Toamna e un doctor bun

formula-as.ro/2018/1339/medicina-naturii-44/toamna-e-un-doctor-bun-24431

Medicina naturii

Lasaţi-vă mangâiaţi de soarele de toamnă! (Foto: Dreamstime)

- Învăţaţi să priviţi natura cu o atenţie specială. Prive​liş​tile

comune, peste care privirea noastră alunecă, de​vin
inepuizabile surse de energizare interioară, atunci când ne
uităm la ele conştient. Frumuseţile anotimpului se trans​formă
în medicamente. -
Suntem în momentul de graţie al toamnei. Copa​cii dau un ultim şi dramatic spec​tacol de
culori şi de nuanţe, cerul devine tot mai al​bastru, în timp ce razele soarelui capătă culorile
aurului topit. Pă​du​rile răspândesc arome de frunze căzute, iar prin livezi mai miroase a
mere ionatane şi a gutui. Toamna este deopotrivă ano​tim​pul adormirii naturii, dar şi al
vitalităţii. Acum, natura ne pune la dispo​ziţie nu doar resurse pentru a supravieţui din punct
de vedere fizic (prin bogăţia de legume, seminţe şi fructe), ci şi resurse pentru a supravieţui
sufleteşte, pentru a ne regăsi echilibrul, contemplând frumuseţea măruntă a lumii în care
trăim. Dincolo de conotaţiile poetice ale peisaje​lor şi ale atmosferei de toam​nă, există studii
foarte serioase, semnate de psiho​logi şi de medici, care ara​tă că fiecare culoare a naturii,
razele soarelui, mi​rosurile ori chiar frigul din timpul toamnei au efecte terapeutice, atunci
când sunt folosite în mod înţelept. De fapt, arta de "a supravieţui" în fiecare anotimp este
arta de a şti cu precizie să-i găseşti avan​tajele şi, de ce nu, frumuseţea, şi de a beneficia de
ele.

Culorile toamnei: roşu, galben, albastru

Pentru majoritatea celor care trăiesc în oraş, toam​na este anotimpul cenuşiului, al
nuanţelor şter​​se şi deprimante, adică exact pe dos faţă de ceea ce se petrece în mijlocul
naturii, unde are loc cel mai grandios spec​ta​col coloristic. În arbori se în​trec galbenul şi
roşul aprins al frunzelor, pe jos, co​vorul de frunze uscate capătă pe zi ce trece culori
maronii, nuanţe de argilă şi de pământ. Pentru sen​sibilitatea oamenilor, ale căror sen​zaţii
sunt consti​tuite 70% din ima​gini şi culori -, bucu​ria dată de spectacolul toamnei este, pur şi
sim​plu, o nece​si​ta​te, pe care trebuie să o în​ţe​legem şi să ne-o însuşim.
* Roşul frunzelor - este o culoare cât se poate de în​viorătoare. Contemplarea ei conştientă
induce trăiri şi senzaţii cum ar fi pofta de viaţă, dorinţa de acţiune, bu​cu​ria de a trăi, curajul.
Prin​tre tulbu​rările vindecate de culoarea roşie se nu​mără: anxie​tatea, depre​sia,
sensibilitatea la frig, lipsa poftei de mâncare, hipotensiunea.
* Galbenul auriu - este o culoare a bunei dispoziţii, a inspiraţiei, a puterii de realizare; ea
conferă o stare de calm (dar nu de pasivitate), îm​plinire, optimism. La fel ca roşul, este
indicată con​tra depresiei, a fricii fără motiv, a asteniei. Are efecte salutare în tratarea bolilor
diges​tive şi dermatologice care apar pe fond psihic.
* Galbenul argilos - cu nuanţe apropiate de cele ale pământului, este o culoare relaxantă,
1/5
plină de calm. Conferă stabilitate psihică, o anumită sta​re de mulţu​mire şi confort, o
senzaţie de forţă vi​tală.
* Cerul de toamnă - are un albastru de o pro​funzime şi o curăţenie nemaiîntâlnite în alt ano​‐
timp. Simpla pri​vire, vreme de zece minute pe zi, a cerului în această pe​rioadă are virtuţi
nebă​nuite de purificare a psihicului şi minţii, înlăturând stările de tensiune, de angoasă ori
de depresie. Privitul direct al cerului, atunci când soarele nu este foarte puternic, are efecte
foarte bune şi asupra ochilor (la fel ca soarele de toamnă, despre care vom vorbi imediat).
O cură de zece zile minimum, în care pri​vim vreme de 15-20 de minute cerul, creşte
rezistenţa la oboseală a ochi​lor, măreşte acuitatea vizuală, înlătură migre​nele produse de
suprasolicitarea vederii.

