Elena Nita Ibrian

Bucataria fara foc

Hrana vie in 238 de retete

DIN PARTEA REDACTIEI
Aceasta lucrare - editata ca supliment al revistei ELTA - se adreseaza celor care vor sa
traiasca fara boli, medicamente si fara rele zile de spitalizare! Autoarea este o cunoscuta "naturista#
din Piatra Neamt - Elena Nita Ibrian -, care acum, cateva decenii s-a salvat, de un cancer care o
adusese $n praul fazei ultime!
%edicamentul salvator a fost &rana vie constituita din sucuri de leume si fructe aflate la
indemana oricui! Deci, nu $ntamplator capitolul '(C(RI din aceasta lucrare cuprinde indicatii
terapeutice pentru toate afectiunile frecvente astazi $n "civilizatia moderna#! Inutil ar fi sa mai
umplem aici alte, paini cu indicatii terapeutice!
'impla parcurere a retetelor de la acest capitol este suficienta pentru cine doreste sa urmeze o
cura care sa-l vindece de ceea ce sufera!
'electia facuta de autoare $nsa, e )udicios intocmita astfel $ncat sa poata multumi atat pe cei
care vor sa treaca treptat la &rana vie, cat si pe cei care vor sa-si satisfaca placerea de a ati si a
consuma un meniu complet si variat fara sa simta lipsa bucatariei traditonale!
*ARA +,LI 'I %EDICA%ENTE -
'e stie ca plantele asiura omului principala sursa de e.istenta, fara de care viata lui si a
animalelor nu ar fi posibila! In acelasi timp, plantele constituie sursele primare de nutritie pentru
animale care le transforma $n lapte, oua, etc!, folosite de asemenea $n alimentatia omului! Ierburile si
semintele lor, pomii si roadele lor sunt oferite cu enerozitate omului care trebuie sa faca efortul de a
le cunoaste mai bine si de a le folosi $n nutritia lui zilnica!
Carnea a fost introdusa $n alimentatia omului mult mai tarziu decat veetalele, nu atat din
necesitate, cat mai mult ca o dorinta de diversificare a nutritiei!Asa a aparut alimentatia mi.ta,
omnivora care se bazeaza pe trei mari rupuri de substante c&imice/ za&arurile 0lucidele sau
&idrocarbonatele1, proteinele si rasimile! Acestora li se adaua $n cantitati mult mai mici dar mai
importante ca cele dintai/ enzimele, vitaminele si microelementele!
%ulta vreme proteinele au fost confundate cu carnea si cu pestele!
Astazi,multi oameni cunosc si consuma alimente de oriine veetala crude, cu un continut la fel de
ridicat sau mai mare de proteine, cum sunt/ alele, soia, lintea, fasolea, mazarea, nucile, ara&idele, etc!
De asemenea, e.ista ale salbatice sau de cultura cu un continut boat in proteine,de pana la 234
si respectiv 53 4! Este semnificativ faptul ca $n 6aponia se consuma $n alimentatia zilnica 78 4 ale,
sub forma de supe, paine, paste fainoase, $n&etata, sau pra)itura! *ructele, leumele si semintele
contin adevarate miracole, pe lana valoarea nutritiva foarte ridicata recunoscuta, ele pot fi
considerate si factori terapeutici de prima importanta! Este suficient de amintit ca numeroase
afectiuni pot sa fie tratate cu plante sau cu produse obtinute din ele! Astfel, noi $nsine am vindecat
ulcere duodenale $ntr-o sinura luna cu tratamente naturale, cu suc de varza alba sau de cartofi9
colite cronice cu suc de morcovi9 stari ripale cu ceaiuri de fenicul, coriandru, ma&iran sau sovarf,
foarte boate $n maneziu si vitamine! 3 parte din aceasta e.perienta este cuprinsa aici!!!
Au fost enuntate aceste idei pentru a-l convine pe cititor ca sanatatea vine din reimul de
nutritie care trebuie sa fie preponderent veetal! Acest principiu trebuie sa fie asociat cu cel al
1
"bucatariei fara foc:! E.perientele personale, directe si $ndelunate 0de peste patru decenii1 mi-au ,
confirmat opiniile unor nutritionisti, potrivit carora tratarea termica a alimentelor 0fiertul, pra)itul,
coptul1 reduce sau ani&ileaza actiunea favorabila asupra oranismului a numeroase substante active/
enzime, vitamine, proteine e.istente $n plante, $n fructele si semintele lor! ;n acelasi timp, prin
fierbere, pra)ire, coacere sunt $ndepartate si unele arome si substante volatile care dau ust placut
&ranei noastre zilnice!
,data asimilate principiile "bucatariei fara foc:, este necesar sa se acorde atentia cuvenita
provenientei fructelor, semintelor 0evitandu-se, pe cat posibil, c&imizarea lor1 si nu mai putin
$ndepartarii partilor bolnave si spalarii acestora cat mai bine cu apa potabila! Asadar, calitatea
fructelor, leumelor, semintelor, prospetimea, combinarea adecvata a acestora $n stare cruda,
prepararea lor fara a fi supuse aentului termic devin cu adevarat posibile omului modern, care
doreste sa traiasca fara boli si fara medicamente!
Prin lucrarea de fata suntem profund interesati sa oferim oamenilor un numar $nsemnat de
retete, $n care "alimentele devin medicamente:, fara a se diminua catusi de putin placerea omului de
a preati si consuma preparate culinare variate, atraatoare si ustoase!


