Pâinea Pustnicească

PÂINEA PUSTNICEASCĂ, MEDICAMENTUL-
ALIMENT
ARTICOL SCRIS DE OVIDIU
“PÂINEA noastră cea spre Fiinţă dăne-o

nouă astăzi”.
CheiaTerapeutică a Medicinii Isihaste este

“Chipul” PÂINII”.
Pâinea pustnicească este un aliment întâlnit mai ales în viaţa pustnicilor din vechime, de
la care această pâine îşi trage şi numele. Numită uneori şi "pâine harică", fapt care i-a
facut pe unii să se pronunţe prea repede împotriva ei, această pâine este numai un
aliment pustnicesc, aducător de mult folos celor care se nevoiesc în linişte şi rugăciune.
Pâinea pustnicească nu înlocuieşte Sfintele Taine şi anafura, ci constituie numai baza unui
regim alimentar sănătos, întalnit mai ales în viaţa pustnicilor.
Potrivit cuviosului Ghelasie de la Frăsinei, "pâinea pusnicească are toata hrana". In

acelaşi sens, Sfântul Grigorie Sinaitul spune: "Nu întăresc trupul celelalte mâncăruri, cât
îl întăreşte împărtăşirea de pâine şi apa.” In continuare, isihastul de la Frăsinei, spune:
"Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine şi a trăit peste o sută de ani. Mulţi
pustnici, ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de
hrănire. Această pâine aduce o ameliorare îndeosebi în bolile psihice şi în potolirea
patimilor. Indeosebi în specificul tradiţiei carpatine este folosită această pâine
pustnicească, deodată cu gestul iconic al închinării (rugăciunea)."
În continuare reţetele noastre au ca orientare “trecerea” de la alimentaţia
obişnuită, la cea de “Taină”, care duce la Sănătate. Omul este îndeosebi “Cerealier”.
Cine mănâncă peste 50% Cereale acela va şti ce este adevărata Alimentaţie,
Împuţinarea Cerealelor şi acestea degradate, duc la degenerarea şi anomaliile “Hranei
Omului'“.
Cei bolnavi, dacă mai vreţi Sănătate, luaţi aminte. Cerealele sunt „baza” Hranei. Siliţi-vă
să recâştigaţi hrana din Cereale şi veţi redescoperi ce înseamnă adevărata mâncare.
Începeţi cu Grâu măcinat_casnic. integral, fără cernere şi fără falsificări de preparaţie.

Folosiţi apoi toate Cerealele: ovăz, secară, porumb, orz. hrişcă, mei, orez.
Pâinea albă şi coaptă este doar o “umbră” a Pâinii adevărate. Trebuie să ajungeţi la
Pâinea Naturală Necoaptă (Pâinea Pustnicească, pe care noi o redescoperim ca un
adevărat aliment-medicament).
Dar obişnuiţi cu Pâinea coaptă, greu se poate trece direct la cea Necoaptă, de aceea
începeţi _cu_Pâinea Semi-preparată.
1. Pâinea dietetică semi - preparată.
Noi am găsit o posibilitate de Preparat semi - degradat, ce o numim “Pâinea Dietetică -

semi - preparată”.
Preparare:
Grâu, măcinat fin, cu puţin Mălai, se pune în Apă ce clocoteşte şi se face un “Cir” (ce
fierbe rapid). Atenţie să nu fie prea gros, ca să mai puteţi adăuga “Praf de Pâine
Pustnicească” remăcinată cât mai mărunt, ca să se îngroaşe mai mult (cât cuprinde
îngroşarea Cirului). Acest Praf nu se pune imediat să se lase să se răcească de jumătate
Cirul, ca să nu se degradeze partea naturală.
Este înlocuirea cea mai bună a Pâini coapte. Este foarte gustoasă şi digestibilă. Cei
care trec la o alimentaţie Dietetică, trebuie să renunţe tot mai mult la Pâinea coaptă
(foarte acidă) şi înlocuită cu această Pâine Dietetică, ca apoi să se treacă la Pâinea
necoaptă Pustnicească (unii fac un fel de Lipii, cocă de Făină de Grâu şi uşor coaptă pe
plită, dar care sunt tot acide şi indigeste. Cirul gros semifiert rapid este cel mai indicat,
ca "trecere" de la Pâinea coaptă la cea necoaptă).
2. Cirul de Mălai
Porumb făcut mălai, se pune în Apă ce clocoteşte, ca pe griş (mestecându-se mereu să

nu se prindă), şi se mai lasă la fiert câteva minute (atenţie să nu fie gros, ci semilichid),
se mai adaugă “Praf de Pâine Pustnicească” remăcinată cât mai mărunt, ca să se
îngroaşe mai mult (după ce s-a răcit de jumătate), apoi se lasă la rece. Este Mămăliga
pripită, foarte dietetică şi uşoară. Mai ales în perioadele de Tranzit, acest Cir - Mămăligă
este cel mai Neutru, ce poate fi folosit de toţi, în loc de pâine, care se leagă fără
contrarietate cu toate Sortimentele alimentare.
O RECOMANDARE VEGANILOR
Ce se recomanda ca si consum pentru o persoana vegana:
1. Cereale: soia, orz, ovaz, quinoa, amarant, kamut, teff (contin proteine complete
datorita faptului ca ele contin toti aminoacizii esentali). Alte surse de proteine,
considerate inlocuitori ai carnii datorita aportului de proteine vegetale de o calitate
deosebita sunt: nautul, lintea, bobul, hrisca, mei, secara, orez, porumb, grau deoarece
sunt o sursa valoroasa de fibre alimentare, vitamine , in special cele din grupul B, fier,
calciu , in general sunt bogate in minerale, fiind astfel un aliment foarte complex.
Cereale bogate in calciu: amarant, quinoa, teff. Quinoa este o sursa extraordinara de
calciu, asimilat mai usor decat cel din lapte. „Quinoa contine mai mult calciu decat
laptele, ajutand astfel la intarirea scheletului, a oaselor si cartilajelor. Astfel, quinoa
poate fi un bun factor de protectie impotriva artritei, degradarii oaselor, malabsorbtiei
calciului si a altor dereglari similare”. La fel si amarantul contine mai mult calciu si
magneziu decat laptele de vaca.
2. Lactatele din cerealale, cum ar fi laptele de ovaz, laptele de orez, laptele de soia,
concentreaza efectele nutritive ale cerealelor din care au fost extrase, de asemenea
laptele de migdale, si in general din nuci si seminte, constituie bauturi extrem de
nutritive, fara colesterol.
3. Legumele, reprezinta un domeniu foarte vast, ceea ce trebuie insa tinut minte este ca
atunci cand alegem legumele sa le alegem pe cele mai colorate, pentru ca puterea lor
antioxidanta sta in pigmentul lor. De exemplu trebuie sa alegem mereu varza rosie in
locul verzei albe, ceapa rosie in locul cepei albe etc. Cel mai puternic este pigmentul
negru, nu este chiar negru, este un fel de violet inchis, adica pigmentul afinelor, dudelor,
verzei, iar apoi cel rosu, de exemplu sfecla rosie (numai sucul), ce este extraordinar de
bogata in fier, rubidiu, vitamina C etc. Se recomanda de asemenea consumul de legume
specifice anotimpului (de ex primavara este recomandat consumul de: ceapa verde,
usturoi verde, leurda, salatica pasteleui, loboda, stevie, salata verde, varza, ridichi etc).
Din categoria legumelor brocoli reprezinta cea mai bogata sursa de calciu si o bogata
sursa de vitamina C. De esemenea este un anticancerigen de exceptie.
4. Fructele, aici se recomanda consumul de fructe specifice anotimpului. Curele de fructe

in functie de anotimp, sunt specifice bioritmului uman, si echilibreaza organismul foarte
bine. De exemplu este recomndata cura de cirese. Fructele nu trebuie niciodata
consumate dupa masa ci doar cu 20 de minute inainte de masa.
5. Nucile, sunt foarte nutritive si completeaza foarte bine dieta zilnica, migdalele, alunele
de padure, nucile, caju, nuca, nuca braziliana nu ar trebui sa lipseasca din dieta zilnica.
Foarte important de precizart este faptul ca acestea trebuie consumate crude si
nicidecum prajite si sarate. Sunt cunoscute si recomandate de nutritionisti ca fiind surse
importante de calciu.
Semintele si samburii, semintele si samburii sunt surse foarte bune de amygdalin,

substanta puternic anticancerigena. Semintele sunt surse foarte bune de fibre celulozice,
vitamine, energie vitala. Asta daca le consumam crude. Intr-o samanta sta esenta vietii.
Susanul este una din cele mai bogate surse de calciu. Consumul semintelor de susan (2
lingurite pe zi cu miere) este renumit in tratarea deficitului de calciu din organism. In
amestec cu mierea ajuta la fixarea calciului in organism.
DIETA MĂNĂSTIREASCĂ ATHONITĂ, PENTRU

UN CORP SĂNĂTOS
ARTICOL SCRIS DE ALINA DOBRIN
Una dintre "istoriile nespuse" ale lumii este

cea despre alimentaţia călugărilor. Cărţile care tratează evoluţia gastronomiei se referă
prea puţin la ce se pune pe masă în spaţiile închise ale mănăstirilor. Textele patristice
păstrează şi ele tăcerea asupra subiectului, cu toate că bucătăria mănăstirească a existat
dintotdeauna. Hrana asceţilor este "apyros" – adică "fără foc" – compusă din ierburi,
rădăcini, fructe sălbatice sau uscate, miere sălbatică, lapte de capră. "Reţetele" lor
comprimă simplitatea alimentară a primilor oameni. În comunităţilor monahale, fie ele
schituri sau mănăstiri, există reguli stricte, cu privire la restricţii şi dezlegări. Theodorus
Prodomus, scriitor religios bizantin, pomeneşte în textele sale despre aşa-zisa "supă
sfântă", foarte săracă în ingrediente, rudimentară ca preparare, mărturisind că nu prea îi
plăcea la gust. Sfântul Teodor din Studios (mănăstire în Constantinopol), scria, în veacul
al IX-lea, în cartea sa dedicată celor "şapte mari catehisme", îndemnând la
cumpătare:"Ai mare grijă la ceea ce se află pe masă! Şi nu mă refer numai la peşte,
brânză, antreuri, carne prăjită, plăcinte şi produse de patiserie picante, dar şi la cazul
când ai numai pâine, zarzavaturi călite în ulei, varză, supă de fasole, precum şi alte
legume, fructe şi unul sau două pahare cu vin, pentru că până şi acestea sunt prea grele
şi prea opulente pentru hrana unui călugăr". În zilele noastre, când a crescut interesul
pentru dieta mediteraneană – combinat cu interesul pentru hrana sănătoasă din
mănăstiri – reţetele călugăreşti din Grecia se bucură de un succes tot mai mare. "Aghion
Oros pilafo" (pilaf ca la Muntele Athos) se prepară din 500 g mazăre, 200 g orez, 3 cepe,
ulei de măsline, un gălbenuş, sare, piper. Se sotează mazărea, apoi se scurge. Ceapa se
taie mărunt, apoi se înăbuşă într-o tigaie cu ulei. Se adaugă mazărea şi orezul, se
sotează, apoi se toarnă şase căni de apă. Se lasă să fiarbă. Se freacă gălbenuşul cu sare
şi piper, se adaugă puţin din apa care fierbe, se omogenizează şi se toarnă apoi în vasul
de pe foc, amestecând să nu se coaguleze. Se fierbe la foc mic, să scadă zeama.
VERDETURILE DE PRIMAVARA ALIATUL

SANATATII
Primăvara, odată cu apariţia legumelor proaspete şi a verdeţurilor, e momentul să ne

detoxifiem organismul. De la salată, praz şi ştevie până la lobodă şi urzici, pieţele sunt
pline, aşa că ai de unde alege. Iată ce afecţiuni tratează verdeţurile de primăvară.
Ceapă verde. Alungă răceala, este bogată în magneziu, fibre şi antioxidanţi.
Usturoiul. Conține vitaminele A, B1, B2, C și substanțe minerale printre care: fosfor,
sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu. Este unul dintre cele mai eficiente alimente
anticancerigene. Usturoiul verde crește poftă de mâncare, reduce tensiunea arterială,
previne virozele respiratorii și gripă.
Ceapa şi usturoiul verdeau proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, scad

colesterolul şi presiunea sangvină, au efect antioxidant şi de creştere a imunităţii.
Salată verde. Conține săruri minerale dar și multe vitamine. Datorită conținutului ridicat
de clorofilă, salată verde are rol antianemic. Normalizează digestia și tranzitul intestinal,
fiind de ajutor, pentru persoanele care suferă de constipație.
Leurdă. Are efect depurativ, este bogată în substanţe cu efect antiviral şi conţine fibre.
Praz. Întăreşte imunitatea, este bogat în magneziu, potasiu, vitamina C şi are efect
antiviral.
Untişor. Bogat în vitamina C, nu conţine multe calorii şi are acţiune depurativă.
Lobodă. Are foarte multe vitamine şi foarte puţine calorii, dar e contraindicată
persoanelor care au pietre la rinichi.
Pătrunjel. Are un conţinut generos de potasiu, vitamina C, magneziu şi e un bun

dezinfectant.
Spanac. Conţine mult fier şi acid folic, de aceea e recomandat femeilor însărcinate.
Urzici. Detoxifiază, sunt bogate în fier, potasiu, magneziu, sunt un bun antiinflamator şi
fluidizează sângele.
Ştevie. Bogată în fibre, vitamina C, magneziu şi potasiu. E indicată în curele de slăbire şi

poate fi consumată şi de diabetici.
Varza, un aliment antiinflamator, ameliorează simptomele ulcerului şi ale gastritelor,

care recidivează frecvent primăvara. Previne retenţia de apă, combate constipaţia şi
stimulează sistemul imunitar prin conţinutul bogat de antioxidanţi, fier şi vitamine.
Consum-o proaspătă, cu un dressing din suc de roşii, mărar şi foarte puţin ulei.
URZICA- O CEAŞCĂ DE SĂNĂTATE

Cu adevărat, urzica reprezintă, după lungile

luni de iarnă, o adevărată comoară de vitamine. Ele se pot prepara sub formă de pireu,
mîncare cu usturoi, salate etc.
Iată una dintre reţete.