Doctorul Soare

Culorile toamnei ne încălzesc (Freepik)

Este o bună cunoştinţă a noas​tră încă din timpul verii. Atunci

când soarele este foarte puternic, cel mai mult beneficiază
pielea. Toam​na, când soarele s-a mai îmblânzit, ochii, care sunt
mai sensibili, sunt cei care se pot bucura în voie de efectele
binefăcătoare ale razelor solare. Privitul soarelui la ră​sărit este
un adevărat medicament ocular. A fost ela​bo​rată chiar o gimnastică oculară care foloseşte
efectele soare​lui, gimnastică pe care este foarte bine să o facem acum, în timpul toamnei.
Nu avem nevoie decât de o fe​reastră orientată spre răsărit sau spre apus, de o zi senină şi
de câteva minute libere. Pri​mul exerciţiu pe care îl vom prezenta se poate face doar la
răsăritul sau la apusul soarelui, iar cel de-al doi​lea - ori​când, dar este mai eficient atunci
când este execu​tat în aer liber, sub bătaia directă a soarelui.
Exerciţiul de energizare a ochilor prin aportul direct de energie solară

1. Chiar la răsăritul soarelui vom deschide larg fereas​tra, care este necesar să fie ori​en​​tată
spre est, şi ne vom plasa cu ochii astfel încât să se afle în bătaia ra​zelor so​lare. Închidem
ochii, ne rela​xăm pleoa​pele şi muşchii feţei (vreme de circa două minute), apoi balansăm
ca​pul lateral, stânga-dreapta, îndrep​tân​du-ne privirea cât putem de "în sus" (vreme de circa
trei minute); în final, rămânem cu ochii închişi două minute, conştien​tizând energizarea
puternică a ochilor şi a zonei frunţii. Acest exerciţiu înlătură oboseala ocu​lară, anumite tul​‐
burări de vedere, eli​mină stările de con​trac​tură, de ten​siune de la nivelul capului.
2. Un exerciţiu complex (în ciuda aparentei sale sim​plităţi), care presu​pune şi o mă​rire
extraordinară a capacităţii de con​centrare, este următorul: privim soarele abia răsărit (la
două-trei minute după răsărit) vreme de un minut, apoi închi​dem ochii şi căutăm să
evocăm în minte cât mai clar imaginea văzută, fără să ne gândim la nimic altceva. Atunci
când "pierdem" imaginea clară a soarelui, deschidem ochii şi cău​tăm să-i vedem din nou
discul, cât mai clar, şi să-l reţinem ca imagine, după care închidem ochii şi reluăm vizua​‐
lizarea interioară. Acest exerciţiu se face minimum şapte minute (dar nu mai mult de zece
minute în primele două săptămâni de prac​tică), căutând să ne concentrăm doar asupra
imaginii soarelui, eliminând orice altă imagine sau gând parazit. Important: acest exerciţiu
nu se face niciodată atunci când soarele este puternic, deoarece razele solare pot produce
leziuni puternice ale celulelor fotosensibile ale ochiului.