C(% TRE+(IE 'A NE ALI%ENTA% C,RECT
%ancarurile nedierate se altereaza si produc acizi to.ici $n corpul nostru! Alimentele
alterate stau $n stomac < ore, iar $n intestine de la 73 la =3 ore! Daca mancarea este corect combinata,
este $n $ntreime descompusa, absorbita si folosita $n corp $n 2 ore fara sa putrezeasca, sa fermenteze,
fara sa produca aze, arsuri sau indiestie acida!
Pentru traditionalisti - adica cei care $nca se mai amaesc cu carne si &rana moarta- le oferim
cateva recomandari doar pentru perioada de tranzitie spre &rana vie/
>! Carnea se consuma numai cu salate de cruditati, si nu cu cartofi, orez, macaroane, branza,
paine! ?eetalele se diera atat $n sucuri acide cat si $n sucuri alcaline!
7! 'e pot manca cartofi copti sau fierti cu unt sau ulei, odata cu ei se pot manca dovleci, fasole
verde 0fiarta1 dar obliatoriu si salata de cruditati!De retinut/ se pot consuma amidonoase 0cartofi,
orez, fasole verde, paste fainoase1 cu veetale atite 0fierte1 ca/ dovlecei, morcovi, conopida, telina,
varza, vinete, usturoi, fasole verde, dar alaturi cu salate de cruditati de sezon! Daca doriti sa mancati
branza sau preparate din oua, mancati-le numai cu salata de cruditati, dar fara, paine!
2! (neori natura a amestecat ea sinura albuminele cu proteinele 0in fasole1, $nsa corpul este
capabil sa diere bine aceasta combinatie 0putin mai complicat ca pe alte alimente1 prin modificarea
compozitiei sucurilor diestive! Proteinele sunt foarte diferite $ntre ele, $ncat modificarile necesare
dierarii lor combinate sunt imposibile, dand mari deran)amente la stomac! 'e pot combina doua
proteine de acelasi fel/ carnuri diferite sau produse lactate diferite, dar nu doua proteine diferite! De
e.emplu, nu se combina corect oua cu produse lactate, carne cu oua sau nuci cu carne! Combinatia de
albuminoase se poate face pentru ca ele nu se descompun c&iar asa de reu ca proteinele si mai ales
nu apare fenomenul de fermentatie, c&iar daca se consuma cu putina paine sau crutoane de paine
rumenita, fara ulei!
Asadar, a sosit timpul sa o rupem cu traditia $n alimentatie, daca dorim sa scapam de boli de
stomac, ficat, rinic&i, tensiune, boli de inima, si mai cu seama de numeroasele forme de cancer si de
suprareutate, care nu este decat boala curata! Iar ruperea traditiei $nseamna trecerea la &rana vie,
fara carne, sare, za&ar si faina alba!
2
Reuli importante $n alimentatie
>! *ructele se consuma numai pe stomacul ol!
7! %icul de)un trebuie sa fie alcatuit numai din fructe, sucuri de fructe sau veetale ca/ ardei,
rosii, castraveti, ceapa, napi, varza, telina, s!a!
2! La masa de pranz 0ora >71 - numai salate sau suc de veetale!
=! Dupa ora >@ pana la ora 73 se pot consuma si mancarurile mai complicate, dar la masa se va
consuma o sinura mancare concentrata! 0Tot ceea ce nu este crud este concentrat, sau tot ceea ce este
atit este concentrat1!
8! Cantitativ, $n timpul trecerii spre &rana vie, zilnic este necesar a se consuma 53 4 cruditati
0fructe, leume, zarzavaturi1 si 234 mancaruri concentrate 0atite1!
Combinarea corecta a alimentelor este/ salate A proteine! Nu se vor combina proteinele $ntre ele
0carne, peste, branzeturi, oua, lactate1! Leumele atite se pot combina $ntre ele/ dovlecei, varza,
conopida, ulii, fasole vec&e A leume atite! Amidonoasele se pot combina $ntre ele dupa ust!
Dupa ora 73 nu se mai mananca nimic! Nu se bea apa $n timpul mesei si nici o ora dupa masa!
?inul $nreuneaza mult diestia si de aceea trebuie baut pe stomacul ol! Nu introduceti $n stomac
alimente peste altele care se afla de)a $n procesul diestiei!
Pentru a respecta aceste reuli, memorati timpii de diestie din tabelul notat mai )os/