Se pune urzica la fiert cu o crenguţă de leuştean şi o ceapă tăiată în două. După ce s-au
fiert, urzicile se scot din apă şi se pun într-un vas aparte. Se adaugă 3 linguri de făină de
porumb şi una de făină de grîu. Se freacă bine şi se răreşte cu apa în care a fiert urzica.
Într-o cratiţă aparte se înfierbîntă puţin ulei, peste care se toarnă compoziţia obţinută şi
se lasă la foc pînă fierbe mălaiul. La sfîrşit se adaugă puţin usturoi pisat. Se serveşte cu
mămăligă.
Se poate folosi şi sucul obţinut din frunze proaspete, pisate şi stoarse. Se consumă două-
trei linguriţe pe zi.
Pentru revigorare şi detoxifiere se poate face o cură cu infuzie de urzică (o lingură de

plantă proaspătă bine mărunţită la o cană cu apă clocotită sau o linguriţă de pulbere de
plantă uscată la o cană cu apă clocotită lăsată acoperită timp de 15 minute), trei pahare
de ceai pe zi, timp de 3-4 săptămîni. Nu este bine ca această cură să depăşească 6
săptămîni, excesul fiind dăunător. Cura cu infuzie de urzici mai poate fi folosită în
următoarele cazuri: litiaza renală şi biliară, diabet, gută, retenţie de lichide în organism,
bronşita, hemoragii, diaree, hemoroizi etc.
Pentru tratarea rănilor şi grăbirea cicatrizării lor se foloseşte o infuzie cu trei-patru linguri
de frunze mărunţite la o cană cu apă clocotită. Se fac băi locale sau se pun comprese.
Pentru tratarea enurezei se folosesc seminţe de urzică măcinate, 2-3 g seara împreună
cu o linguriţă de miere.
Pentru tonifierea părului şi combaterea mătreţii, se pot folosi infuzii din 40-50g frunze
mărunţite la 1 litru de apă clocotită. Se lasă 30 minute acoperit, se strecoară şi se spală
părul.
Urzicile pot fi uscate şi mărunţite, pulberea fiind păstrată şi folosită ca adaos la mîncare
pentru vitaminizare, mineralizare şi întărirea organismului.
Urzica se foloseşte pentru curăţarea sîngelui. Este bine ca fiecare persoană să facă în
primăvară o cură cu urzici, timp de 3-4 săptămîni.
NU MÂNCĂRURILE SUNT RELE, CI LĂCOMIA

PÂNTECELUI
Facerea 1,29: "Apoi a zis Dumnezeu: Iata, va dau toata

iarba ce face samanta de pe toata fata pamantului si tot pomul ce are rod cu samanta in
el. Acestea vor fi hrana voastra". In lumea primordiala, in Gradina Raiului, omul se
hranea cu plante si produsul lor. Ferocitatea si, implicit suferinta, urmeaza caderii omului
in pacat. Sfantul Vasile cel Mare spune ca, "dupa potop, cand omul si-a schimbat felul
vietuirii si s-a departat de hotarul randuit lui, Domnul, cunoscand ca omul este risipitor,
i-a ingaduit folosirea tuturor felurilor de hrana: "Tot ce se misca si ce traieste sa va fie de
mancare; toate vi le-am dat, ca si iarba verde" (Facerea 9,3). Prin aceasta ingaduinta, si
celelalte dobitoace au fost slobozite sa le manance. Este limpede insa ca toate cele zidite
de Dumnezeu erau bune si folositoare, caci "a potrivit Dumnezeu toate cate a facut si,
iata, erau bune foarte" (Facerea 1,31). Problema insa apare cand omul nu intelege buna
folosire a celor incredintate lui. Sfintii Parinti ai Bisericii spun, in unanimitate ca drept
cauze principale ale tuturor relelor pe care le observam in asta lume si a sufletului nostru
sunt "pacatul si patimile, ca forme ale bolii spirituale". Biserica vorbeste de opt patimi
care "subjuga sufletul omenesc", prima dintre acestea, find lacomia pantecelui. "Nimic nu
e rau din cele ce sunt, decat reaua lor intrebuintare, care vine din negrija mintii de a
cultiva cele firesti" (Sfantul Maxim Marturisitorul). Dumitru Staniloae in "Antropologia
ortodoxa" spune: "Pe plan mistico-ascetic, cunoasterea ratiunilor Cuvantului sadite in
lucruri, duce, in primul rand, la buna folosire a lor. Caci daca am vedea cu ochii
duhovnicesti ca intreaga natura ne este data: nu spre a ne folosi de ea posesiv si cu o
sete nesfarsita de acaparare, ci pentru a-L slavi pe Dumnezeu si pentru a-I multumi Lui,
nu am ajunge la pacat (sau patimi) prin vreo folosire incorecta si neconforma cu scopul
lucrurilor. Neintelegand insa rostul tuturor, noi, de multe ori, dam vina pe lucruri, iar prin
aceasta, pe Creatorul lucrurilor, dar, de fapt, vina este a noastra, pentru ca nu stim sa
folosim lucrurile in conformitate cu scopul lor primar". Iata, acea nesabuinta lacomie ce
dainuie in viata noastra, explicata atat de bine de parintele Dumitru Staniloaie .
"Mancarurile s-au facut pentru doua pricini: pentru hrana si pentru tamaduire. Prin
urmare, cei ce se impartasesc de ele, in afara de aceste pricini, se vor osandi ca unii ce
s-au dedat desfatarilor, folosnd rau cele date de Dumnezeu spre trebuinta. Si, in toate
lucrurile, reaua folosire este pacat" (Sfantul Maxim Marturisitorul).
CIORBĂ CU LEGUME ŞI LINTE

ARTICOL SCRIS DE CLAUDIA NEMES
Ingrediente:
-200 g linte
-2 cepe
-6-7 fire de ceapă verde
-3 cartofi
-un ardei roşu gras
-un ardei verde gras
-un morcov (eu am pus zarzavat pt ciorbă cu morcov)
-verdeaţă (pătrunjel, leuştean)
-0.5 l borş
-3 linguri de bulion
Preparare:
Se spală lintea în câteva ape apoi se lasă la înmuiat o jumătate de oră.
Între timp se taie legumele, se pun 3 l de apă într-un vas pe aragaz şi câteva picături de
ulei.
Legumele tăiate se pun în oala cu apă fierbinte şi se lasă să fiarbă. Pe la jumătatea

fierberii se pune lintea, cele trei linguri de bulion şi se asezonează cu sare.
Se lasă pe foc până fierbe lintea... (fierbe repede cca 15-20 min. ), se adaugă borşul şi
se lasă să dea în clocot. După ce a dat în clocot se pune verdeaţa tocată mărunt şi un
vârf de linguriţă de cimbru.
MIRACULOASELE AFINE ROŞII -

MERIŞOARELE
ARTICOL SCRIS DE CLAUDIA NEMES
Afinele rosii, numite si merisoare, sunt fructe

cu doua insusiri benefice majore pentru sanatatea omului, anume:
1. previn infectiile in organism
2. protejeaza organismul de bolile cronice, in primul rand de cele cardiovasculare, prin
cel mai mare continut de antioxidanti dintre toate fructele comune.
Contin si proantocianidina, un antioxidant de 20 de ori mai puternic decat vitamina C, cu
importante beneficii anticancer.
Inhiba cresterea celulelor canceroase, iar o cura din sucul lor poate fi un bun tratament
complementar.
Pentru ca este o importanta sursa de calciu, ajuta la intarirea danturii si a sistemului osos
si reduce riscul aparitiei osteoporozei.
Merisoarele contin in proportie de 80% apa, iar restul sunt zaharuri, acizi (citric, lactic),
proteine, vitamina A, B1, B2, B3, C, E, dar si uleiuri si saruri minerale. Au numeroase
intrebuintari asupra sanatatii, iar mult timp s-a recomandat sucul lor pentru tratarea
infectiilor urinare.
Eu am gasit merisoare deshidratate la Metro in Sibiu, cu 30 lei/kg.
Merisoarele deshidratate se aseamana cu stafidele, doar ca sunt putin

acrisoare si sunt de culoare visinie. Se pot consuma zilnic, cate o ceasca/zi, fiind placute
la gust.
Se mai gasesc si sub forma de sirop natural, la magazinele (farmaciile) naturiste.

MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ

La discutiile privind hrana crudă aud tot

mereu "dacă ar trebui să muncesti greu, atunci să te văd", adică dacă as rezista numai
cu crudităti. Am efectuat ocazional munca grea şi hrana crudă s-a dovedit exceptională.
Nu mai esti chinuit de oboseală şi sete. Conform relatărilor, s-au efectuat încercări
privind rezistenta muncitorilor ce efectuau munca grea. Unii erau vegetarieni convinsi,
altii se alimentau cu crudităti. Cine suportă eforturile de două ori mai mult timp? Tocmai
cei carese hrăneau cu crudităti. Există documente.
Un dublu învingător olimpic la înot pe distante mari, Roos, din America, care a câstigat
medalia de aur la Sidney şi Roma, a publicat o carte unde afirma printre altele că mesele
lui principale se compun 90% din hrana crudă cu absoluta evitare a cărnii. El explică
rezistenta lui iesită din comun prin consumul de crudităti şi relatează în cartea amintită
că în luptă îsi punea întreaga lui fortă când ceilalti, cu scurt timp înaintea sosirii erau
epuizati. In general se crede că şi carnea ar fi o mâncare de fortă. Dar nu este asa, fiind
un mijloc de excitare ca şi cafeaua. Forta scade încetul cu încetul şi apare moleseala.
Ar fi gresit să facem o comparatie cu efectul alimentării cu carne la animalele răpitoare

pentru că acestea înghit carnea crudă cu tot cu piele şi păr, iar organismul lor este în plus
creat pentru asa ceva. Carnea fiartă contine în afară de asta o infimă părticică din
valoarea nutritivă a celei crude. Asa cum am aflat, proteinele se devalorizează prin
fierbere în proportie de 2/3 sau se distrug. Si fierul continut în carne prin fierbere devine
anorganic şi astfel rămâne nevalorificat, cât despre vitamine acestea nu se mai găsesc
deloc. In plus, nici un alt aliment nu intoxică şi acidizează în asa măsură cum o face
carnea, lucru ce favorizează aparitia bolilor. Două doamne, mie foarte cunoscute, au
făcut o cură de slăbire mâncând un timp numai carne şi salată. Experienta a reusit.
Pentru a-si mentine supletea au continuat acest gen de hrănire având impresia că
această carne ar fi un element deosebit de valoros. Nu mult timp după aceea au murit
amândouă de o boală de sânge.
Eu personal consider carnea drept un aliment unilateral fără valoare. Este o tragedie că
medicii recomandă carnea până şi sugarilor. Se poate obiecta că unii carnivori ajung să
trăiască până la adânci bătrânete. Exceptii există mereu dar în acest caz un rol îl joacă şi
cumpătarea. Pentru a produce un kilogram de carne sunt necesare 10 kg de cereale,
grăuntele cerealelor fiind de 10 ori mai valoroase şi sănătoase.
Problema alimentaţiei mondiale ar putea fi usor rezolvată. Cele mai multe mâncăruri
fierte contin tot atâta sare ca şi furajele speciale ce se dau astăzi animalelor pentru
îngrăsare. Si omului, şi mai ales celui ce munceste greu îi merge în mod asemănător
animalelor puse la îngrăsat; sarea trezeste în el senzatia normală de foame şi sete
continuă. Ambele necesităti se vor înlăturate şi astfel duc la obezitate, ceea ce îl
împiedică pe om în munca grea ce o depune. Un alt dezavantaj: organismul, conditionat
de sare acumulată în corp, acumulează un excedent de apă pe care muncitorul o elimină
la cel mai mic efort odată cu sarea, prin transpiratie.
Intelegem acum de ce acei vegetarieni de crudităti rezistau de două ori mai mult decât
ceilalti. Intelegem de ce cruditătile te eliberează de oboseală. Ce avantaje ar avea soldatii
nostri dacă ar putea să fie entuziasmati pentru acest fel de hrănire. Gânditi-vă la
eventualitatea unui război, la simplitatea aprovizionării şi la avantajele în cazul unei nopti
nedormite.
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA OCHILOR

Pentru a preveni sau macar intarzia aparitia

afectiunilor oculare, fiecare dintre noi putem sa acordam o atentie mai mare ochilor,
ingrijindu-i intr-un mod corespunzator.
Razele ultraviolete - radiatiile UV
Ochelarii de protectie se rocomanda tuturor, atunci cand ochiul intra in contact cu

radiatiile ultraviolete, in tot timpul anului.
A nu se folosi ochelari de soare ieftini, produsi fara respectarea normelor de sanatate.

Chiar daca sunt mai scumpi, ochelarii medicinali de soare, care se gasesc prin farmacii si
cabinete oftalmologice, isi indeplinesc intr-un mod optim rostul, fiind confectionati intr-un
mod special.
Ochelarii de soare medicinali, adica testati oftalmologic, impiedica pana la 99% din
radiatiile UV-A si UV-B, prevenind un procent de 75% din lumina totala exterioara.
Lentilele acestora trebuie sa fie perfect uniforme, neexistand nici cea mai mica diferenta
de nuanta. Lentilele cenusii asigura o cat mai buna pastrare a culorilor naturale, spre
deosebire de lentilele negre, care deformeaza culorile naturale.
Calculatorul si monitoarele luminoase
Dupa un timp indelungat in fata calculatorului, apare oboseala, senzatia de disconfort

vizual, senzatie de nisip in ochi, dureri de cap persistente, lacrimare. Daca ai aceste
simptome, poti recurge la lacrimi artificiale (recomandate de medic specialist),
gimnastica oculara, pauza necesara si un control oftalmologic macar o data pe an.
Cei ce stau zilnic inaintea monitoarelor trebuie sa faca pauze, la cel putin fiecare
jumatate de ora. Pentru odihna muschilor oculari, se recomanda a se face urmatorul
exercitiu: se inchid ochii si se acopera cu palmele, se asteapta cateva clipe, in intunericul
facut de palme se deschid si se inchid ochii, de cateva ori, apoi se dau palmele la o parte,
ochiul revenind la lumina. Stai in fata ferestrei si incearca sa privesti cat mai departe
(peste 4 metri distanta) astfel ochii se relaxeaza si clipesc normal.
Machiajul
Cosmeticele pot favoriza infectiile, o parte dintre acestea ajutand la adunarea si

dezvoltarea microbilor. Se recomanda o folosire cat mai rara a cosmeticelor, ochiul fiind
mult mai odihnit prin simpla spalare si stergere.
Fumatul
Fumatul ridica multe riscuri in trupul omului, acestea implicand si vederea. Fiind tinuti
foarte mult in fum, acesta ridicandu-se neincetat inspre ochi, vederea ajunge sa fie
afectata semnificativ. Fumatorii sunt de doua ori mai predispusi sa-si pierda vederea la
batranete, decat nefumatorii. Fumatul incetineste circulatia sangelui, iar o circulatie
proasta afecteaza vascularizarea optima a ochilor.
Alimentatia
Alimentatia este cel mai important suport al sanatatii trupesti. Astfel, in ajutorul ochilor
vin urmatoarele alimente: morcovii, rosiile si ardeii. Acestora li se aduaga si alimentele
bogate in luteina si zeaxantina (oua, varza, spanac); fructele si legumele care contin beta
caroten (morcovi, mango, piersici); fructele si legumele bogate in vitamina C (portocale,
capsuni, rosii, ardei verzi); aimentele bogate in vitamina E (migdale, seminte de floarea-
soarelui); alimentele care contin zinc (carne, ficat, lapte).
Prin alimentatie, sanatatea ochilor si acuitatea vizuala pot fi intretinute sau imbunatatite
prin administrarea unui complex de vitamine A, E, C si zinc. Vitamina E ajuta la inhibarea
dezvoltarii si avansarii cataractei.
Alte cateva sfaturi:
- lucreaza si citeste in lumina suficienta;
- odihneste-ti ochii la cel putin 30 de minute, atunci cand citesti, folosesti calculatorul,
etc.
- nu privii direct la soare, asa cum ai fi tentat s-o faci in timpul eclipselor
- nu te sterge la ochi cu mana, incercand sa indepartezi un obiect strain, ci clipeste si

spala-ti ochiul cu apa rece;
- incearca sa clatesti de cateva ori ochii dimineata cu apa calda iar apoi cu apa rece;
- repeta seara acest lucru, dar in ordine inversa: cu apa rece, apoi cu apa calda;
- priveste in mai multe directii, schimba centrul de interes de la un punct la altul in mod
constant;
- se recomanda sa clipesti din 10 in 10 secunde, in mod regulat, astfel ochii se lubrifiaza

si se curata.
CHIFTELUȚE VEGETALE
Ingrediente:
- 3 dovlecei
- 2 morcovi
- 2 cartofi
- 2 cepe
- 5 căței de usturoi
- frunze de patrunjel, busuioc, oregano
- 50 g de fulgi de drojdie unscată inactivă
Dovlecelul se dă pe răzătorea mare și se lasă la scurs de zeamă. Morcovii, ceapa și

cartofii se dau prin răzătoarea mică, cățeii de usturoi de dau prin mujdoaică. Se
amestecă toate la un loc și se modelează sub de chifteluțe și se pun în tavă pe o foaie de
copt. Se dau la cuptor aproximativ 40 de minute. Se pot servi cu muștar.
MEDICINA ISIHASTĂ - IEROMONAH

