Din reţetele domnului farmacist Bobaru: Tratamentul

BRONŞITEI ACUTE
formula-as.ro/2018/1314/medicina-naturii-44/din-retetele-domnului-farmacist-bobaru-tratamentul-bronsitei-acute-23701

Foto: 123RF - 2

- Sfidează anotimpul, supunându-ne la mari suferinţe, atât

iarna, cât şi acum, primăvara, când leagă frăţie de cruce cu
alergiile -
Cauza principală a bronşitei acute poate fi o răceală banală sau
o altă infecţie virală a nasului sau a gâtului. Deşi pentru mulţi
oameni pare o boală uşoară, ea poate fi gravă pentru bolnavii
debilitaţi şi cei cu afecţiuni cronice pul​mo​nare sau cardiace.
Bronşita acută este precedată cel mai adesea de simptome ale infecţiilor căilor respira​torii
superioa​re: coriza (scurgeri de mucozităţi apoase din nas), stare de rău, frisoane, febră
uşoară, dureri mus​culare şi angină (dureri în gât). Apa​riţia tusei supărătoare semnalează
debutul bronşitei. Iniţial, tusea este us​cată şi neproductivă, dar după câteva ore sau zile
apar cantităţi reduse de se​creţii bronşice (spută). Tusea este mo​dul în care organismul
încearcă să scape de aceste secreţii pentru a putea respira mai uşor, de aceea, de cele
mai multe ori, ea nu trebuie combătută total, ci găsite doar metode de uşurare a reflexului
tusiv. Dispneea (greutatea în respiraţie) poate să apară ca urmare a obstrucţiei căilor
respiratorii cu mu​cozităţi.
Netratată, bronşita acută se poate cro​niciza şi poate da complicaţii, ducând în final la astm
bronşic sau pneumonie, boli majore ale apa​ratului respira​tor.
O febră persistentă peste 38,5 grade şi zgomo​tele şuierătoare, cu caracter muzical, care
apar în timpul respiraţiei (wheezing-ul) sunt specifice ast​mului bronşic şi pneumoniei. În
aceste situaţii, con​sultul medical de specialitate este absolut necesar.
Alţi factori de risc în apariţia bronşitei, în spe​cial a bronşitei cronice, sunt fumatul (bronşita
taba​gică sau a fumătorului), poluarea şi alergia la polen.
Tratamentul bronşitei este unul variat, în funcţie de factorul declanşator al bolii şi de
simpto​mele pa​cientului. Pentru tratamentul naturist se folosesc mai multe plante
medicinale: teiul, iedera, lemnul-dulce, panseluţele de câmp şi de grădină, socul, salcia,
pinul, cârcelul, lumână​rica, nalba şi pătla​gina.
Indiferent dacă se foloseşte un medicament alo​pat sau sau un remediu naturist, tratamentul
constă în:

Dacă faceţi febră - urgent la medic!

* Calmante ale tusei. Tusea poate deveni sâ​câi​toare în

bronşită dacă se manifestă accen​tuat în timpul nopţii şi creează
un disconfort cauzat de se​cre​ţiile abundente. Ea poate fi
calmată prin admi​nis​​trarea de siropuri ce conţin miere, glicerină
sau lemn-dulce. Glicirizina din lemnul-dulce este unul dintre
cele mai puternice antitusive naturale. Pentru calmarea tusei se
mai pot folosi şi preparatele de iederă.
1/6
* Mucolitice şi expectorante. Acestea ajută la fluidificarea şi expectorarea secreţiilor
bronşice din căile respiratorii. Ceaiurile căl​duţe din tei, soc, pin, lumâ​nă​rică, nalbă,
pătlagină facili​tea​ză expecto​raţia.
* Antihistaminice. Se folo​sesc când se bănu​ieşte că bronşita ar fi de natură alergică. În
acest caz se folosesc panseluţele.
* Antitermice. Sunt reco​mandate când bron​şita este însoţi​tă de o stare febrilă moderată
Pen​tru combaterea febrei se folosesc salcia şi iedera.
* Bronhodilatatoare. Sunt folosite pentru înlăturarea spas​melor bronhice. Se foloseşte iar​‐
ba de cârcel.
* Asociaţiile medicamen​toa​se sunt foarte frec​vente în tratamentul bron​şitei. Se utilizează
com​binaţii de anti​tusive cu mucolitice, antialer​gice, anti​termice şi bronhodilatatoare.
Un ceai combinat pentru bron​şită se poate obţine în casă după următoarea metodă:
O linguriţă de scoarţă de salcie, una de rădăcină de lemn-dulce şi o lingură de ie​deră se
fierb timp de minute 10 minute cu 250 ml apă. Se adaugă apoi o linguriţă de flori de soc şi o
lingură de flori de tei. Se lasă în repaus 15 minute, după care se filtrează. Ceaiul obţinut nu
trebuie îndulcit, gus​tul dulce dându-l glicirizina din lem​nul-dulce.
* Antibioticele reprezin​tă o terapie de rezervă a bron​şitelor, aceasta făcându-se la
recomandarea exclusivă a me​dicilor curanţi.