ALI%ENT TI%P DE DIBE'TIE
>! *ructele crude sau sucuri naturale 73-23 min!
7! +anane, curmale, smoc&ine > ora
sau fructe uscate! 0la soare1
2! 'alate sau veetale crude 7 ore
=! Alimente combinate corect fara carne 2 ore
8! ,rice aliment combinat incorect < ore
;n loc de otet, $n salate folositi sucul de catina, de lamaie sau de repfruit! Nu beti bauturi
racoritoare - sunt pur c&imice si acidifica oranismul! Nu fierbeti rosiile deoarece produc acid $n
stomac!
Consumati-le numai crude sub forma de salate, sucuri, s!a! 'alatele de cruditati se combina
perfect cu leumele si amidonoasele!
Amidonoasele se pot combina $ntre ele! Leumele se pot combina $ntre ele!

Consumul corect al fructelor

3
Curios, dar adevarat, oamenii nu stiu cand si cum sa manance fructele! *ructul este mancarea
cea mai pretioasa, dadatoare de viata, de enerie, din cate e.ista! *ructul este cel mai important
aliment pe care $l putem consuma, dar trebuie sa stim e.act cand si cum trebuie sa-l consumam!
'tramosii nostri au fost fructivori! Ei au consumat fructe zeci de mii de ani! Pentru oranism, fructele
sunt mult mai importante decat proteinele! 'ubstantele cu care proteinele ne otravesc corpul nu se
asesc $n fructe! 'e cunosc numeroase cazuri de otravire cu proteine! 'upraconsumul lor este leat de
cancer la piept, la uter, ficat, vezica biliara, leucemie, cancer la stomac, la colon!
*ructul este produsul cu cel mai mare continut de apa oranica 0<3-C341 care curata corpul
de to.ine, fiind datator de viata si curatitor al tesuturilor, $n plus plin de enzime, vitamine, minerale,
carbo&idrati, aminoacizi, acizi rasi! La diestia fructelor, omul nu consuma nici un fel de enerie!
Creierul omului functioneaza numai cu lucoza iar fructul $nseamna lucoza $n corpul omului!
*ructele nu se diera $n stomac, caci sunt predierate! *ructele proaspete trec prin stomac $n 73-23
minute, iar cele uscate 0la soare1 stau > ora!
Principala conditie este ca fructele sa fie corect consumate! Deoarece stau atat de putin $n stomac,
$nseamna ca ele nu trebuie mancate niciodata cu ceva sau dupa ceva, ci numai si numai pe stomacul
ol! ;n cazul ca fructul este mancat incorect, adica dupa ce s-au consumat alte alimente, acesta vine $n
contact cu ele, cu sucurile diestive si $ntreaa masa de alimente $ncepe sa se altereze! ,rice proteina
din stomac intra $n putrefactie, orice carbo&idrat fermenteaza! Totul devine acid!
*ructele clasificate stiintific ca "acide: 0portocale, ananas, repfruit, lamai1, ca de altfel toate
fructele, odata a)unse $n stomac devin alcaline, daca se consuma numai pe stomacul ol! Ele
neutralizeaza ca si veetalele crude acizii ce se formeaza $n corp! (n corp to.ic acid se poate
recunoaste usor dupa/ balonare, reutate e.cesiva, celulita, par $ncaruntit prematur, c&elie, izbucniri
nervoase, cercuri $ntunecate sub oc&i, riduri premature pe fata, ulceruri!
Consumul corect de fructe duce la o $ntinerire de necrezut, lonevitate, sanatate incredibila si
multa enerie! Importanta enorma a fructelor consta $n continutul valoros de combustibil! *ara
combustibil, corpul nostru nu poate functiona! ?aloarea combustibilului trebuie cautata $n orice
mancare!
*ructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete! Daca se coc sau se fierb, nu mai funizeaza
substante nutritive si nici apa necesara curatirii corpului!
De retinut/ fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, sa nu fie $nfulecate cu lacomie, caci
numai astfel vor fi de mare folos oranismului!