GHELASIE
Mâncarea zis “naturală şi vegetală” este

specific de “hrană a dobitoacelor”, a tuturor animalelor, dar care are “avantajul” că este
“neutră”, nici constructivă, nici distructivă. Omul trebuie să “Umanizeze” Mâncarea prin
“FOCUL VIEŢII de SUS”, al CHIPULUI DIVIN al VIEŢII. Păcatul a “adăugat şi un “foc
demonic - luciferic” distructiv, al “morţii”. Tot ce distruge are “sămânţa luciferică” şi tot ce
DĂRUIEŞTE VIAŢĂ are SĂMÂNŢA DIVINĂ”.
Mâncarea noastră este între “moarte” şi VIAŢĂ. DESCOPERĂ această Taină şi vei
Regăsi SĂNĂTATEA.
Ce este boala? Este efectul “păcatului”. Dar celui bolnav nu i se mai impută direct
păcatul, că însăşi boala este o “Răstignire”, cu tinderea spre “ÎNVIERE - tămăduirea”.
În boală trebuie să “treci” prin “răstignire-suferinţă”, dar cu Nădejdea nestrămutată

a ÎNVIERII. Cine nu are această “Nădejde, este un “condamnat”...
A “Nădăjdui” este o “PORUNCĂ” a Lui DUMNEZEU, “care nu vrea moartea păcătosului, ci
întoarcerea lui ca să fie Viu”.
Nu te speria de “suferinţă”, dar caută alinarea şi chiar vindecarea ei. Pentru

Creştini, CRUCEA este “Biruinţa suferinţei”, nu însăşi suferinţa.
Ca Medicină Isihastă, noi indicăm o dublă terapie, atât a Sufletului cât şi a trupului, ca
integralitate. Păcatul la Om s-a produs prin “mâncarea din pomul morţii”. Aici noi vedem
“rădăcina” bolii.
“Locul memoriilor păcatului” este în “trup” şi Sufletul este doar “rănit” de acestea.
Sufletul “participă” la “memoriile păcatului trupesc”, dar “Firea de Suflet” este
dincolo de acestea.
Biblic, DUMNEZEU face mai întâi “Trupul” şi apoi Creează Sufletul pe care îl “Suflă”
după “măsurile Trupului”. Sufletul este Creat după “Memorialul-măsurile” Trupului.
Anticii filosofi, consideră Spiritul -Sufletul ca “Informaţia” corpului, pe baza cărei se
“formează Corpul. Biblic, este tocmai invers. “Trupul” este “Informaţionalul”
Sufletului.
Marea importanţă a Trupului din Creştinism, trebuie cu insistentă evidenţiată.
Omul nu este UNIREA Spiritului cu Trupul, ci tocmai în orientarea cealaltă, a UNIRII

Trupului cu Spiritul.
Atenţie la această distincţie, ca “sens de la “Trup” spre Spirit (nu de la Spirit spre
Trup cum zic anticii).
Omul nu este “Spirit întrupat”, ci este “Trup În - Spiritualizat”.
La antici, Spiritul se face şi '“materie”, pe când Biblic, “materia” nu se face şi “Spirit”, ci

“UNEŞTE “materia cu Spiritul” şi face un “COMUN neamestecat”, adică se “face
Trup”.
Atenţie la accepţiunea Creştină a Trupului, care nu este “simpla materie”, ca la antici, ci

este “UNIREA materiei cu Spiritul”.
Concepţia că Spiritul se poate “face o_manifestare materială” este tot aşa de greşită ca şi
considerarea că “materia poate evolua şi deveni şi Spirit”.
Spiritul nu se face “manifestare materială”, ci “Participă” la “manifestarea materiei”.
Şi de asemenea, “materia” nu devine Spirit, ci “Participă” la cele Spirituale.
În sensul Creştin, nu se pune problema “Spirit şi materie”, ci problema “'Suflet şi Corp”.

Corpul este “întâlnirea” într-un “Comun” al Sufletului şi al materiei. Ca Antropologie
Creştină, Fiinţa Omului este „SUPRAFORMĂ - Asemănarea” CHIPULUI Lui
DUMNEZEU, este Formă Creată ca Suflet şi energii de Suflet ca materie şi UNIREA
acestora într-un “Comun”, ca_Trup.
Trupul-corpul nostru nu este simpla materie, ci un “Memorial de Comun Fiinţial propriu”.
Paradoxal, “Centrarea Fiinţialului” nostru nu este în Suflet, ci în Trup, care devine

astfel “Templul Sacru” al Fiinţei. Şi păcatul a atins tocmai “SACRALITATEA” Trupului,
care l-a făcut “casa păcatului şi a morţii”. De aceea DOMNUL HRISTOS a ÎNVIAT cu
TRUPUL şi L-a RIDICAT la Cer, că TRUPUL este UNITATEA SACRĂ a Fiinţialului
Propriu.
Încă odată menţionăm, ca Trupul să nu se confunde cu simpla materie, ci să fie

considerat “Comunul de Întâlnire” dintre Suflet şi materie. “HAINA de DUH”, ca
“Trup înduhovnicit”, este tocmai această SACRALITATE” a Trupului - UNITĂŢII,
ICONICUL Creştin.
A reface “Sacralitatea” Trupului, este “metoda” Medicinii noastre Isihaste. Şi Omul

a stricat această Sacralitate prin “mâncarea păcătoasă”, deci prin “Mâncarea ne-
păcătoasă” să se revină la Sacralitate.
Trupul fiind un “Comun” al Sufletului şi al materiei, deci trebuie o Mâncare Sufletească

Sfântă şi o mâncare materială ne distructivă-sănătoasă. Să se treacă urgent la o
“Mâncare Sufletească şi materială” Sănătoasă, este condiţia tratării bolilor.
Primul “desfrâu” al Omului nu este “sexul”, ci “desfrâul mâncării” şi din acesta devine şi
cel al sexului. “Oprirea” desfrâului mâncării este condiţia opririi desfrâului sexului. Aici
este insuficienţa medicinii psihanalizei, că inversează raportul dintre sex şi mâncare şi
chiar uită de “libidoul de început” al mâncării.
**
Boala este o afectare distructivă a “Memorialului Comunului Suflet şi materie”, deci a

Trupului. În boală, Sufletul desfrânează pe seama materiei şi materia desfrânează pe
seama Sufletului şi a propriei substanţe materiale.
Opriţi urgent orice “lipire păcătoasă a Sufletului de materie” şi totodată opriţi orice
“lipire păcătoasă” a “materiei de materie”, iată tot secretul Medicinii noastre
Isihaste. “Mâncarea” este această lipire păcătoasă, cu reflectări atât în Suflet cât şi în
corp. Teologic se vorbeşte de “Post”, iar medical se vorbeşte de “Dietoterapie”.
Boala se manifestă în două direcţii, cu o “accentuare”, sau o “diminuare” a

mâncării.
Cei ce mâncaţi mult şi fără nici-o alegere, opriţi-vă, că altfel boala vă va ucide. Limitaţi-
vă la strictul necesar şi progresiv sa ajungeţi la o Mâncare Sănătoasă. Cei cu boli grave,
trebuie să treacă urgent la o “selectare strictă” a alimentelor. Cei ce nu mai pot
mânca, trebuie o “silinţă” de a menţine “hrănirea”, tot cu o “selectare strictă”.
Hotărâţi-vă să începeţi tratamentul bolii. Nu mai întârziaţi că va fi “prea-târziu”.
GOJII - AURUL MUNTILOR HIMALAYA

• Fructele de Goji, recent introduse si sub forma de fructe uscate pe piata

romaneasca, contin vitamine esentiale (B1, B2, B3, C, betacaroten si alte
provitamine A), minerale (calciu, magneziu, fosfor, potasiu, fier, zinc, seleniu,
germaniu), antioxidanti.
• Este al doilea in lume ca si continut de vitamina C, contine mai mult beta
caroten ca morcovii si mai mult fier decit o friptura dar este bogat in vitamina B si
altele. Este cel mai eficient antioxidant.
• Compoziţia fructelor Goji uscate (la 100g)
• Element Valoare Pondere în norma zilnică
• Energie 1461 kJ 17%
• Proteine 12,1 g 24%
• Carbohidraţi 57,82 g 60%
• Grăsimi 0,73 g 1%
• Fibre 7,78 g 43%
• Fructele goji este menţionat încă din anul 475 în medicina tradiţională ca remediu pentru ficat, rinichi,
ochi, inimă, ce îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, ajută vederea, întăreste muşchii şi sistemul osos.
• Este puternic antioxidant, întăreşte inima şi sistemul imunitar, reduce efectele procesului de îmbătrânire.
• Eficient în cure de slăbire şi combaterea celulitei. Fitosterolii au un rol important în menţinerea nivelului
colesterolului la un nivel cât mai mic, inhibând absorbţia lui intestinală.
• Conţinutul de geranium creşte abilitatea corpului să producă g-interferon. Interferonul este un element
important de care corpul are nevoie în lupta contra cancerului.
• Stimulează producerea şi reproducerea celulelor sângelui precum şi regenerarea şi vindecarea mai
rapidă a rănilor. Este folosit de femei pentru tonifierea organismului după perioada ciclului menstrual, pentru
combaterea greţurilor asociate cu primele 3 luni de sarcină şi pentru ameliorarea neplăcerilor legate de
menopauză.
• Stimulează nivelul energetic şi buna dispoziţie.
• Ajută la îmbunătăţirea performanţei sexuale şi a fertilităţii – conform unei vorbe străvechi din Tibet
călătorul care ştie că nu va ajunge curând acasă nu trebuie să consume goji!
• Este o sursă naturală de energie pentru corpul uman şi pe termen lung ajută la creşterea longevităţii
DURERILE DE GAT
ARTICOL SCRIS DE ADINA TOMUTA
Durerile de gat
Pot fi provocate de o angina (infectia amigdalelor), o

iritatie locala legata de surmenajul coardelor vocale,
sau de factori externi, ca praful, aerul uscat sau fumul
de tigara. Medicamente antalgice, vandute fara reteta,
ca Ibuprofenul sau Paracetamolul, pot usura temporar
durerea, dar gargarele si infuziile calmeaza, adesea,
mai repede iritatia sau senzatia de arsura in gat. Iata
cateva remedii la care puteti apela cu incredere:
Gargare
* Apa sarata. Pentru o ameliorare rapida si durabila a bolii, nimic nu e mai eficient decat
o gargara cu apa sarata. Sarea are proprietati antiseptice si favorizeaza expectorarea.
Dizolvati o jumatate de lingurita de sare intr-un pahar de apa calda (cat de calda puteti
suporta), faceti gargara cat mai adanc, apoi scuipati. Repetati procedeul din ora in ora.
* Tabasco in apa. Pentru o gargara mai "energica", puneti 10-20 de picaturi de sos
Tabasco (e foarte iute), intr-un pahar de apa. Paprica (boiaua) folosita la prepararea
acestui sos contine o substanta numita capsaicina, care actioneaza contra virusilor. Odata
gargara terminata, scuipati repede solutia. Exista riscul unei iritatii gastrice.
* Bicarbonatul de sodiu folosit in gargara calmeaza, si el, inflamatia gatului. Se pune o

jumatate de lingurita de pulbere, la un pahar de apa.
* Miere si suc de lamaie. Diluati in apa fierbinte un varf de cutit de sare, sucul unei lamai
si o lingurita de miere. Faceti gargara de trei ori pe zi (cat mai calda). Lamaia are
proprietati anti-inflamatoare, iar continutul ridicat in vitamina C impiedica evolutia
infectiei. In ce priveste mierea, se stie inca din antichitate ca este anti-bacteriana. Deci, o
combinatie ideala!
* Otet de mere. Antiseptic si bactericid, otetul de mere usureaza si durerile de gat.

Amestecati o lingura de otet de mere cu o lingurita de miere, diluati-le cu apa calda si
faceti gargara.
* Cimbru si salvie. Ambele plante contin virtuti anti-durere de gat. Bogate in uleiuri
esentiale si tanin, au efecte benefice, daca sunt folosite in gargara. Cunoscuta inca din
antichitate, salvia da un ulei aromat cu proprietati anti-inflamatoare foarte puternice, in
caz de inflamare a gatului si a gurii. (E bine sa stiti ca 2-3 picaturi de ulei aromat de
salvie, diluat in 10 cl apa, este mai activ decat infuzia preparata cu plante, dar daca o
preferati, puneti o lingurita de planta uscata la o jumatate de litru de apa clocotita si
faceti de trei ori pe zi gargara, vreme de 2-3 zile pe saptamana). Cimbrul poseda aceleasi
calitati antiseptice si anti-infectioase ca si salvia. Infuzia de cimbru poate fi amestecata
cu o lingurita de miere si folosita, de asemeni, in gargara. Durerile de gat se calmeaza si
daca veti mesteca cateva frunzulite de cimbru proaspat.
Puterea vindecatoare a mierii de albine

* Suc fierbinte de lamaie cu miere. Stoarceti o lamaie, amestecati sucul cu 2 lingurite de
miere si turnati deasupra apa fierbinte. Puteti adauga 2 lingurite de whisky, palinca sau
coniac. Sucul de lamaie cu miere se poate folosi si ca atare, fara alt lichid. Se ia de mai
multe ori pe zi, cu coada unei linguri de lemn, si se topeste, incet, in gura. In maximum
doua zile, durerile au trecut.
* Miere cu propolis. Se umple o cescuta cu miere si se amesteca cu 40-50 de picaturi de

tinctura de propolis. Se ia de mai multe ori pe zi, tinandu-se cat mai mult in gura, ca sa
se topeasca incet. Considerat un antibiotic natural, propolisul actioneaza in mod
particular asupra infectiilor gatului.
Alte leacuri
* Cataplasme cu musetel. Opariti o lingurita de musetel uscat cu echivalentul a doua cani

de apa clocotita. Lasati sa se infuzeze 5 minute. Varsati lichidul, cu flori cu tot, pe o
tesatura alba si moale, apoi aplicati-o direct pe gat. Se lasa pana se raceste, dupa care
procedeul se repeta. La fel de eficiente sunt si compresele cat mai calde cu ulei de
masline sau ulei aromat de lavanda.
* Cataplasme cu praz. Pentru a calma repede durerile de gat, puneti la fiert in otet un
praz taiat in bucati, pana se inmoaie bine. Stoarceti-l, presarati deasupra piper macinat si
aplicati-l sub forma de cataplasma pe piept. Prazul e bine cunoscut pentru actiunea sa
asupra gatului. Imparatul Nero facea permanent o cura de cateva zile cu praz, pentru a-
si pastra vocea.
* Cataplasme cu sare grunjoasa si lamaie. Lamaia si apa sarata fac minuni impotriva
durerilor de gat. Luati un pumn mare de sare grunjoasa, impregnati-o cu suc de lamaie
fierbinte, intindeti-o pe un tifon si aplicati-o pe gat. Puneti deasupra un fular gros, de
lana, si lasati sa actioneze o ora.
* Supa fierbinte cu usturoi. Pisati 2-3 catei de usturoi si puneti-i intr-o cana de supa
fierbinte, inainte de a o manca. Caldura lichidului combinata cu efectul antiseptic al
usturoiului va vor potoli durerea de gat.
Suplimente de prim ajutor
* Vitamina C. Luati 100 mg de vitamina C de trei ori pe zi, pana la disparitia durerii.
Indiferent daca durerea de gat e provocata de o simpla raceala, un virus gripal sau
streptococ, vitamina C va va stimula sistemul imunitar, ajutandu-va sa luptati contra
infectiei. In caz de diaree, micsorati doza.
* Echinacea. Luati cate 200 g de echinacea, de patru ori pe zi, sub forma de pilule, sau
cate un capacel de tinctura de echinacea, pusa in ceai fierbinte. Se ia de 3-4 ori pe zi.
* Pastile de usturoi. Se iau 600 mg pe zi, cam 4 pastile. Pentru a nu va irita stomacul,
cereti la farmacie un produs gastro-rezistent si administrati-l in timpul meselor.
* Zinc. Luati cate o pastila de zinc, din 3 in 3 ore, pana la disparitia completa a durerii.
Conform unui studiu recent, zincul accelereaza vindecarea durerilor de gat de origine
virala.
Sursa: www.formula-as.ro
MIRACOLUL DIN LĂMÂI
ARTICOL SCRIS DE MONICA ARMENCIU
-Lămâia este un produs miraculos pentru uciderea celulelor