Modul de preparare a remediilor

Pulberea

Se obţine din lemn-dulce, iederă, panseluţe, soc, salcie, cârcel.

Mod de preparare: Planta bine uscată se ma​cină foarte fin, într-
o râş​niţă de măcinat cafeaua. Înainte de măcinare, scoarţele şi
rădă​ci​nile se pot usca la foc mic în cuptorul aragazului, cu uşa
între​deschisă, sau la 100 de grade în cup​torul elec​tric, timp de
20 de minute. Pulberea se admi​nis​trează ames​tecată cu miere.
Maceratul
Se obţine din plantele care conţin mucilagii: lumânărică, nalbă, pătlagină.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărun​ţită groscior se lasă la macerat timp
de 30 de minute, cu 250 ml de apă la temperatura came​rei, după care se fil​trea​ză prin
tifon, se îndulceşte cu puţină miere şi se bea imediat.

Infuzia
Se obţine din flori de tei, soc, ace şi conuri de pin.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărun​ţită groscior se lasă la infuzat timp de
30 de minute, cu 250 ml de apă fiartă, după care se fil​trea​ză prin tifon sau printr-un strat
subţire de vată.

Decoctul

2/6
Foto: Dreamstime - 6

Se obţine din iederă, lemn-dulce, salcie, cârcel.

Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită
groscior se fierb la foc mic, timp de 15 de minute, în 500 ml
apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. La final se
com​ple​tează apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau
vată medicinală umezită cu puţină apă. Se îndulceşte după gust
cu miere.
Tinctura
Se obţine din aproape toate plantele medicinale menţionate mai
sus, mai puţin din cele bogate în mucilagii.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat în 100
ml alcool alimentar sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se
zilnic. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în fri​gider timp de 6 zile, pentru o
deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, înde​părtându-se
eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau
plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data
preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de
utilizare.

Vinul
Se face din mai toate plantele uscate, mai puţin din lumânărică, nalbă şi pătlagină.
Mod de preparare: 2 linguri cu vârf de plantă uscată şi mărunţită groscior se amestecă cu 1
litru de vin roşu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile, agitându-se zilnic, apoi
se filtrează prin​tr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Se lasă la decantat 6 zile la
frigider, separându-se par​tea limpede de reziduul depus pe fundul vasului. Se va completa
cu vin până la 1 litru. Se poate păstra şi 2 ani, dacă vinul este de bună calitate.

Tratamente curative

* Salcia căprească (Salix caprea)

Se foloseşte scoar​ţa de salcie recol​tată de pe ra​muri de 2-3 ani. Este bogată în salicină, un
pre​cursor al aspirinei sintetice de astăzi.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, ames​tecate în ceai (nu de salcie).
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.

* Iedera (Hedera helix)

Se folosesc frunzele de pe ramuri tinere, sterile, fără flori. Frunzele conţin saponozide
(hederaco​zidă), flavonozide, rutozid, acizi polifenol​carboxi​lici (acid clorogenic şi cafeic),
derivaţi de caroten (mai ales în frunzele foarte tinere) şi diferite săruri mi​nerale.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
Rezultate bune în trata​mentul bronşi​telor se observă dacă se foloseşte siropul de iederă.
3/6
Sirop de iederă
100 g frunze de iederă se fierb câ​teva mi​nute cu 500 ml apă. După 15 mi​nute se stre​coară
printr-un material textil. Se adaugă 500 g zahăr tos, dându-se apoi într-un clocot. Când încă
mai este călduţ, se fil​trează pentru îndepărtarea eventualelor im​purităţi din zahăr. Se ia
câte o linguriţă, de 3 ori pe zi.
Farmacia Faltis are pe stoc ceai, tinctură şi vin terapeutic de iederă.