Exerciţiul de captare a energiei solare prin palme

2/5
În picioare, cu corpul perfect drept şi tălpile paralele, dispuse la o lăţime de umeri una de
cealaltă, ridicăm mâi​nile deasupra capului, perfect vertical, fără a fi flexate din cot, cu
palmele paralele. Ne relaxăm în această poziţie cât mai profund şi căutăm să simţim
energia soa​relui, captată prin palme, cum se scur​ge în corp. Con​comitent, contractăm
sfincterul anal, blo​când astfel scurgerea energiei din corp. Menţinem a​ceas​​tă poziţie atât
cât ne este comod, după care re​venim cu mâinile pe lângă corp, fără gesturi bruşte. Vom
rămâne cu ochii închişi şi vom simţi fine vibraţii bioenergetice în corp şi mai ales la nivelul
palmelor. În continuare, adu​cem palmele la ochi, pe care-i vom acoperi complet cu ele, fără
însă a presa globii oculari. În acest timp, întredes​chi​dem ochii şi simţim transferul de
energie curativă, solară, de la palme spre ochi. Este un exerciţiu foar​te util pentru ochii
obosiţi, pentru persoanele care lucrează la calculator şi privesc vreme înde​lun​gată ecranul.
Cu aju​torul său au putut fi stopate afecţiuni cum ar fi miopia progresivă, hipermetro​pia ş.a.
Este un exerciţiu foarte des folosit în Occi​dent, fiind cunoscut sub numele de "palming". Cu
energia curativă captată astfel de palme se pot face pase bioenergetice asupra oricărei
zone din corp, în scopul autovindecării.

Cura cu frig

Nu vă feriţi de frig

Greu de crezut, dar şi inamicul numărul unu al dimineţilor

brumate de toamnă ne poa​te deveni prieten. La fel ca în ho​‐
meopatie, în cantităţi mici, frigul este un ve​ritabil medicament,
sti​mu​lând sistemul imunitar, cres​când rezistenţa organismului
la variaţiile de climă, mărindu-ne to​nusul psihic. Tendinţa multor
oa​meni de a se feri bolnă​vicios de orice pală de aer rece este
un obicei cât se poate de nesănătos, care îm​piedică organismul
să-şi exer​cite funcţiile nor​ma​le, deoarece astfel este ţinut într-
un fel de seră.
Cel mai bun este, în te​rapie, frigul de dimineaţă, de care ne vom bucura după anumite
reguli. Re​gu​la nu​mă​rul unu este să nu facem plimbări în aer rece poluat, ci să căutăm, pe
cât posi​bil, ae​rul parcurilor şi al locuri​lor retrase, fără gaze de eşa​pament şi alte noxe, deoa​‐
rece combi​naţia frig-polu​are este cât se poate de no​civă pen​tru apa​ratul respirator. A doua
regulă impor​tan​tă este ca plimbările să fie în pas vioi, pentru a da cor​pu​lui posi​bi​li​t​atea să
se încălzească de la sine, aşa încât să simţim frigul, dar să nu suferim ori să ne lăsăm
copleşiţi de el. În fine, cura de frig va fi abor​dată gra​dat, fără să fa​cem la început plimbări
prea lungi, ci atât cât ne sim​ţim bine şi ne putem adapta la temperatura mai scăzută fără
probleme. Ne vom îmbrăca uşor, dar nu cu haine foarte sub​ţiri. Dacă nu avem timp pentru
acest trata​ment zil​nic, este suficient să îl facem în zilele de weekend, iar re​zultatele, vom
vedea, sunt surprinzător de bune. Princi​pa​lul scop al acestei terapii este insta​larea
"termostatului" organismului, astfel încât el să se poată adapta perfect la anotimpul rece,
care îşi face de acum simţită tot mai mult prezenţa. Această reglare va atrage după sine un
tonus psihic ridicat, o creştere a pu​te​rii de muncă şi a bunei dispoziţii şi, nu în ultimul rând,
o rezis​tenţă mult mai ma​re la bolile frigului (răceli, reu​matism etc.). Să ne bucurăm şi de
frig, aşadar!

Ilie Tudor
3/5
 Vizualizari (1.494)
Note (0)

Alte articole din acest numar

Media 0,00 / 5 (0 note)

Popularitate

3,78 %

Nu exista comentarii

Recomandari

4/5
Publicitate

5/5