canceroase
-Ea este de 10.000 de ori mai puternică decât chimioterapia!!!
-De ce nu suntem noi la curent cu asta?
-Pentru că probabil există laboratoare interesate în fabricarea unei versiuni sintetice, care
le aduce beneficii mari.
-Voi puteţi, de asemeni, să vă ajutaţi un prieten dragi cititori ai acestui site, care are
nevoie, anuntându-l că sucul de lămâie îi este benefic pentru a preveni boala.
-Gustul ei este agreabil şi el nu produce efectele oribile ale chimioterapiei.
-Dacă aveţi posibilitatea, plantaţi un lămâi în spaţiul sau în grădina voastră.
-Câte persoane mor în timp ce acest secret este păstrat pentru a nu fi afectate beneficiile
multimilionare ale marilor corporaţii?
-Cum ştiţi lămâiul nu ocupă mult loc şi este cunoscut pentru varietăţile sale de lămâi şi
lime.
-Puteţi să consumaţi fructul în diverse moduri: puteţi să mâncaţi pulpa, să faceţi suc, să
faceţi băuturi, şerbet etc.
-I se atribuie multe virtuţi, dar cea mai interesantă este efectul produs asupra chisturilor
şi tumorilor. Această plantă este un remediu probat contra cancerului de toate tipurile.
Se consideră, de asemeni, că este un agent antimicrobian cu spectru larg, care
controlează infecţiile bacteriene şi cu ciuperci, eficace contra paraziţilor interni şi a
viermilor, regularizează tensiunea arterială crescută şi este antidepresiv, combate stresul
şi bolile nervoase.
-Sursa acestei informaţii este fascinantă; ea provine de la unul din cei mai mari fabricanţi
de medicamente din lume, care afirmă că după mai mult de 20 de experimente efectuate
în laborator după 1970, rezultatele au relevat că sucul de lămâie distruge celulele
maligne din 12 tipuri de cancer, înţelegând aici cel de colon, de sân, de prostată…
-Componentele acestui arbore au demonstrat că acţionează de 10000 de ori mai bine

decât un produs utilizat uzual în lume pentru încetinirea creşterii celulelor canceroase. Şi
ce este uimitor, acest tip de terapie cu extract de lămâie nu afectează celulele sănătoase!
Sursa: Institutul de Ştiinţe în Sănătate LLC 819N Str.Charles Baltimore,MD1201
MIEREA DE ALBINE UN ALIMENT NATURAL,

DE PRIM ORDIN
Uitati-va la un strop de miere in lumina Soarelui si

observati cum straluceste precum un bob de chihlimbar ce a strabatut timpurile, pastrand
ferecata in el o poveste de la inceputul Lumii. Nu e minunat? Pentru cei care inca nu stiu,
aceasta poveste despre flori si miere se deapana asa: in zilele de zbor, albinele vin la
stup cu o cantitate de nectar in gusa. In intunecimea dinauntru, fiecare strop din
pretioasa materie este prelucrat in comun. Nectarul trece de la o albina la alta, pierde o
parte din apa, se incarca cu enzime, lactobacili, putin polen, proteine si se transforma
incet in miere. Cand nectarul este recoltat de la numeroase tipuri de flori, rezulta o miere
poliflora. Mierea considerate monoflora se obtine din nectarul unui tip de flori
predominant, de exemplu salcam, floarea soarelui, cimbru etc. Fiecare din ele este
aliment si medicament totodata. Le vom prezenta pe fiecare in parte, ca sa stiti cum le
puteti folosi.
Mierea poliflora are o valoare energetica ridicata, prin continutul mare de zaharuri de
calitate, de aceea este indicata in surmenaj, oboseala fizica sau intelectuala, debilitate,
stari de convalescenta, tulburari de crestere. Datorita compozitiei sale complexe de
vitamine si minerale, precum si incarcaturii vitale, este mult mai hranitoare decat zaharul
rafinat, care este un produs lipsit de viata, alcatuit numai din zaharoza. Daca este
administrata per-oral, are actiune antiinflamatoare, antimicrobiana, antialergica,
expectoranta, antitusiva, calmanta, antispastica, imbunatateste diureza si eliminarea
toxinelor, creste capacitatea de aparare a organismului, are actiune favorabila asupra
muschiului cardiac si circulatiei coronariene, hraneste si fortifica celulele nervoase,
imbunatateste somnul, tonifica si regleaza activitatea sistemului endocrin, combate
constipatia si fenomenele putride din intestine, creste rezerva de glicogen hepatic,
amelioreaza functiile celulelor hepatice, favorizeaza absorbtia calciului si a altor nutrienti,
faciliteaza digestia proteinelor si grasimilor. Cu alte cuvinte: un panaceu al naturii.
La sugari, mierea poliflora faciliteaza acidifierea cazeinei din lapte, cu formare de fulgi
fini, usor de digerat. Stomacul se evacueaza intr-un timp mai scurt, prevenind
fermentatiile, balonarile si colicile abdominale. O mare nedreptate s-a facut mierii, in
urma cu mai multi ani, cand s-a recomandat a nu se da copiilor sub un an, pe motiv ca ar
putea produce botulism. Intreaga discutie a pornit de la un singur caz de botulism intalnit
la un sugar, cand s-a considerat, fara dovezi clare, ca boala ar fi fost transmisa prin spori
de bacili gasiti accidental in miere. Dar si in praful aflat pretutindeni, in mediul obisnuit
de viata, se gasesc foarte multi spori botulinici; copiii merg de-a busilea pe podea, iar
sporii adera pe maini ori jucarii, de unde pot fi ingerati. Desi majoritatea sunt expusi,
foarte putini bebelusi se imbolnavesc de botulism.Sorturile de miere monoflora prezinta
proprietatile generale ale mierii poliflore. In plus, pornind de la floarea de origine, fiecare
miere monoflora are si anumite proprietati particulare.
Trebuie sa retinem faptul, ca mierea reprezinta un aliment hipercaloric; unei sute de

grame din acest produs revenindu-i în jur de 335 calorii.
Sa retinem din acest punct de vedere faptul ca un kg de miere este echivalent sub raport
caloric cu 1,680 kg carne de vaca, cu 50 de oua, cu 5,675 1 lapte si cu aproximativ 40 de
portocale!
Mierea de salcam - de culoare alb-galbuie, este parfumata si limpede. Are multa finete
si discretie, ceea ce o face sa fie mult apreciata de catre copii. Indulceste alimentele si
ceaiurile, fara sa le denatureze gustul. Este saraca in glucoza si bogata in fructoza, ceea
ce o face sa cristalizeze foarte lent. In mod obisnuit, se considera ca ramane fluida pana
la un an, dar daca este pura, poate sa nu cristalizeze mai multi ani. Datorita
continutului scazut de glucoza, ea poate fi consumata cu moderatie si de catre
pacientii diabetici. Sunt permise 1-3 lingurite pe zi. La pacientii cu diabet (in
special de tip 2), mierea in cantitati mici, pe stomacul gol, poate diminua si
stabiliza glicemia. Experimente prospective mai vechi s-au facut pe loturi de persoane
dintre care unele consumau drept indulcitor doar zahar, iar altele consumau doar miere.
Urmariti pe mai multi ani, s-a observat ca acei ce consuma zahar fac diabet in rata
obisnuita, dar consumatorii exclusiv de miere nu se imbolnavesc de diabet.
La Universitatea Tor Vergata, din Roma, prof. Antonella Canini si echipa ei desfasoara
studii asupra capacitatii antitumorale a mierii. Pe culturi celulare de melanom bovin, s-a
evidentiat ca mierea de salcam in dilutie de 1/40, exercita, in 24 de ore de la tratare, un
efect inhibitor celular de 35-45%.
Mierea de salcam este expectoranta, calmanta a tusei, diuretica, antidiareica, regulator

intestinal, indicata pentru suferinte gastrice, in tratamentul asteniei si al nevrozelor.
Mierea de tei - deschisa la culoare si cu reflexe verzui, cristalizeaza usor, mai ales daca
este pastrata la rece. Contine oligoelemente ca potasiu, calciu, mangan. Este foarte
cautata de importatorii din toata Europa de Vest, datorita calitatilor sale deosebite. Se
recomanda ca remediu impotriva oboselii si stresului, folosita drept calmant al sistemului
nervos, in insomnii, prevenirea migrenelor. Are proprietati anti-microbiene, anti-
inflamatoare si dizolva mucusul, ceea ce o face utila in tratarea guturaiului, laringitei,
bronsitei, astmului bronsic, a tusei si a iritatiilor gatului. Se foloseste in terapia
crampelor, a durerilor gastrice, a bolilor renale ori ale vezicii biliare. * Mierea de mana -
de culoare maronie inchisa, este foarte bogata in minerale (Ca, Mg, Fe), de pana la 20 de
ori mai mult ca alte sortimente; totodata contine multe proteine si aminoacizi. De aceea
este indicat consumul ei mai ales de catre copii, persoanele anemice si cele aflate in
convalescenta. Pentru ca este energizanta si revitalizanta, se recomanda sportivilor si
oamenilor activi. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de
miere, si favorizeaza eliminarea toxinelor din corp. Totodata, prezinta capacitate
antibacteriana importanta.
Mierea de rapita - de culoare alburie spre galben deschis, abunda in glucoza, ceea ce face
ca sa cristalizeze repede, chiar in primele doua saptamani dupa extragerea din faguri.
Contine oligoelemente, mai ales calciu si bor. De consistenta cremoasa, emolienta si cu
gust placut, e mai putin dulce decat cea de salcam. Este usor digerabila, puternic anti-
bacteriana, trofica pentru inima. Uleiul de rapita contine enzima Q3, necesara oaselor.
Din acelasi motiv, mierea de rapita poate fi folosita ca adjuvant in tratarea osteoporozei.
Mierea de cimbrisor - de culoare aurie deschisa, este un sortiment cu aroma placuta si

intensa, bogata in cupru si bor. Datorita proprietatilor antiseptice ale uleiurilor volatile de
cimbrisor, mierea poate fi folosita in plagi purulente si alte infectii ale pielii. Administrata
intern, are proprietati expectorante si calmante pentru spasmele cailor respiratorii, fapt
pentru care se recomanda in tratarea tusei, chiar si a celei convulsive sau astmatice, a
bronsitei, guturaiurilor, raguselii. Mierea de cimbrisor actioneaza asupra ficatului si
rinichilor, ameliorand starea lor de functionare, poate activa circulatia, este tonica in
cazul anemiilor.
Sursa:apiterapia.com
CĂTEVA LUCURI BINE DE ŞTIUT DESPRE

CARNE
In secolul al XIX-lea cuvantul proteina era

sinonim cu carne si aceasta conexiune ne-a
urmarit mai bine de o suta de ani. Multi
oameni pun inca semnul egal intre proteine
si hrana de origine animala. In ceea ce
priveste multe din intrebarile de baza cu
privire la proteine, domneste confuzia:
• Care sunt sursele potrivite de proteine?
• Sunt proteinele de origine vegetala la fel

de bune ca cele de origine animala?
• Unele proteine sunt considerate de calitate

buna, altele de calitate mai slaba; ce inseamna aceasta?
• Din ce obtin vegetarienii proteinele?
La baza multora din aceste intrebari si preocupari comune sta convingerea urmatoare:
carnea este proteina, iar proteina este carne. Aceasta convingere provine din faptul ca
„sufletul" alimentelor de origine animala este proteina. Din multe produse de carne sau
produse lactate putem indeparta grasimea, insa ceea ce ramane este tot carne si produse
lactate. Facem acest lucru mereu, si ceea ce avem este o carne cat mai macra si lapte
smantanit. Insa daca indepartam proteinele din alimentele de origine animala, nu ne
ramane nimic care sa semene cu originalul. O fleica neproteica, de pilda, ar fi doar o
baltoaca de apa, grasime si o cantitate mica de vitamine si minerale. Cine ar manca asa
ceva? Pe scurt, daca vrem ca un aliment sa fie recunoscut ca aliment de origine animala,
atunci el trebuie sa contina proteine. Proteinele constituie elemental de baza al
alimentelor de origine animala.
Carnivorii au impresia ca au mai multa putere pentru ca mancarea de origine animala sta
foarte mult in stomac si in intestin si creaza senzatia de satietate, fata de cea
vegetariana care se elimina mai repede. Toata grasimea ce o contine carnea, tine de
foame, insa asta nu inseamna ca este sanatos, inseamna doar ca tine de foame.
Proteinele animale, se distrug prin procesare termica, deci pentru a beneficia de ele ar fi
bine sa fiti gata sa mancati carne cruda. Tot in cosumul de carne cruda apare un alt
dezavantaj si anume creste foarte mult riscul de transmitere a virusilor, microbilor,
bacteriilor si a diferitelor boli animale (leucemie, astm bronsic, hepatita etc). Animalul are
adrelanina indetica cu adrelina omului. Adrelania este semnalul biochimic al fricii. Cu cat
mancam mai multa carne cu atat suntem mai fricosi.
Ideea ca proteinele se gasesc doar in produse animale este gresita. Exista proteine de
origine animala si proteine de origine vegetala.
Proteinele animale au dezavantajul de a creste aciditatea organismului, se distrug la

fierbere, si se absorb rapid in organism doar daca mananci carne cruda.
Proteinele vegetale, mentin bazicitatea organismului, contin fibre vegetale, ceea ce le

face usor de digerat, nu constipa, se absorb lent in organism.
Surse de proteinele vegetale complete: soia, orz, ovaz, quinoa, amarant, kamut, teff,
spirulina (contin proteine complete datorita faptului ca ele contin toti aminoacizii
esentali). Alte surse de proteine, considerate inlocuitori ai carnii datorita aportului de
proteine vegetale de o calitate deosebita sunt: nautul, lintea, bobul sau hrisca. Se stie ca
boabele de soia au cel mai ridicat potential nutritiv vegetal continand de doua ori mai
multe proteine decat carnea de vaca. Una dintre prejudecatile puternice ale
consumatorilor de carne este faptul ca, continutul proteinei rezultata din carne nu poate
fi substituit cu cel vegetal, intrucat aceasta nu contine toti aminoacizii esentiali,
indispensabili vietii. Orice nutritionist poate confirma insa ca soia contine absolut toti
aminoacizii esentiali si in plus nu provoaca formarea acidului uric care se produce la
consumarea carnii (in special carnii de porc), iar in ceea ce priveste mineralele soia
contine de doua ori cantitatea continuta in legume, de trei ori mai multe decat pastele
fainoase si de cinci ori mai multe decat carnea si ouale.
Vorbind despre viitorul alimentar al omenirii, Dl. Gheorghe Mencinicopschi ne spune ca

din punct de vedere genetic suntem aceiasi oameni ai cavernelor, (chiar daca avem
laptopul sub brat), in schimb dieta noastra este mult mai monotona si mai saraca.
Concluzia: sa ne alimentam cat mai natural, mai diversificat si mai