Ce trebuie sa stim despre proteine

Corpul uman nu trebuie sa duca lipsa de proteine $n alimentatie, dar nici sa consume prea
multe, deoarece sunt periculoase $n aceeasi masura cu a avea putine! Asimilarea proteinelor de catre
oranism este cel mai dificil proces, deoarece sunt cele mai complicate alimente!
Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, apoi cel mai reu de descompus $n
elemente pe care corpul sa le poata folosi, este proteina luata, prin &rana traditionala, din carne!
Pentru diestia proteinelor corpul consuma cea mai mare cantitate de enerie, dar se depoziteaza $n
corp ca reziduu to.ic, crescand reutatea, deoarece nu e.ista enerie necesara pentru a o elimina, iar
a doua zi un alt surpus de proteine!!!si tot asa reutatea corpului creste, to.inele se $nmultesc si
situatia se araveaza din ce $n ce mai mult!
Trebuie stiut ca proteina nu apare $n corpul omului prin consumul de proteine ci $n
aminoacizii din mancare! E.ista 72 aminoacizi diferiti! Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai e.ista, >8
din ei pot fi sintetizati de corpul, nostru, iar < din ei trebuie luati direct din mancarea consumata!
Consumarea cu reularitate a fructelor si veetalelor, nucilor, semintelor de floarea soarelui, de
dovleac, de in, s!a! vor fi suficiente 0c&iar daca nu se consuma carne1 sa satisfaca oranismul $n
proteine! Cei < aminoacizi pe care corpul nostru nu-i poate sintetiza, trebuie sa-i ia din alimente!
4
*ructele si veetalele contin ma)oritatea acestor aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida,
porumbul, castraverii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, rosiile, nucile, semintele de floarea
soarelui si anason, alunele si fasolea, contin toti acesti < aminoacizi!
De retinut/
>! Carnurile de orice fel nu fumizeaza enerie! Eneria se aseste $n carbo&idrati! Carnea nu
contine carbo&idrati!
7! Brasimile pot fumiza enerie, dar descompunerea lor este mai reoaie si mai putin eficienta!
Ele sunt descompuse $n combustibil 0D enerie1 numai cand rezervele de carbo&idrati sunt total
epuizate! Brasimile din corp nu vin numai de la consumul lor direct! Cand se consuma $n e.ces
carbo&idrati, acestia sunt transformari $n corp $n rasime si depusi! Depozitele de rasime pot fi
privite ca o banca de carbo&idrati de unde fac restituiri sau depuneri, atunci cand este necesar!
2! 'anatatea corpului nostru depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consumam
0fructe, leume, zarzavaturi1! Printre multe altele ele previn constipatia, &emoroizii, s!a!m!d!
Carnea nu contine fibre celulozice si de aceea daca o consumam trebuie sa fie $nsotita de salate
de cruditari de sezon, fara alte arnituri de amidonoase sau paine! Dar noi nu o recomandam!
,amenii pot trai fara carne, dar unii o consuma $n cantitati considerabile, din doua motive/
>! din obicei sau traditie si
7! pentru ca s-au obisnuit cu ea si le place!
Pentru diestia carnii este necesara o cantitate enorma de enerie, ceea ce face mai dificila
sarcina scaderii $n reutate, epuizEnd totodata prematur oranismul si $mbolnavindu-l!