* Teiul

Se folosesc florile de la trei specii de tei: Tilia cor​data, Tilia

grandiflora şi Ti​lia tomentosa, care sunt bo​gate în ulei vo​latil,
poliuro​nide, flavone şi heterozide.
* Infuzie: se beau câte 2 căni pe zi, după masă. Se preferă ca
infuzia să fie călduţă.
* Tinctură: se iau câte 30 de pi​că​turi, de 2 ori pe zi, amestecate
în ceai, dar nu de tei (de exemplu, în ceai de măceşe).
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două lin​guri) pe zi, după
masă.
* Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra)

Se folosesc rădăcinile. Glicirizina din lemnul-dulce are o acţiune

antitusivă asemănătoare cu a codeinei.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate
în ceai de tei.
* Vin: se admi​nis​trează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după
masă.
Atenţie! Nu luaţi lemn-dulce, indi​ferent sub ce for​mă, mai mult de şase săptămâni, fiindcă
ad​mi​nis​trarea îndelun​gată poate provoca du​reri de cap, letar​gie, retenţie de sodiu şi apă,
pierderi de potasiu şi hi​per​ten​siune arterială. Este contraindicat cu desăvârşire femeilor
însărci​nate sau celor care alăp​tează, persoa​nelor cu afec​ţiuni grave ale ficatului, rinichilor
sau inimii, precum şi celor care suferă de hipertensiune ori iau diuretice.
* Panseluţa de câmp (Trei-fraţi-pătaţi) şi Panseluţa de grădină (Viola tricolor)

Se foloseşte planta în​treagă, alcătuită din tul​pină, frunze şi flori.

Este re​co​mandată în bronşita şi ast​mul bronşic de origine
alergică.
* Pulbere: se obţine nu​mai din florile uscate de pan​seluţă. Se ia
cu miere, câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, ames​tecate
în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după
masă.

4/6
* Socul (Sambucus nigra)
Se folosesc florile, care conţin flavone, triter​pene, poliuronide.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Infuzie: se beau câte 2 căni de ceai căl​duţ pe zi, după masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.

* Pin (Pinus silvestris)

Se folosesc ace şi conuri tinere de pin, bogate în uleiuri volatile.
* Infuzie: se beau câte 2 căni de ceai călduţ pe zi, după masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează câte două linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Farmacia Faltis prepară un Sirop bronholitic cu ex​tracte de salcie, soc, tei, iede​ră, lemn-
dulce şi pin.

* Cârcelul (Ephedra vulgaris)

Din părţile aeriene ale plantei, bogate în efe​drină, se prepară o tinctură care se foloseşte
pentru combaterea bronhospasmului.
* Tinctură: se iau câte 10 pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.

* Plante bogate în mucilagii:

- Lumânărica - se folosesc florile (Flores verbasci);

- Nalba - se folosesc rădăcinile (Ra​dix al​thaeae) şi florile
(Flores malvae) de la diferite spe​cii de nalbă;
- Pătlagina - se utilizează frunzele (Folium plantaginis).
Toate aceste plante sunt bogate în mucilagii ce au proprietăţi
emoliente şi expectorante.
* Se administrează sub formă de ma​cerat, câte 2 căni pe zi.
Tratamente preventive

Mulţi ar putea spune: "De ce să mă tratez, dacă nu sunt

bolnav?". Dar puţini ştiu că bronho​pneu​mopatia obstructivă
cronică (BPOC), în special com​plicaţiile medicale ale acesteia, pun în pericol viaţa
pacienţilor, mai ales a celor în vârstă, fiind a patra cauză de deces pe plan mondial.
Cure de 30 zile, de două ori pe an - primăvara şi toamna -, cu preparate din plante
medicinale care cresc imunitatea, ne feresc de apariţia bron​şitelor cronice, a pneumoniei şi
a com​pli​caţiilor aces​tora.
Echinacea, mugurii de plop negru, măceşele, cătina albă, goji şi tescovina se pot folosi sub
formă de pulbere, in​fuzie, decoct, tinctură sau vin.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de pică​turi, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.

5/6
Ion Bobaru

* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după

masă.
Faltis prepară Germinol, capsule pentru imuni​tate, ce conţin
muguri de plop negru, pulbere de tescovină şi de măceşe.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor me​dicinale sau
despre alte preparate produse în labora​torul propriu, farmacistul
Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea
Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@
yahoo.com. Pre​paratele farma​ceutice proprii pot fi vi​zualizate
pe site-ul far​maciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică far​​maceutică pentru prepararea
medicamentelor" acor​dat de Colegiul Farmaciştilor din România.

6/6