"neprocesat".
CÂTEVA LUCURI BINE DE ŞTIUT DESPRE
LAPTE
Stiati ca omul este singura specie ce se

hraneste cu lapte dupa ce a fost intarcat? Si
nu cu laptele sau, ci cu laptele altei specii?
Laptele de vaca de exemplu, este facut
pentru vitei, nu pentru oameni.
Pentru copii
Laptele dulce (de capra, vaca) poate fi consumat zilnic de copiii pana la varsta de 7 ani si
femeile insarcinate (mai putin miercurea si vinerea). Branza, ouale este recomandat sa
fie introduse cu prudenta in alimentatia copiilor, iar carne ar fi bine deloc. A se avea in
vedere ca alaptatul este foarte important pentru copii. Laptele mamei da sanatate si
intareste pruncul. Prin alaptare copiii nu sug numai lapte, ci si dragoste, afectiune,
mangaiere, siguranta, dobandind astfel un caracter puternic. Cu cat perioada alaptatului
este mai mare, cu atat este mai bine pentru copil. Copilul va fi mai puternic si mai
rezistent la boli.
Copilul produce enzime care poate rupe proteina greu digerabila din lapte (cazeina), insa
omul matur nu mai produce aceste enzime necesare digerarii corecte a laptelui.
Dupa varsta de 7 ani incep sa scada enzimele digestive capabile sa digere corect laptele.
Avand in vedere acest aspect este bine sa reducem cantitatea de lapte dulce pana la
varsta pubertatii.
Dupa pubertate (cand apar caracterele sexuale la barbat si la femeie) este recomandat
sa nu mai bem deloc lapte dulce, cantitatea de enzime capabile realizarii digestiei corecte
a laptelui scazand la zero, ci numai lapte fermentat - iaurt sau branza (ordinea este de
capra, apoi de vaca si oaie, dar trebuie consumate cu prudenta - o data pe saptamana,
nicidecum zilnic).
Pentru adulti
Laptele dulce creaza aciditati in procesul de digerare si datorita aciditatilor este nevoie ca
reactia acido-bazica sa fie corectata, factor care este posibil prin absorbtia calciului din
sange. Iar calciul din sange este recuperat de sange luand calciul din oase, urmand
atunci cand aceasta masa digerata ajunge in intestinul gros calciul sa fie restituit oaselor
si sangelui. Dar cu cat inaintam in varsta procesul de absorbtie al calciului scade,
procesul de recuperare din reducerea aciditatilor este tot mai complicat si omul incepe sa
piarda din calciu si ca atare incepe sa scada din inaltime (explicatia oamenilor mai mici la
batranete).
Este foarte important sa reducem aciditatea din corp - orice produs de origine animala
este ACID si deci decalcifiaza.
Desi laptele si produsele lactate contin calciu este foarte important cum se asimilieaza
acest calciu. Raportul calciu/fosfor, pentru o absorbtie corecta, trebuie sa fie minim 1.7,
iar in produsele lactate este 1, maxim 1.2. Prin urmare incorect, deci nivelul de absorbtie
al calciului este scazut.
Se poate apela la alternativele laptelui vegetal: de soia, orez, orz, ovaz, migdale, mei,
porumb.
PENTRU CE FEL DE HRANĂ ESTE OMUL

CREAT
Dat fiind că a existat o perioadă când

oamenii se hrăneau în principiu cu vânatul şi
acela si-l fierbeau, se poate trage concluzia
că suntem creati pentru hrana cu carne, iar
fiertul ar fi natural, normal. Asemenea
concluzii prea putin întemeiate dau nastere
la erori. De ce în libertate animalele nu se
îmbolnăvesc niciodată în timp ce între
popoarele civilizate abia se mai găseste un
om sănătos cu adevărat? Ce experiente ar trebui făcute în grădina zoologică când s-a
început hrănirea animalelor cu hrana fiartă din grija fată de boli?
Exact inversul decât ceea ce era aşteptat şi anume că animalele se îmbolnăveau şi

mureau. In parte au pierdut capacitatea de reproducere. Prin pierderi am devenit mai
întelepti. Astfel s-a început alimentarea animalelor valoroase cu hrana lor naturală,
nefiartă pentru care au fost create.
După aceea se puteau citi în mai multe ziare că animale foarte rare au dat nastere la pui
în captivitate. Pentru a obtine un răspuns corect la întrebarea noastră ne putem ajuta de
alte comparatii cu regnul animal. Ce grup de animale se apropie cel mai mult de om prin
forma aparatului digestiv? Cumva grupul animalelor răpitoare, a ierbivorelor, a
omnivorelor (porcul) sau acelea care se hrănesc cu precădere cu fructe (maimutele)?
Gorilele de exemplu nu mănâncă nici un pic de carne; maimuta antropoidă este singurul
animal al cărui aparat digestiv coincide în întregime cu cel al omului. Intestinul
carnivorelor de exemplu este de cinci ori mai scurt decât cel al omului, măselele sunt
ascutite, ale omului tocite, saliva lor este acidă, a omului este alcalină, intestinul lor în
interior este neted, al omului nu, limba lor are o suprafaţă aspră în timp ce noi avem o
limbă netedă, chiar şi sucul gastric este mult mai tare la animalele răpitoare. Organele
digestive ale omnivorului au mai multă asemănare cu acelea ale animalelor răpitoare
decât cu cele ale omului, acest lucru însemnând că animalele carnivore ar putea să
digere mai usor fructe decât un ierbivor sau un animal ce se hrăneste cu fructe (vaca,
maimuta, omul).
Pentru că acidul gastric al omului este prea slab pentru digerarea cărnii iar intestinul nu
este neted şi de cinci ori mai lung decât al carnivorelor, carnea rămâne prea mult timp în
intestin, ceea ce produce descompunerea ei şi un miros urât. Substantele de
descompunere ajung prin peretii intestinului în sânge şi conditionează aparitia bolilor.
Sustinătorii legii evolutiei să-si spargă capul şi să afle de ce aparatul nostru digestiv nu s-
a adaptat treptat la hrana din carne sau de ce nu a devenit egal cu cel al carnivorelor
după ce noi oamenii de milenii întregi ne-am chinuit să savurăm carnea. Acest lucru ne
demonstrează în suficientă măsură că omul se hrăneste gresit şi de aceea este atât de
sensibil la toate bolile imaginabile. Ierbivorii n-au gheare pentru a prinde vânatul. Omul
şi maimuta sunt unicele creaturi prevăzute cu mâini cu care se pot cătăra pentru a culege
fructe. O dovadă pentru hrănirea lor: au nevoie în special de fructe. Civilizatia a
conditionat schimbări esentiale în modul de viată al omului, maimutei antropomorfe; deci
hrana lui trebuie să se compună în primul rând din fructe; printre acestea se numără şi
nucile şi semintele. Maimuta se hrăneste şi cu muguri şi cu fructe, frunze fragede ceea ce
ar corespunde salatei noastre; dacă găseste rădăcini sau bulbi comestibili nu-i ocoleste
(morcovul). Bineînteles toate le mănâncă asa cum sunt în natură. Nu stie nimic de fiert,
sare sau otrăvuri conservante.
Raportat la noi, aceste constatări dau prima din legile alimentaţiei pe care Creatorul a
dat-o primei perechi de oameni şi care este scrisă pe prima pagină a Bibliei. Aici scrie:
"Iată că v-am dat orice iarbă care face sământă şi care este pe fata întregului pământ, şi
orice pom care are în el rod cu sământă, acesta să vă fie hrana voastră". Acest lucru este
valabil ca lege naturală pentru că suntem creati pentru aceasta. Există multe sotii tinere
care din dragoste pentru soti gătesc "ce este mai bun". Apoi primim vestea că una sau
alta din cunostintele noastre a murit la 30, 40 sau 50 de ani de cancer, scleroză multiplă,
infarct, sau altă boală a civilizatiei. O întreagă avere s-a dus pe medic, dar toti specialistii
n-au putut face nimic. Aceste tinere femei au vrut să facă un bine sotilor lor; dar din lipsa
de stiintă, neintentionat, l-au condamnat la o moarte prematură. O tragedie mai mare nu
ne putem închipui. S-a sacrificat totul pentru o vindecare care nu există; durerile şi
suferinţele celor din jur când totul se sfârseşte. Pentru citirea literaturii sănătătii nu s-a
găsit timpul necesar în zilele bune. Se va da aici un caz din multele existenţe. Un bărbat
la care în tinereţe i s-a format o tumoare pe creier care exercită o presiune pe nervul
optic. Si la el scria: "Imediat operat, altfel prea târziu". In ciuda operaţiei azi este orb.
Dacă totusi cineva i-ar fi spus că organismul lui este creat pentru alt gen de hrană şi că
ar trebui măcar două luni să încerce să se hrănească cu crudităti, poate cu sucuri de
crudităti. După experienţa noastră nu se înrăutăteşte nici un cancer la acest gen de hrană
şi începe după un timp să se vindece. Din acest motiv sunt 100% convins că operatia n-
ar fi fost necesară şi că omul s-ar fi bucurat şi azi de lumina ochilor.
Sursa: "Hrană Vie" - Ernest Gunter
BULGĂRAŞI "DE ZĂPADĂ"

Pentru ca suntem in pragul sarbatorilor de

iarna, putem incerca un desert gustos care
ar fi binevenit pe masa noastra. Amestecul
se pregateste destul de repede, doar
obtinerea bulgarasilor necesita ceva timp,
dar tin sa va anunt ca sunt foarte deliciosi!
Ingrediente:
- 200g de pesmet
- 150g nuca
- o lingura de pulbere de roscove (inlocuitor de cacao)
- 5 linguri fructoza
- coaja de lamaie sau portocala
- 50g nuca de cocos

Se amesteca nuca macinata, pesmetul, pulberea de roscove si coaja de citrice; un pahar
de apa si fructoza se pun pe foc, iar cand compozitia este fierbinte se toarna peste
amestecul obtinut anterior, se omogenzeaza, iar din compozitia obtinuta se formeaza
bulgarasi care se tavalesc prin nuca de cocos.
In mijloc se poate pune o aluna de padure, stafide, orice fruct sferic, un bob de strugure,
o cireasa, visina etc
Pofta buna!
CARTOFUL COPT - UN ALIMENT GUSTOS SI

SANATOS
Cartoful este bogat in vitamine din

complexul B, dar nu trebuie neglijata nici
cantitatile de vitamina C si K. Sarurile
minerale ale cartofului sunt evident in
functie de calitatea solului - doliu, calciu,
magneziu, precum si oligoelemente: fosfor,
fier, mangan, cupru, sulf. Este o sursa de
coenzima Q10.
Proprietatile cartofului:
- sanatos, hranitor, foarte digest - mai ales copt in coaja lui
- aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
- aliment de balast ce inlesneste functiile intestinale

- anti-ulceros
- cicatrizant
- extractul (sucul crud) este un bun diuretic, un calmant si cicatrizant al mucoaselor

digestive si un eficient antispasmodic.
Cartofii se recomanda a fi consumati copti. Sunt foarte gustosi cu putin ulei de masline,
usturoi si flori de drojdie uscata inactiva (vezi un articol anterior despre fulgi de drojdie
inactiva).
Sa vedem de ce copti?
Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mici muguri de vegetatie)
precum si periferia cartofului inmugurit, contine solanina cu actiune toxica, daca este
ingerata in cantitati mari. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa
aceste doze infime nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. In
interiorul tuberculului exista deasemeni, rezerve de solatrioza din care se va forma
solanina ce va migra ulterior spre coaja. Aceasta triglucida, desii este lipsita de toxicitate,
poate da in unele organisme reactii de intoleranta.
Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este
indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura,
fara sa treaca in solutii - apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se
pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof
neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful sa
fie preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa
aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Nu se vor utiliza niciodata,
nici macar pentru furajarea animalelor, cartofii incoltiti.
Solanina se gaseste în cantitati apreciabile in toate organele verzi ale cartofului, inclusiv
în bace (fructele asemănătoare tomatelor). Se mai găseşte în rosii, gonele, vinete, ardei.
HRIŞCĂ - ÎNCĂ UN "MEDICAMENT" OFERIT

DE MAMA NATURĂ
Hranitoare, aromata, gustoasa chiar, este un

aliment intalnit in bucataria multor popoare,
mai mult sau mai putin asiatice. Desi nu este
o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara
graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten,
contine cantitati mari de lizina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu,
cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei
care au intoleranta la cereale.
Hrisca este o excelenta proteina vegetala, contine 8 aminoacizi esentiali, inclusiv lizina.
Compusii din hrisca: 70-80% din masa fructelor de hrisca este reprezentata de amidon,
in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla intr-un raport de 18%
(dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numara
gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia deosebita de aminoacizi esentiali
precum arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina.
Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu.
Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile.

Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului din care se obtine
rutozidul.
Un alt compus important este fagopyrina, subtstanta toxica ce provoaca la unele

persoane fenomenul de fotosensibilizare.
Datorita lipsei de gluten, am mai spus, poate fi consumata de cei cu intoleranta la acest
compus, sau cei cu boala celiaca (enteropatia glutenica).
S-a constat in urma unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului
scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa alimentara dar si un
supliment "medical" pentru diabetici.
Terciul de hrisca cu lapte vegetal are rol in combaterea diabetului dar are rol in cresterea
secretiei unui neuromediator - dopamina - cu rol in combaterea depresiei.
Prezenta unui tip de inositol (implicat in mecanismele secundare se reglare a sintezei de

insulina) face ca hrisca sa fie studiata cu mult interes nu numai in cazul persoanelor cu
diabet insulinodependent dar si a femeilor care manifesta Sindromul Ovarelor Polichistice.
Hrisca cu nuca si susan
- 150 grame hrisca
- 70 grame susan
- 80 grame nuca macinata
- 3 linguri cu miere
Fierbem hrisca, lasam sa se raceasca, iar apoi amestecam cu nuca, susanul si mierea.
Este satioasa si foarte sanatoasa de altfel !
Hrisca cu legume
- o cana (200 g) hrisca, pusa la inmuiat cu cateva ore inainte (fierbe in 20 de min)
- 2 morcovi, 2 ceape, o radacina patrunjel, pastarnac, telina
- suc de rosii 100 ml
- o foaie dafin
- frunze de patrunjel, busuioc, leustean
Legumele se taie cubulete, se adauga apoi sucul de rosii, amestecat cu un pic de apa (o
canita mica de cafea), foaia de dafin, cimbrul. Eu voi pune data viitoare sucul de rosii
doar la sfarsit. Se lasa pe foc pana sunt aproape gata legumele, apoi se adauga hrisca
scursa de apa si se mai lasa putin. Se adauga verdeturile si, gata! Puteti adauga o
cantitate mai mare de legume pentru gust.
Ciorba de hrisca cu legume – vezi retata Ciorba de linte. In plus putem adauga 3 foi de
dafin la fiebere.
MEI - O CEREALĂ NUTRITIVĂ

Meiul este sursa nutritiva excelenta, fiind

bogata in fier, magneziu, potasiu, vitaminele
B si E. Este benefic, in special pentru cei cu
probleme de inima, avand in vedere
continutul mare de magneziu pe care-l are.
Asa cum arata studiile recente, magneziul
alina atacurile severe de astm si ale celor de
migrena. Deasemenea magneziul ajuta la
reducerea presiunii arteriale si a infarcturilor, in special a celor date de aterosceroza sau
de diabet.
Niacinul din mei (vitamina B3) ajuta la reducerea colesterolului si deci are un impact la
metabolismul fiind cumva de ajutor la curele de slabire. Prin continutul de tryptofan
(precursor al serotoninei si melatoninei) poate avea actiuni benefice in cazurile de
depresie, durere cronica si in iritablitate/reactii violente.
- Contine silicon, substanta vitala pentru sanatatea parului, dintilor, pielii si unghiilor;
- Proprietatile diuretice sunt de ajutor la tonifierea rinchilor;
- Asigura echilibrul fluidelor corpului si este benefic in cazurile de uscaciune (a pielii, gura
uscata, etc) si in cazurile de diabet 2;
- Datoritã efectului alcalinizant, meiul se recomandã mult celor care suferã de artrite
(datorita acestei proprietati este bine ca la gatit sa nu se adauge prea multa sare; este
bine chiar deloc);
- Ajuta in prevenirea avorturilor spontane; este foarte benefic daca este inclus in
alimentatia zilnica in cazurile de greata din primele luni de sarcina ;
- Este un antimicotic puternic intre cereale si este indicat in cazurile de Candida albicans;
- Indeparteaza mirosul neplacut al gurii datorita proprietatilor bactericide;
- Este bogat în fier si alaturi de fasolea pastai si soia este recomandat în regimul
vegetarienilor;
- Folositor in cazurile de diaree (prajit inainte de a fi gatit), indigestie, stari de voma;
- Meiul nu contine gluten si de aceea este indicat persoanelor sensibile la gluten.
Cateva idei de preparare "la minut"
1- Meiul fiert poate fi servit la micul dejun gen "porridge/pasat", indulcit cu miere la care
putem adauga stafide, mere rase sau fructe uscate (personal prefer nuca de cocos).
2- Faina de mei poate fi daugata la coptul painii de casa sau la alte copturi (chec sau
mufine).
3- Mei fiert si racit, rasfirat cu furculita, amestecat cu vegetalele preferate; adaugam apoi
putin dressing, sos de soia si obtinem o salata usor de facut si gustoasa.
4. Budinca de mei
100 g de mei decorticate
2 linguri nuca de cocos
3 linguri de stafide aurii inmuiate
2-3 linguri de miere
scortisoara
Se fierbe meiul in multa apa; fierbe in cca o jumtate de ora, legandu-se tocmai ca orezul
alb. Dupa ce fiebe se amesteca cu miere, nuca de cocos, stafide amestacandu-le bine. Se
pune la cuptor 10 minute. Se pot adauga si alte fructe dupa preferinta.
Pofta buna!
AMARANTUL - UN AS DIN MANECA

VEGANULUI
Amarantul redescoperit de curand de

medicina moderna, era folosit pe vremuri de
azteci pentru hranirea sugarilor. Amarantul
este o cereala care se evidentiaza prin
continutul crescut de calciu si magneziu,
continut superior celui continut de laptele de
vaca. Amarantul mai contine si acid linoleic,
cupru si fier si nu contine gluten. Unul dintre
principalele beneficii ale amarantului este
acela ca previne osteoporza.
Bogat in: proteine complete datorita prezentei aminoacizilor esentiali (in special lizina),
minerale (fier, calciu, magneziu, zinc, potasiu, fosfor, cupru, mangan), vitamine (A,
B1,B2, B3, B6, B9, C, K).
Benefica pacientilor cu afectiuni cardiovasculare, hipertensivi, cu hipercolesterolemie.

