, se reduce, în mod sis​‐
tematic, riscul instalării ateroscle​rozei şi a unor com​plicaţii cardiace (infarct miocar​dic,
angină pectorală, cardiopatie ischemică) şi vasculare (congestii ce​rebrale, apoplexie,
paralizie).
De la un corp obez, greoi şi suferind, se poate ajunge la o siluetă armonios proporţionată,
într-un orga​nism sănătos, frumos, plin de viaţă şi eliberat de stres şi depresii.

Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iaşi, tel. 0232/40.74.68

Otilia Teposu

6/9
 Vizualizari (1.281)
Note (0)

Alte articole din acest numar

Vremea căpşunilor
Siluetă cu căpşuni
Un nou dezastru în Munţii Apuseni - VINŢA: blestemul
cuprului

Media 0,00 / 5 (0 note)

Popularitate

2,5 %

Nu exista comentarii

Recomandari

7/9
8/9
Publicitate

9/9