RETETE *ARA *,C
Naturisti, e bine sa stiti!!!
F Ga&arul alb, carnea, sarea si faina alba trebuie eliminate din alimentatia oamenilor!
F Nutritionistii specializati $n alimentatia naturista, pe drept cuvant spun/" Ne $mbolnavim,
pentru ca nu stim sa ne nutrim:!
Adica mancam &rana moarta care este eala cu &rana fiarta!
Rupandu-ne de natura ne $mbolnavim de boli foarte rave, incurabile!
F Enzimele sunt $nsasi viata noastra! Consumand &rana vie, consumam enzime! Acesti fermenti
naturali 0enzimele1 se asesc numai $n produsele alimentare proaspete, crude 0leume, zarzavaturi,
fructe, cereale, branza de vaci, albenus de ou, ermeni, etc1!
Enzimele, se distru $ncepand de la 2< rade celsius, iar la 8= rade celsius dispar complet!
Atentie, aHadar/
F Irana vie se prepara numai pentru o sinura masa si numai $n prea)ma orei cand urmeaza sa
fie consumata! Alimentele nu se pastreaza mai mult timp prelucrate, deoarece se depreciaza usor si
devin un mare pericol pentru sanatate!
F ?reti sa traiti sanatosi, frumosi, consumati numai &rana vie, care confera sanatate, suplete,
frumusete, fara nici un fel de dureri!
Provoaca $n permanenta o buna dispozitie si draoste de munca, de viata, molipsitoare pentru cei
din )ur! ?-o spune o fiinta care practica acest mod de viata de decenii!
5
F Cei dinaintea noastra spuneau ca/ "Alimentele trebuie sa fie medicamente, iar medicamentele
sa fie alimente:!

;n randurile ce urmeaza scriu 725 retete 0la rece1 din cele peste 2333 pe care le-am e.perimentat
de foate multi ani!

6
A! PA'TE C( (NT 'I +RANGA
>! Pasta de unt cu telina
Ingrediente: 400 g telina, 150 g unt, 1 ceapa roie, 1 legatura verdeturi, 1 gogoar au ardei gra
rou, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entate, 1!2 lingurita pulbere de alge#
Telina se spala foarte bine, se curata cat mai subtire de coa)a 0care se pune la suc - vezi reteta
72=1, se da pe razatoarea de sticla, se amesteca cu untul frecat spuma, ceapa taiata marunt odata cu
verdeturile si pulberile! 'e pune pe felii de paine neara sau pe farfurie si se orneaza cat mai estetic cu
verdeata si felii de oosari!
7! Paste de unt cu telina si urzici
'e prepara ca la reteta precedenta, folosind aceleasi inrediente, numai ca se adaua 733 unt
$n loc de >83 si o mana buna de urzici crude, care au fost alese numai varfuri mici,bine spalate si
tocate fin!'e orneaza!
2! Pasta de unt cu ridic&i
Ingrediente: 400 g ridic$i %cu tot cu frun&ele fragede', 200 g unt, 1 legatura "arar i a"atuc$i,
1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entate, 1!2 lingurita pulbere de alge, 2 roii#
'e detaseaza ridic&ea de frunze, se spala bine, se curata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=1, se
da pe razatoarea de sticla, se amesteca cu frunzele ei si cu verdeturile care au fost bine spalate si
taiate marunt, precum si cu pulberile si untul frecat spuma! 'e decoreaza cu felii de rosii si verdeturi
de sezon!
=! Pasta de unt cu ceapa

Ingrediente: 2 cepe "ari de apa, 200 g unt, 1 legatura verdeturi, 10 "aline negre dearate, 1!2
lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"ente, 1!2 lingurita pulbere de alge#

Ceapa se taie marunt sau se da prin razatoarea de sticla, se taie si verdeturile! Ambele produse se
amesteca cu untul frecat spuma, $n care se adaua pulberile!
'e decoreaza cu verdeturi si )umatati de masline nere!
8! Pasta de unt cu aroma de usturoi
'e prepara ca la reteta prcedenta, folosind aceleasi inrediente, adauand la urma 2-= bulbi
0catei1 de usturoi bine pisati!
@! Pasta de unt cu aroma de &rean