Datorita continutului ridicat in fibre, contribuie la indepartarea efectelor datorate unei
alimentatii sarace in fibre vegetale, actionand benefic asupra intestinului gros.
Tonifica plamanii, fiind astfel o cereala-medicament in zone cu poluare mare.
Bobul de Amarant contine in proportie de 8% ulei. Acesta are o compozitie deosebit de

benefica a a acizilor grasi. Dupa ultimele cercetari, uleiul de amarant joaca un rol
important in prevenirea cancerului mamar. Chinezii il foloseau pentru a vindeca infectiile
si migrenele.
Este o cereala deosebit de hranitoare, cu un gust puternic si distinct. Faina se poate

utiliza la fabricarea painii si a produselor de patiserie. Boabele sunt un ingredient
excelent in pilafuri, supe, budinci, salata de fructe.
Legume scazute cu amarant
Se poate prepara cu legume scazute. Amarantul se fierbe 20 min pana cand continutul se
omogenizeaza, apoi se amesteca legumele scazute (de ex ceapa, usturoi, telina,
patrunjel, dovlecel sau alte legume dupa imaginatie, condimente: frunze de patrunjel,
cimbru, busuioc sau alte condimente dupa gust), continutul amarantului avand rolul
carnii in acest amestec. Se poate aduaga ulei de floarea soarelui presat la rece pentru a
se omogeniza continutul. Continutul de amarant fiert se aseamana foarte mult cu icrele, dar
cu o textura placuta (bobitele devin transparente).
Budinca de amarant cu aroma de vanile
Se fierb bobitele de amarant (1/2 cana) in lapte vegetal sau lapte de vaca daca budinca
este pentru copii (2 cani) pana cand continutul se omogenizeaza. Intr-un bol se amesteca
2 linguri de lapte cu 2 linguri de orez integral. Se adauga 2 linguri de miere si esenta
naturala de vanilie. Peste acest continut se adauga putin cate putin amarantul fiert in
lapte si mestecand in continuu. Se poat servi ca atare sau se pot adauga fructe.
Pofta buna!
QUINOA - PROTEINA COMPLETĂ

In aceasta perioda a postulu,i cand

continutul de proteine complete este destul
de scazut, Quinoa este un aliment care nu ar
trebui neglijat.
Contine: proteine, calciu, fier, vitamina B si

E, aminoacizi.
Semintele de quinoa sunt bogate in mangan, magneziu, cupru și fosfor – in stare

negatita; proteine, calciu si fier, fiind si o sursa excelenta de vitamina E si cateva
vitamine B. Contine o balanta aproape perfecta de 8 aminoacizi necesari pentru
dezvoltarea tesuturilor umane. Quinoa este foarte bogata in lisina, cistina si acizi-
metionina, regasiti slab in alte grane. Este un complement bun pentru legumele slabe in
acesti aminoacizi.
Quinoa contine toti aminoacizii esentiali. In consecinta, este o proteina completa, dar
este mai usor de digerat decat proteina din carne si are un continut infinit mai scazut de
grasime decat cele mai multe tipuri de carne. Quinoa are intre 12-18% protein si 100 de
grame sunt complete pentru aportul de proteine pentru un copil. Contine si 6-7%
grasime, dar comparativ cu alte cereale, dar contine putina sare si ofera fibre. De
asemenea, quinoa contine si albumina, o proteina care se regaseste in albusul de ou, in
serumul sangelui si in tesuturi animale sau vegetale. Semintele sunt lipsite de gluten
care face din aceasta cereala una aromata si nutritiva pentru cei care sunt sensibili la
gluten.
Quinoa este o sursa extraordinara de calciu, asimilat mai usor decit cel din lapte. „Quinoa
contine mai mult calciu decit laptele, ajutand astfel la intarirea scheletului, a oaselor si
cartilajelor. Astfel, quinoa poate fi un bun factor de protectie impotriva artritei, degradarii
oaselor, malabsorbtiei calciului si a altor dereglari similare”. Datorita continutului sau de
vitamine (A, C, D, E, K, complexul B) si minerale (fier, calciu, crom, cupru, fluor, iod,
magneziu, potasiu, seleniu, zinc) are rol pozitiv in stimularea sistemului imunitar.
Quinoa cu lapte
Se pune lapte la fiert (de soia/orez). Boabele de quinoa de fierb in lapte aproximativ 15-
20 min. Continutul trebuie sa se omogenizeze la fel ca orezul cu lapte. Se indulceste cu
miere sau fructoza. Se poate pune deasupra scortisora (da un un gust placut si aromat).
Puteti sa incercati si alte mancaruri, dupa fantezie, curaj si pofta. Daca nu aveti
inspiratie, incercati mancarurile in care de obiceai foloseati orez: pilaf, orez cu lapte,
ardei umpluti sau sarmalute in foi de vita (bineinteles variantele de post).
FULGI DE DROJDIE USCATĂ, INACTIVĂ –

“PARMIGIANO” VEGANULUI
Nu de foarte mult timp a descoperit un nou

supliment alimentar foarte gustos su foarte
potrivit unui regim alimentar vegan, avand
in vedere continutul foarte ridicat de
proteine.
Drojdia inactiva este numita “proteina vegetarienilor”, deoarece este o sursa bogata de
proteine complete, avand peste 43,7% proteina de calitatate. Cu un continut de 18
amino-acizi, fulgii de drojdie intra in categoria proteinelor complexe si pe langa acestea,
contin si 15 minerale. Unul dintre beneficiile fulgilor de drojdie ar fi continutul foarte
mare de complexul de vitamina B (inclusiv B12), care ajuta la mentinerea unui nivel
echilibrat de stres, preventia cancerului de pancreas, asigurand si o piele sanatoasa.
Contribuie la marirea vitalitatii, imunitatii, previne caderea parului, confera sanatate
unghiilor si pielii. Va las voua sa dezlegati misterul. Fulgii contin o urma de minerala,
numita chromium, cunoscuta ca un factor de toleranta al glucozei. Acesta este
raspunzator de reglarea glucozei fluctuante din sange in cazul diabeticilor, si a presiunii
arteriale scazute.
Se poate utiliza la supe, sosuri, sandwich-uri, paste, orez, musli, mancaruri.
Painea prajita frecata cu usturoi, unsa cu ulei de masline, iar apoi presarata cu fulgi de
drojdie este o adevarata delicatese. Fulgii de drojdie se mai pot folosi peste cartofi copti
unsi cu ulei de masline. De asemeanea se pot folosi in salate sau in orice alta mancare
care are nevoie de o condimentare suplimetara.
Din propia experienta va spun ca este un adevarat vitalizant!
VITAMINA C COMBATE VIROZELE DE SEZON

Vitamina C este ar trebui sa fie un aliat de al

nostru pentru aceasta perioada rece, cand
gripa si racelile sunt destul de frecvente.
Vitamina C este necesara pentru sinteza
colagenului din piele, oase, dinti, ligamente,
tendoane, cartilagii.
Vitamina C are efecte anticancerigene prin

prevenirea transformarii nitratilor si nitritilor
din alimente in substante cancerigene.
Roluri si caracteristici:
— este implicata in producerea colagenului care, datorita acidului ascorbic, are o mare
importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia ridurilor;
— joaca un rol important in formarea osaturii si dentinei;

— intervine in metabolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic si a glucozei;
— participa la producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori;
— contribuie la formarea anticorpilor si interferonilor; are actiune antiinfectioasa, scade

durata racelilor si lupta impotriva agresiunii bacteriene;
— neutralizeaza radicalii liberi datorita rolului antioxidant;
— protejeaza contra posibilei aparitii a cancerului, franand formarea nitrosaminelor –

agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii aminoacizilor – in stomac;
— are actiune laxativa;
— revigoreaza vasele sangvine, prevenind astfel tulburarile cardiovasculare si

determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori; unii medici prescriu pacientilor
cantitati mari de vitamina C – pana la 1000 mg/zi – pentru scaderea nivelului
colesterolului;
— faciliteaza absorbtia fierului;
— are o actiune antihistaminica eficace in tratarea alergiilor si benefica pentru victimele

astmului;
— contribuie la inlaturarea starii de anxietate, oboseala, stres.
Cele mai bogate alimente in vitamina C sunt:
- catina: fructul de catina contine de 2 ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10
ori mai multa vitamina C decat citricele.
- macesele: au un continut foarte mare de vitamina C si contin licopen, o substanta care

previne oxidarea celulelor.
- coacazele negre: sunt o sursa foarte bogata de vitamina C, cu o concentratie de patru

ori mai mare decat cea din portocale.
- urzica: vitaminizeaza, remineralizeaza si echilibreaza sistemul de aparare al

organismului prin continutul de vitamina C, A, B12, E si K.
- patrunjelul: contine mult betacaroten, vitaminele K si B12, calciu, fier, fosfor si de 4 ori
mai multa vitamina C decat citricele.
- kiwi: fructele kiwi sunt mai bogate in vitamina C decat portocalele. De asemenea,
acesta mai contine toate tipurile de fibra, ceea ce ajuta la prevenirea cancerului si a
bolilor de inima.
- varza de Bruxelles: continutul ridicat de vitamina C contribuie la intarirea rezistentei

naturale, deci la prevenirea bolilor.
- alte surse de vitamina C: broccoli, papaya, capsuni, portocala, lamaie, grapefruit,

zmeura, mango, zmeura, mandarina etc
Borsul proaspat, preparat in casa, mai ales acum, in aceasta perioada cand racelile
sunt atat de frecvente si afecteaza atatia oameni, ar trebui consumat zilnic, cate o cana,
atat de adulti, cat si de copii. Preparat cu tarate de grau, borsul are in compozitia lui o
intreaga farmacie de vitamine si minerale.
Moarea sau zeama de varza (dar fara sare) este o alta sursa de vitamina C, ieftina si
la indemana oricui. Mancati cat de des salata de varza cruda sau murata. E plina de
vitamina C si alti nutrienti necesari organismului in perioada de tranzitie spre iarna. Varza
rosie contine de 6 ori mai mult vitamina C decat varza alba.
Pentru raceala este recomandat ceaiul de tei+cuisoare, miere de albine cu catina

(zdrobita in blender), miere de albine cu scortisoara (o ligurita de miere cu 1/2 lingurita
de scortisoara).
UN MEDICAMENT NATURAL - CEAIUL

Din cele mai vechi timpuri, stramosii nostri

aveau remedii naturale si eficiente pentru
bolile pe care noi astazi le tratam prin
mijloace complicate si costisitoare.
Bineinteles ca aceste remedii naturiste sunt
doar de moment, insa combinate cu cu
postul, spovedania, sansele de reusita a
remediilor cresc simtitor.
Iata cateva remedii ale sistemului nervos cu ajutorul ceaiurilor.

Ceauri de momente limita (intaresc sistemul nervos):
- distonomii neuro-vegetative: Obligeana, Turita Mare, Borago
- la tensiune nervoasa permanenta: Hibiscus
- emotivitate: Paducel + Talpa Gastii
- dezordine mintala: Hamei
- tristete: Ciubotica Cucului, Sunatoare
- insomnie: Mac, Ceapa, Pasiflora, Somn Linistit
- frica: Valeriana
- agitatie: Angelica
- furie: Pelin
- stari nervoase grave: Ceai Antistres
ALTERNATIVA UNEI ALIMENTAŢII

SĂNĂTOASE
Sunt un naturist convins. Acum 3 ani in

urma unor probleme grave de sanatate am
ales sa recurg la alternativa unei diete
naturiste. As dori sa impartasesc din
cunostintele mele dobandite si probate (sub
indrumarea unui naturist experimentat).
Hipocrate spunea ”medicamentul sa fie hrana
si hrana sa fie medicament".
Pe pamant, toate sunt ingaduite de

Dumnezeu, dar nu toate ne zidesc: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de
folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de acestea”. (1 Corinteni 6, 12).
Pentru cei fara probleme de santate, potrivit este Ritmul Calendarului Ortodox:
1/7 - carne
• vara - carne de pasare, peste
• iarna - carne de mamifer (exclus porc)
1/7 - lapte
• lapte dulce - pentru copii pana la 13 ani
• iaurt - pentru cei peste 13 ani
1/7 - branza
• pentru cei cu intestin bolnav numai de capra
• ordinea ar fi cam asa: capra, vaca, oaie
1/7 - ou
• pentru cei bolnavi de ficat - prepelita
• pentru cei sanatosi - gaina
1/7 - presupune 1 zi dintr-o saptamana. Celelalte 3 zile sunt zilele de post adica - luni,
miercuri si vineri. Bineinteles trebuie avute in vedere si cele 4 mari posturi din an
randuite de biserica ortodoxa.
Exemplu: in ziua cand se mananca branza: se poate manca orice leguma sau fruct dar a
nu se combina cu celelalte 3 (adica carne, ou sau lapte/iaurt).
Alimente Interzise
- Alcool, Cafea, Ciocolata, Cacao, Sare, Zahar, Margarina, Sucuri: Cola, Fanta,
Pepsi..., Condimente Import, Conservanti
- Carne, Mezeluri, Lapte, Branza, Oua, Orice produs animalier.
- Prajeala (execeptie: in ulei de Palmier 1/7 permis), Varza gatita, Spanac gatit, Ciuperci,
Pere, Gutui, Muraturi (execeptie: varza murata fara sare - este chiar recomandata sa o
consumam)
- Ardei, Vinete, Rosii, Fasole Boabe (exceptie: fasole pastai), Castraveti, Mazare Verde,
Otet (exceptie: otet de mere)
In afara de aceste Alimente Interzise se pot consuma cereale, legume si fructe pe

saturate.
Cei care au probleme de sanantate este bine sa renunte definitiv la Alimentele din lista
celor Interzise, dar sa cosulte un naturist sau un medic de specialitate. Bineinteles, si cei
sanatosi ar fi recomandat sa renunte la Alimentele din lista celor Interzise, iar Ritmul
Calendarului Ortodox este pentru cei sanatosi care nu pot renunta la cele prezentate in
program (carne, branza, lapte, oua). Recomand totodata celor sanatosi pentru inceput sa
inceapa cu Ritmul Calendarului Ortodox prezentat mai sus, si trepatat sa renunte si la
produsele animaliere.
Inlocuitori:
zahar - fructoza
cafea - cicoare
cacao - praf de roscove
lapte - lapte de soia, orez ...
condimente – usturoi, ceapa, patrunjel, busuioc, oregano, frunze de leustean, frune de

telina, tarhon, legume uscate (fara sare, piper sau alte adaosuri gen conservanti sau E-
uri)
SURSE DE CALCIU NATURAL

Putini stiu faptul ca numeroase legume,
fructe, cereale si seminte reprezinta o
importanta sursa de calciu pentru
alimentatie.
• Astfel nu trebuie sa lipseasca din

alimentatia noastra: brocoli, varza,
conopida, spanac, salata verde, fasole verde,
andiva, sfecla rosie, usturoi, ceapa verde,
hrean, telina, patrunjel, ridiche, gulie etc.
• Migdalele, alunele, nucile, fisticul, smochinele uscate sunt cunoscute si recomandate de

nutritionisti ca fiind surse importante de calciu.
• Consumul semintelor de susan (2 lingurite pe zi cu miere) este renumit in tratarea

deficitului de calciu din organism. In amestec cu mierea ajuta la fixarea calciului in
organism.
• Nu in ultimul rand, soia si tofu (obtinut din laptele de soia) reprezinta surse valoroase
de calciu. De asemenea, consumul zilnic al laptelui de soia (1 pahar pe zi) ajuta la
refacerea depozitelor de calciu din organism. Nautul, este o sursa bogata de calciu.
• Alte cereale bogate in calciu: amarant, quinoa, teff. Quinoa este o sursă extraordinară
de calciu, asimilat mai uşor decît cel din lapte. „Quinoa conţine mai mult calciu decît
laptele, ajutand astfel la întărirea scheletului, a oaselor şi cartilajelor. Astfel, quinoa
poate fi un bun factor de protecţie împotriva artritei, degradării oaselor, malabsorbţiei
calciului şi a altor dereglări similare”. La fel si amarantul contine mai mult calciu si
magneziu decat laptele de vaca.
LINTEA SAU "CARNEA SĂRACILOR"

Pentru continutul lor bogat in proteine,

semintele au fost considerate in toate
timpurile „carnea saracilor”. Planta este
originara din Orientul Apropiat, sursele
istorice consemnand utilizarea ei alimentara
inca de la inceputul dezvoltarii societatii
omenesti. Este prima leguma cultivata si
consumata de om. Urme de seminte de linte au fost gasite in Turcia, in unele grote ce
dateaza din anii 5500 i.e.n.
Se crede ca planta ar fi originara din Siria, de unde s-a rapsandit in toate tarile din jurul
Meditaranei.
In Geneza, se specifica faptul ca lintea era deja folosita pentru hrana: „ O dată însă a fiert
Iacov linte, iar Isav a venit ostenit de la camp” (Geneza 25, 29-34).
Proprietati nutritive
Dietologii prescriu consumul de linte, deoarece, dincolo de faptul ca este un aliment

foarte digerabil, este lipsit in totalitate de grasimi si colesterol. In plus, semintele de linte
contin izoflavoni, substante ce curata organismul. Este o sursa foarte buna de fibre ce
ajuta la scaderea colesterolului, are efecte benifice asupra digestiei si inimii, iar fibrele
solubile ajuta la stabilizarea zaharului din sange.
Au o crescuta concentratie de fier, un element esential, absorbit mai bine de organism

daca este asociat cu alimente bogate in vitamina C (salate, kiwi, citrice). Mai contin
potasiu, fosfor, calciu, vitamina B si pretioase fibre ce depureaza organismul.
La fel ca toate celelalte legume, lintea are o inalta putere nutritiva (110-336 kcal / 100
gr, in functie de varietate si de modul de preparare). Semintele de linte sunt printre
legumele cele mai bogate in proteine vegetale (24%) care sunt in totalitate asimilate de
organism.
Ciorba de linte
- o ceapa mare
- 3 morcovi
- un patrunjel
- ¼ telina
- un pastarnac
- 1,5 cani de linte (cea roz este mai gustoasa)
- 6 catei de usturoi
- tarhon, busuioc, frunze de telina, frunze de leustean
- otet de mere
Se taie marunt ceapa si radacinoasele, se pun la fiert (adica nu le calim in ulei ci in apa),
iar apoi se adauga lintea care fierbe foarte repede. La final cam cu 10 minute inainte de a
se lua de pe foc se adauga tarhonul, busuioc, frunze de telina, frunze de leustean si
otetul (toate dupa gust). Cu 5 minute inainte de a se lua de pe foc se adauga usturoiul
dat prin mujdoaica. La sfarsit de tot se pun si frunzele de patrunjel si uleiul.
DROB DE SOIA
Ingrediente:
- 500 g soia boabe
- 250 g cartofi fierti in coaja (sau 3 felii de

paine)
- 6 cepe, 5 catei de usturoi
- 3 morcovi
- ½ telina, o radacina de patrujel
- frunze de patrunjel, busuioc, leustean
- ulei masline/floarea soarelui
1. Boabele de soia se pun la inmuiat 24 ore apoi se fierb in apa intr-o oala mare cam 3
ore. Se strecoara si se se maruntesc cu blenderul manual sau masina de tocat carne.
2. Separat, se dau prin razatoare morcovii, telina si patrunjelul. Se marunteste cepa.

Toate astea se fierb putina in apa (normal se calesc in ulei, insa prefer varianta mai
sanatoasa).
3. Cartofii fierti se curata de coaja, se dau prin razatoare si se amesteca cu tocatura de

soia, cu legumele, usturoiul pisat, verdeata tocata marunt si uleiul.
4. Amestecul omogen se asaza intr-o tava unsa cu ulei si se deseneaza o cruce mare
inainte, si se coace circa 20-30 de minute. E normal sa capete o crusta deasupra.
** Nu este neaparat sa razuiti legumele, puteti doar sa le maruntiti cu blendarul sau cu

masina de carne dupa ce au fiert putin.
** Se poate folosi paine inmuiata in apa si apoi stoarsa in loc de cartofi fierti.
Nu uitati ca soia contine mai multe proteine decat carnea.
Proteina de soia, prelucrata corect, este un aliment vegetal care ofera corpului toti
aminoacizii esentiali. Fiind o sursa bogata în antioxidanti, ea protejeaza vasele sanguine,
previne ruperea arterelor si reduce incidenta bolilor de inima si hipertensiunea si
întareste sistemul imunitar. Soia reduce colesterolul si, datorita betacarotenului
(provitamina A) pe care îl contine, s-a demonstrat ca previne cancerul de sân. Este o
sursa la fel de importanta de energie si combate atrofierea muschilor si îmbatrânirea
pielii.
Prin fibrele pe care le contine, soia poate fi consumata si de diabetici, reduce aparitia
bolilor cancerigene si regleaza curatarea rinichilor. Previne boli ale oaselor, articulatiilor,
circulatiei, având efecte de stimulare a sistemului imunitar si de prelungire a vietii.
Boabele de soia fac toate acestea posibile prin continutul lor ridicat de acizi grasi omega
3, acid alfa-linoleic, acizi grasi omega 6, proteine, fibre, minerale, vitamine (A, B2, B5,
B6, C, D, E), acizi grasi nesaturati (care înlocuiesc colesterolul nociv). Astfel, continutul
unui bob de soia se distribuie în 40% proteine, 20% grasimi, 20% acizi, 10% apa, 5%
celuloza si 5% reziduuri minerale.
Soia mai contine si isoflavoni, compusi ce înhiba dezvoltarea celulelor canceroase, ajuta
la prevenirea bolilor de inima. S-a observat ca în tarile în care produsele din soia fac
parte în mod regulat din meniul zilnic, frecventa bolilor cardio-vasculare este scazuta. Iar
datorita continutului bogat în calciu, soia ajuta la prevenirea osteoporozei, iar produsele
din soia fermentate au efecte probiotice, care ajuta la mentinerea sanatatii intestinelor.
Datele referitoare la propietati soia - sursa: www.ineditfood.ro
SOIA- LEGUMINOASA MINUNE


Cu un conţinut moderat de glucide,

ulei, o cantitate apreciabilă de săruri
minerale, dar cu cea mai valoroasă şi
ieftină proteină, înlocuind proteinele
din carne.Proteina din soia nu
produce acid uric, deci poate intra în
alimentaţia bolnavilor de gută.
Uleiul de soia nu conţine colesterol şi este un excelent aliment

antiaterosclerogen. Glucidele din soia sunt suportate foarte bine de
diabetici. Soia conţine şi o mare cantitate de lecitină- hrana creierului şi
antagonistul colesterolului. Cantitatea de săruri minerale este de şapte ori
mai mare decât a laptelui, de cinci ori mai mare decât a cărnii şi a ouălor.
Soia conţine principii anticanceroase, combate infecţiile urinare prin
modificarea PH-ului urinar.
Drob de soia
½ kg pastă de soia
½ kg de ceapă
2 căpăţâni de usturoi
1 kg de cartofi
100 ml ulei
verdeaţă multă:mărar şi pătrunjel
sare
Preparare:
Ceapa tocată mărunt se amestecă cu uleiul, încălzindu-se pe foc un minut,
pentru a schimba gustul de ceapă crudă.Usturoiul se toacă mărunt şi se
amestecă cu ceapa.Cartofii se rad pe răzătoarea fină şi se scurg. Se
amestecă totul cu pasta de soia, sarea şi verdeaţa tocată. Această
compoziţie se întinde într-o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu făină şi se
coace în cuptor. Se mai poate pune compoziţia între două sau trei foi de
aluat, dându-se apoi la cuptor.
Când drobul este rece, se taie în porţii. ..
Poftă bună!
DIGESTA, ALTERNATIVĂ NATURALĂ ÎN

DIETA ZILNICĂ
Ce este Digesta?
- produs vegetal instant din proumb
- inlocuieste oul in maioneze, sosuri, creme,

budinci, dandu-le o savoare deosebita.
Maioneza din cremogen (in magazinele naturiste intalnim cremogenul sub denumirea
"Digesta")
- ¼ pachet de cremogen ("Digesta")
- o lingurita de mustar
-150 ml de ulei (de preferat ulei presat la rece)
- zeama de lamaie
Cremogenul se înmoaie cu putina apa calduta obtinand o pasta, apoi se adaugă mustarul
si uleiul adaugat putin cate putin ca la o maioneza; la final zeama de lamaie.
Conopida cu maioneza. Conopida se opareste într-un vas cu apa fiarta. Se lasa 10-15
minute pana cand conopida se înmoaie. Se scoate afara, se scurge de apa, se
marunteste cu o furculita sau cu un mixer de mana si apoi se amesteca cu maioneza. Se
pot adauga diferite mirodenii dupa gust: patrunjel, usturoi pisat marunt.
Mere rase cu Digesta - Ingrediente: trei mere, o lingura cu miere, o lingura Digesta.
Preparare: merele se rad prin razatoarea fina, se adauga Digesta si se indulceste cu
miere. Se pot folosi si alte fructe in loc de mere si se poate imbogati cu nuci sau alte
fructe uscate.
Crema cu lapte ("budinca") - Ingrediente: 400 ml lapte de soia/orez, 100g Digesta,

nuci, fructe uscate, 3 lingurite de miere. Preparare: se pune intr-un vas Digesta si se
incorporeaza treptat laptele indulcit pana se obtine consistenta dorita. Se adauga apoi
nuci, stafide sau alte fructe uscate. Se poate combina de exemplu cu nuci, stafide si
banane - foarte buna! Alte fructe ar putea fi: afine, capsuni, zmeura.
PASTĂ DE NĂUT
Ingrediente:
- 400 grame de naut boabe
- 3 cepe
- 3 morcovi
- o căpăţână de usturoi sau dupa gust
- patrunjel, busuioc, oregano, coriandru
- zeama de la o lamâie
- 100 ml ulei
1. Se spala boabele de naut si se lasa la muiat in apa timp de 24 de ore.
2. Se arunca apa in care s-au muiat boabele si acestea se fierb timp de aproximativ 2-3
ore (intr-o cantitate considerabila de apa). Cand boabele de naut sunt aproape fierte se
adauga ceapa (taiata in 2 sau 4 bucati) si morocovul (taiat in 2 sau in 4 bucati).
3. Cand boabele sunt fierte, la fel si ceapa si morcovul, ele se separa de apa in care au
fiert (care se pastreaza intr-un vas pentru a fi folosita ulterior) si se lasa la racit.
4. Boabele de naut, ceapa si morcovul se maruntesc (cu ajutorul blenderului manual, al

masinii de tocat carne sau al pisatirului pentru piure) si, pentru a ajunge la consistenta
unei paste, se amesteca impreuna cu o parte din apa in care au fiert (aproximativ 500 ml
= 1.5 cani) si cu uleiul (pentru omogenizare, dupa gust).
5. In continuare se adauga patrujelul si usturoiul tocate marunt, busoioc, oregano,

pulbere de coriandru dupa gust si se amesteca toate.
6. Se consuma sub forma de tartine, cu salata sau muraturi.
Este o reteta excelenta si foarte hranitoare datorita nautului (contine proteine) si

sanatoasa datorita usturoiului. De remarcat ca in formula aceasta mirosul de usturoi nu
se simte, in parte multumita frunzelor de patrunjel. A se consuma de preferinta cu paine
cu paine de secara sau integrala.
Nautul contine proteine (18-30%), lipide, hidrati de carbon, amidon (47-60%),

zaharuri, lipide (6%), saruri minerale - in special potasiu, magneziu, calciu, sodiu, siliciu,
fier, arsen, asparagina, vitamine din complexul B si mici cantitati de vitamina C.
Ca majoritatea altor specii de boabe sau de fasole, si nautul scade colesterolul prin
continutul de fibre, si impiedica acumularea de zahar in sange, fiind un aliment foarte util
persoanelor care sufera de diabet sau de hipoglicemie.
Bolile de inima pot fi prevenite si riscurile scazute semnificativ in urma consumului de

naut, a fost revelat in urma unui studiu facut in Statele Unite, pe un grup de persoane,
timp de 20 de ani. O alta functie a organismului care se bucura de infuzia de naut este
functia de scadere a colesterolului negativ, de tip LDL.
Nautul este un bun diuretic, util in colici nefritice, dureri ale aparatului urinar, litiaza si ca
antiseptic urinar. Se mai citeaza utilizarea sa in stari congestive ale ficatului.
Fierul din boabele de naut produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime
care produc antioxidanti. Daca te gandesti cum sa renunti la carnea rosie, atunci
poti suplini aportul de proteine pierdut cu ajutorul nautului.
...UN CEAI?
Servirea unei cești de ceai a fost o

sursă de fascinație și de plăcere încă
din cele mai vechi timpuri.
Legenda îl creditează pe împăratul

chinez Shen Nung ca fiind
descoperitorul ceaiului. Un om
pretențios, împăratul a cerut într-o zi
slujitorilor să-i fiarbă apa. Aceștia au
făcut focul folosind lemnele unui tufiș de camelii din apropiere. Luate de
vânt, câteva din frunzele plantei au căzut în apa care fierbea. Atenția
împăratului a fost atrasă imediat de aroma care se răspândea din ceașcă.
Fiind captivat de gustul și prospețimea băuturii, împăratul a știut imediat
că a descoperit ceva de o mare importanță.
Vă propunem o rețetă de ceai aromat, pentru o seară răcoroasă de

toamnă:
Ingrediente
20 gr ghimbir proaspat
1/2 lamaie
1 plic ceai verde (sau 1 lingurita ceai verde)
1 baton scorțișoară
miere
Preparare
Se taie coaja de lămâie cu aparatul de curățat cartofi, fără partea albă, pe cât posibil. Se curăță
ghimbirul și se taie felii.
Se pun la fiert într-un vas mic coaja de lămâie și ghimbirul cu 1 1/2 căni
apa. Se fierb 15 minute.
Se strecoară ceaiul de ghimbir cu lămâie într-o cană în care am pus ceaiul

verde și batonul de scorțișoară. Lăsăm să se infuzeze 3 minute. Scoatem și
aruncăm plicul de ceai verde.
Îndulcim ceaiul, după gust, cu miere, și servim cald.
CĂTINA - FORTIFIANT AL SISTEMULUI