'e prepara pasta ca la reteta >@ iar o data cu pulberile se adaua o linura plina cu &rean ras
fin!
7
5! Pasta de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g "ere roii, 150 g unt, cre"ogen, 1 legatura "ag$iran cu "enta,
1!2 lingurita pulbere de alge#

Telina spalata bine, curatata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=1,se da pe razatoarea de sticla!
%erele se dau pe razatoare cu tot cu coa)a!
'e amesteca cu verdeturile taiate fin, pulberile si untul frecat spuma! In cazul ca iese o compozite
moale se poate adaua putin cremoen 0vezi reteta <21 sau tarata de rau! 'e decoreaza dupa
fantezia ospodinei, cu produsele care le are la $ndemana!
<! Pasta de unt cu brEnza si praz

Ingrediente: 1 fir de pra& "ai "are, 100 g unt, 100 g bran&a de vaci, 1 legatura "arar cu tar$on, 1
gogoar (n otet, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"etare, 1!2 lingurita pulbere de alge#

Prazul se taie cat se poate de marunt odata cu verdeturile, se amesteca cu branza si cu untul
frecat spuma! 'e orneaza cu oosari si verdeturi!
C! Pasta de unt cu branza si pastarnac

Ingrediente: 350 g patarnac, 1 ceapa "are de apa, 125 g unt, 125 g bran&a de vaci, 1 lingura
buuioc cu ro&"arin, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de
alge, 1 lingurita e"inte de "ac au c$i"ion#

+ranza, bine maruntita, trecuta prin sita se amesteca cu untul frecat spuma, verdeturile si
ceapa taiate marunt si cu pastarnacul dat prin razatoarea de sticla! 'e aseaza pe farfurie, se taseaza
frumos si se presara cu seminte de mac!

>3! Pasta de unt cu branza si rosii

Ingrediente: 350 g roii, 125 g unt, 150 g bran&a de vaci, tarata, 1 legatura de "arar cu
a"atuc$i, 1 ceapa alba "are de apa, 2 bulbi de uturoi, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge, cateva petale albe de trandafiri#

Rosiile bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se maruntesc fin, se amesteca cu branza
maruntita, untul frecat spuma, pulberile, ceapa si verdeturile taiate marunt, usturoiul fin pisat si
tarata cat cuprinde pana se obtine o pasta mai $nrosata! 'e taseaza frumos si se presara
deasupra putina verdeata taiata fin si petale albe de trandafir 0sau crem1 taiate fideluta!
>>! Pasta de unt cu branza si frunze de morcovi

Ingrediente: 150 g unt, 150 g bran&a de vaci, 2 legaturi frun&e de "orcovi, 1!2 legatura de alvie,
"enta i buuioc, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de
alge, 5)* flori de nalba de gradina, 1 ceapa de apa#
8
(ntul se freaca spuma, se amesteca cu branza bine maruntita, frunzele de morcov0care trebuie
alese din cele mai fraede, sunt foarte boate $n minerale1, taiate cat mai marunt odata cu ceapa si
celelalte verdeturi si cu pulberi9 apoi se aseaza pe un platou mic, se taseaza, iar deasupra se presara
petale de flori de nalba sau roz, taiate fidelute! ;n cazul ca iese prea moale, $n compozitie se poate
adaua putina tarata!
>7! Pasta cu cartofi, unt si branza
Ingrediente: 4 cartofi "i+locii, 1 ceapa "are roie, 150 g unt, 150 g bran&a de vaci, tarata, 1
lingura ci"bru, alvie, ovarf, 10 "aline negre dearate, 1!2 linguria pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, cateva petale de trandafiri roii#
'e ale cartofii frumosi, netezi, se spala bine cu o periuta sau cu o carpa aspra, se ster, se dau
pe razatoare 0cu tot cu coa)a1, se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate marunt, branza maruntita,
pulberile, untul frecat si tarata cat cuprinde ca sa se obtina o pasta mai consistenta! 'e aseaza pe o
farfurie, se taseaza, iar deasupra se presara petale de trandafir taiate fideluta si cateva frunzulite de
salvie taiate marunt!
>2! Pasta de unt cu branza si andive
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca 233 andive bine maruntite $nlocuiesc
cartofii! ;n loc de andive se pot pune ulioare sau varza maruntita la mi.er, iar daca este, prea moale
compozitia9 se poate adaua putina tarata sau cremoen 0vezi reteta <21!