IMUNITAR
Cătina este recunoscuta ca

medicament complet si ca fortifiant al
sistemului imunitar.
Cătina are în compoziţie serotonina,

care este un bun neurotransmitator, care
combate stresul. Aşadar această plantă
minune este extrem de benefică pentru
sistemul imunitar, împotriva depresiei ai a
anxietăţii, excelentă pentru boli de piele,
depresii, tumori, adenoame si leucemie.
Uleiul de catină este utilizat în tratamentul unor afecţiuni precum: ulcerul gastric
şi duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afecţiunile neuroendocrinologice,
circulatorii, hepatice. Are o acţiune reconfortantă, chiar cu efecte uşor narcotice. De
asemenea se mai foloseşte în alcoolism, anemii, astenie şi stres. Cu cătina se mai
tratează afecţiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala şi gingivitele.
Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant! Fructul de
catina contine de doua ori mai multa vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai mult
decat citricele. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.
Betacarotenul – necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, (intr-un procent
net superior celui din pulpa de morcov) iar prin vitamina E, numită şi “a tinereţii”, cătina
albă este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism. Mai
regasim celuloza, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri
complexe, etc. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute înca din antichitate, iar
in prezent, de la cătină se obţin următoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze
şi chiar scoarţă, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urmă este şi cel mai valoros
din punct de vedere medical.
Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atît cît suportă
fiecare. Tot secretul este sfărîmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta
fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine
să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dând
un efect mai puternic decît cel al cafelei.
Prin prelucarea fructelor în industria alimentara se obţin produse foarte

apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse
băuturi alcoolice – nu sunt atât de bogate în vitamine precum fructul în sine !
POSTUL ŞI SĂNĂTATEA
Citind cărţile părintelui Arsenie Boca m-a

impresionat foarte mult puterea de sinteză şi
de pătrundere deosebita a scrierilor sale.
A avut o înzestrare de la Dumnezeu, fără de

care nu poţi fi niciodata ceea ce a fost
Părintele Arsenie. Părintele a urmat pe lângă
Teologie şi facultatea de Medicină, şi toate
acestea la un loc i-au dat capacitatea de a
lucra ca un om bine înzestrat şi cu o cultură
bine pusă la punct.
M-am gândit să împărtăşesc un extras din cartea “Tinerii, familia şi copiii născuţi în
lanţuri “ referitoare la consumul de carne, care are la bază ştiinţa fără a neglija credinţa.
Părintele explică foarte elegant legătura între consumul excesiv de carne şi efectele
daunătoate atât trupului (boli de inimă, de ficat etc) cât şi sufletului (mânie, desfrânare
etc). Totodată subliniază importanţa postului respectând ritmurile caledarului creştin
orthodox.
Dacă grecii antici spuneau “Mens sana in corpore sano”, eu aş zice “suflet sănătos într-un
corp sănătos”.
„Cine nu se leapădă de carne şi de grasime repede va fi încolţit de mânie şi de

desfrânare. Şi să vedeţi cum: mâncarea de carne, şi mai ales mâncată cu împingerea
necurată a poftei, ca să se facă sânge are nevoie de fiere, care este otravă – veninul
nostru. Fierea aceasta topeşte carnea şi grăsimea, întocmai cum topeşte soda slănina,
când fac femeile săpun. Fierea e o otravă tare. Dacă sporeşte mâncarea de carne,
sporeşte şi otrava, cu care trebuie topită carnea. Şi atâta sporeşte otrava, încât nu mai
încape în beşica ficatului, şi atunci simţi dureri la capătul pieptului, căci stă beşica să
crape de plină. Fierea câtă nu încape, umblă prin sânge de sus până jos fără rost şi,
otravă cum e, atacă nervii, îi slăbeşte, şi de aici vine nerăbdarea, de aici vine
nervozitatea, aici mânia. Din fierea care atacă nervii. Aici e cheia: de ce se supără unii
aşa de uşor, din nimicuri, din fleacuri; să moară de supărare că lee plin sângele de fiere
şi li se rup telefoanele – că aşa le zic eu la nervi – şi cea mai uşoară vorbă îi aprinde şi-i
chinuie grozav; şi ei la rândul lor îi chinuie pe alţii. Vedeţi dar, că fierea este petrolul,
nervii sunt fitilul şi mânia para diavolului.
În mâncarea de carne mai sunt şi alte primejdii: o mulţime de alte otrăvuri, care încă
dărâma casa de pe noi; acelea aduc: bolile de inimă, durerile de rărunchi, de ficat şi
altele. Toate se tămăduiesc de la sine, înlăturând pricina care le-a adus, curăţind sângele
prin post. Căci toate bolile sunt cu putinţă, dacă sângele este otrăvit. Deci luaţi aminte la
ce mâncaţi. Căci uite aşa pedepseşte Dumnezeu nesocotirea postului, cu boala, şi încă
multe fără leac, cum de pildă e cancerul”.
CONOPIDA, MINUNEA DIN GRĂDINĂ

Știm cu toţii cât de mult contează sănătatea, dar

învăţăm să o apreciem abia atunci când o pierdem!
Aşa că... Ai grijă de sănătatea ta începand chiar de

acum şi cu siguranţă vei primi cea mai preţioasă
răsplată: te vei simţi bine în fiecare clipă. Și pentru ca
să ştii din ce în ce mai multe despre cum să îţi menţii
starea de bine,hai să ne reamintim împreună câte
ceva despre alimentele sănătoase.
După cum bine ştim, termenul de “calorie” este folosit

pentru a cataloga unitatea energetică conţinută de
alimente. Unele alimente, precum untul sau uleiul vegetal, conţin multe calorii, prin urmare îţi dau multă
energie. Altele, cum sunt ţelina şi castravetele au mult mai puţine calorii. De exemplu, o lingură de ulei de
măsline îţi oferă de zece ori mai multă energie decât o lingură de ţelină rasă. Dar când organismului tău, îi
este oferită mai multă energie decât poate consuma, acesta o transformă în grăsime.
Conopida
Conopida este o legumă savuroasă cu puţine calorii şi care face parte din familia cruciferelor.
Informaţii nutriţionale
Conopida este o excelentă sursă de Vitamina C, folaţi şi fibre. Conţine, de

asemenea şi importante cantităţi de Vitamina B5, Vitamina B6, magneziu
şi acizi graşi de omega-3.
Conopidă împănată
1 kg conopidă (o conopidă mare)
150 gr.unt
½ kg caşcaval
Sare
Preparare:
Într-o oală se clocoteşte apa cu puţină sare, în care se introduce conopida întreagă, fierbând-o total, apoi
se scoate uşor din oală, pentru a nu i se rupe bucheţelele.
Între bucheţele se introduc feliuţe de unt şi de caşcaval.Conopida astfel împănată se aşează într-o tavă
unsă cu unt şi se coace 30 de minute în cuptor.
Poftă Bună!
PREGĂTIREA DE IARNĂ, REȚETĂ PENTRU O

SĂNĂTATE DE FIER
Toamna este pe sfârșite, iar iarna se
apropie vertiginos, cu frigurile ei, cu
lapoviţa şi vântul pătrunzător.
Răcelile, inflamaţiile, agravarea
bolilor cronice sunt un fenomen
foarte răspândit toamna. Rețeta
noastră unică, testată timp de secole
şi generaţii, vă va ajuta să vă întăriți sistemul imunitar, să faceți faţă
proceselor inflamatorii şi să vă îmbunătăţiți calitatea vieţii.
Organismul nostru, obişnuit cu soarele cald și aerul uscat, toamna, trebuie

să se adapteze la vremea umedă și rece. În rezultatul acestei
restructurări, asupra sistemului nostru imunitar cade o sarcină uriaşă, iar
el nu întotdeauna îi poate face față. Iată de ce, toate bolile cronice se
agravează primăvara şi toamna. În plus, medicii ne sperie cu o următoare
epidemie a bolilor acute respiratorii şi a gripei. În această perioadă dificilă,
organismul nostru are nevoie de sprijin, iar noi, dând crezare publicității,
mergem la farmacie și, pentru a ne menţine imunitatea, cumpărăm munţi
de vitamine și complexe de minerale.
Acest lucru este foarte corect, dar, din păcate, industria farmaceutică (atât
națională, cât şi cea străină) s-a compromis în mod repetat. Pentru nimeni
nu este un secret faptul că, 70% din medicamentele pe piaţa noastră sunt
falsificate, iar în loc de vitamine, în fiecare dimineață luăm, în cel mai bun
caz, capsule cu cretă, iar un lucru și mai rău e că le dăm și copiilor noştri.
În plus, cele mai bune complexe sunt totuși chimie și preţul lor "mușcă"
rău.
Aflând aceste fapte puțin îmbucurătoare ale vieţii de astăzi, cu siguranţă,

vă va veți pune întrebarea: "Ce putem face?" A venit timpul să ne amintim
reţetele tradiționale. Spre deosebire de medicamente, ele nu conţin
substanţe chimice, sunt ieftine și nu au contraindicaţii (în afară de alergiile
la anumite ingrediente), în schimb au o influență foarte benefică asupra
întregului organism, având un efect terapeutic şi preventiv.
Iată și rețeta:
Tocați următoarele produse, toate a câte 200 g: smochine, stafide, caise

uscate, prune uscate şi nuci. Adăugați 2 lămâi medii (de asemenea
tocate), 1 pahar de miere şi 200 g de răchițele. Totul se amestecă bine.
Se ia câte o lingură mare înainte de mâncare.
Este pur și simplu imposibil să enumerăm toate vitaminele şi mineralele,
pe care le conține această rețetă. Voi spune doar un lucru, luând
amestecul de cel puţin 2 ori pe zi, nu va trebui să cheltuiți bani pe
medicamente împotriva răcelii. Starea dumneavoastră se va îmbunătăţi
deja în a doua săptămână de folosire a amestecului, imunitatea va fi gata
să respingă microbii, ce cauzează bolile, iar organismul va putea să
primească toate vitaminele şi mineralele. În plus, acest medicament este
foarte delicios și copiii îl vor lua cu bucurie. Desigur, dacă sunteţi deja
bolnav, această reţetă nu va substitui tratamentul complet, dar ca un
supliment întăritor, va fi foarte util.
La alegerea fructelor uscate fiți atent, amintiţi-vă că, caisele uscate nu pot
fi portocalii aprinse, iar curmalele - strălucitoare și netede. Fructele, ce nu
au fost supuse tratamentului special au un aspect neatrăgător. Peste
lămâi, înainte de preparare, se toarnă apă fierbinte, iar răchițelele se
fărâmițează cu furculița

Pâinea Pustnicească

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pâinea Pustnicească

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PÂINEA PUSTNICEASCĂ, MEDICAMENTUL-

“PÂINEA noastră cea spre Fiinţă dăne-o

CheiaTerapeutică a Medicinii Isihaste este

Potrivit cuviosului Ghelasie de la Frăsinei, "pâinea pusnicească are toata hrana". In

Începeţi cu Grâu măcinat_casnic. integral, fără cernere şi fără falsificări de preparaţie.

1. Pâinea dietetică semi - preparată.

Noi am găsit o posibilitate de Preparat semi - degradat, ce o numim “Pâinea Dietetică -

Porumb făcut mălai, se pune în Apă ce clocoteşte, ca pe griş (mestecându-se mereu să

Ce se recomanda ca si consum pentru o persoana vegana:

4. Fructele, aici se recomanda consumul de fructe specifice anotimpului. Curele de fructe

Semintele si samburii, semintele si samburii sunt surse foarte bune de amygdalin,

DIETA MĂNĂSTIREASCĂ ATHONITĂ, PENTRU

Una dintre "istoriile nespuse" ale lumii este

VERDETURILE DE PRIMAVARA ALIATUL

Primăvara, odată cu apariţia legumelor proaspete şi a verdeţurilor, e momentul să ne

Ceapă verde. Alungă răceala, este bogată în magneziu, fibre şi antioxidanţi.

Ceapa şi usturoiul verdeau proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, scad

Pătrunjel. Are un conţinut generos de potasiu, vitamina C, magneziu şi e un bun

Ştevie. Bogată în fibre, vitamina C, magneziu şi potasiu. E indicată în curele de slăbire şi

Varza, un aliment antiinflamator, ameliorează simptomele ulcerului şi ale gastritelor,

URZICA- O CEAŞCĂ DE SĂNĂTATE

Cu adevărat, urzica reprezintă, după lungile

Iată una dintre reţete.

Pentru revigorare şi detoxifiere se poate face o cură cu infuzie de urzică (o lingură de

NU MÂNCĂRURILE SUNT RELE, CI LĂCOMIA

Facerea 1,29: "Apoi a zis Dumnezeu: Iata, va dau toata

CIORBĂ CU LEGUME ŞI LINTE

-6-7 fire de ceapă verde

-un ardei roşu gras

-un ardei verde gras

-un morcov (eu am pus zarzavat pt ciorbă cu morcov)

-verdeaţă (pătrunjel, leuştean)

Se spală lintea în câteva ape apoi se lasă la înmuiat o jumătate de oră.

Legumele tăiate se pun în oala cu apă fierbinte şi se lasă să fiarbă. Pe la jumătatea

MIRACULOASELE AFINE ROŞII -

Afinele rosii, numite si merisoare, sunt fructe

Merisoarele deshidratate se aseamana cu stafidele, doar ca sunt putin

MUNCA GREA ŞI HRANA CRUDĂ

La discutiile privind hrana crudă aud tot

Ar fi gresit să facem o comparatie cu efectul alimentării cu carne la animalele răpitoare

SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA OCHILOR

Pentru a preveni sau macar intarzia aparitia

Razele ultraviolete - radiatiile UV

Ochelarii de protectie se rocomanda tuturor, atunci cand ochiul intra in contact cu

A nu se folosi ochelari de soare ieftini, produsi fara respectarea normelor de sanatate.

Calculatorul si monitoarele luminoase

Dupa un timp indelungat in fata calculatorului, apare oboseala, senzatia de disconfort

Cosmeticele pot favoriza infectiile, o parte dintre acestea ajutand la adunarea si

- lucreaza si citeste in lumina suficienta;

- nu te sterge la ochi cu mana, incercand sa indepartezi un obiect strain, ci clipeste si

- se recomanda sa clipesti din 10 in 10 secunde, in mod regulat, astfel ochii se lubrifiaza

- frunze de patrunjel, busuioc, oregano

- 50 g de fulgi de drojdie unscată inactivă

Dovlecelul se dă pe răzătorea mare și se lasă la scurs de zeamă. Morcovii, ceapa și

MEDICINA ISIHASTĂ - IEROMONAH

Mâncarea zis “naturală şi vegetală” este

În boală trebuie să “treci” prin “răstignire-suferinţă”, dar cu Nădejdea nestrămutată

Nu te speria de “suferinţă”, dar caută alinarea şi chiar vindecarea ei. Pentru

Marea importanţă a Trupului din Creştinism, trebuie cu insistentă evidenţiată.

Omul nu este UNIREA Spiritului cu Trupul, ci tocmai în orientarea cealaltă, a UNIRII

Omul nu este “Spirit întrupat”, ci este “Trup În - Spiritualizat”.

La antici, Spiritul se face şi '“materie”, pe când Biblic, “materia” nu se face şi “Spirit”, ci

Atenţie la accepţiunea Creştină a Trupului, care nu este “simpla materie”, ca la antici, ci

În sensul Creştin, nu se pune problema “Spirit şi materie”, ci problema “'Suflet şi Corp”.