+! 'ALATE
>=! 'alata de varza murata cu tarata
Ingrediente: 1 var&a "urata, 2 "orcovi, 1 ceapa "are de apa, tarata, 4)5 linguri de ulei, 1!2
lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita de alge, 1 gogoar, 1
lingura de verdeturi#

?arza se strecoara bine de zeama 0moare1 $n maini 0nici $ntr-un caz nu se tine $n apa1! 'e taie
fideluta, se amesteca cu morcovul ras, ceapa taiata marunt, pulberile si uleiul iar tarata cat cuprinde
0cam 2-= linuri1! 'e aseaza/ $n salatiera si se decoreaza cu felioare de oosari si verdeturi de sezon!
>8! 'alata de varza murata cu nuci
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca tarata este $nlocuita cu nuci macinate
sau taiate cu cutitul, $n rest se folosesc aceleasi inrediente!
>@! 'alata de varza dulce cu smantana
Ingrediente: 1!2 var&a alba dulce, 250 g "antana, 1 galbenu, 1 lingura cre"ogen %ve&i reteta
83', 1 ceapa de apa, 1 legatura de
9
verdeturi, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1
felie de fecla roie#

?arza se taie fideluta, se freaca $n maini 0fara a se stoarce1 ca sa-si mai piarda din riiditate, se
amesteca cu cremoenul, smantana, albenusul, ceapa si verdeturile taiate marunt! 'e aseaza $n
salatiera si se decoreaza cu sfecla rosie 0care a fost data prin razatoarea de sticla1, se aseaza pe
marini $n forma, de movilite, iar printre ele verdeturi de sezon! 'e mai poate decora 0in lipsa sfeclei1
cu felioare de oosari rosii sau cu )umatati de masline nere desarate!

>5! 'alata de varza cu pasta de roHii

'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, folosind aceleasi inrediente si acelasi proces
te&noloic, numai ca se adaua @3 9 pasta de rosii 0vezi reteta 581 si 7-2 linuri de cremoen sau $n
lipsa acestuia tarata de rau!
><! 'alata de varza cu ciuperci
Ingrediente: 1!2 var&a alba dulce, 300 g ciuperci de cultura, 200 "l uc de catina %ve&i reteta
,*', 4)5 linguri ulei, 1ceapa "are de apa, 1 lingura pata de roii %ve&i, reteta ,5', 1 lingura de verdeturi,
1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge- cateva petale
roii de trandafiri#
?arza se taie fideluta9 se freaca putin $n maini 0fara a se stoarce1 ca sa-si mai piarda din
riiditate, apoi se amesteca cu ciupercile taiate felii 0care au fost alese numai mici si mi)locii, bine
spalate, taiate felii,stropite din belsu cu suc de catina, acoperite si tinute la rece 7= de ore1, cu ceapa
si verdeturile taiate marunt, cu pulberile, pasta de rosii bine amestecata cu uleiul!
'e aseaza $n salatiera si se presara deasupra putina verdeata de sezon taiata marunt si petale
rosii de trandafiri taiate fideluta!

>C! 'alata de mere cu telina

Ingrediente: 300 g telina 4 "ere ver&i %cantitati egale', tarata, 1)2 legatura verdetuti %buuioc,
"enta, "ag$iran', 1 "ar rou, 1 lingurita uc de catina %ve&i reteta ,*', 3)4 linguri ulei, 1!2 lingurita
pulbere de plante aro"atice i condi"etare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1ceapa de apa#

Telina, bine spalata, se curata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=!1, se da pe razatoare, se dau
si merele cu tot, cu coa)a 0se ale mere cu coa)a subtire1, se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate
marunt, cu pulberile, sucul de catina, uleiul si tarata cat cuprinde!
'e aseaza $n salatiere si se decoreaza cu felioare de mar rosu si cu verdeturi de sezon, de
preferat frunze fraede de telina si morcovi!
73! 'alata de telina cu smantana
Ingrediente: 500 g telina, 200 g "antana, tarata, 1 legatura frun&e fragede de telina, 1 ceapa de
apa, l!2 lingurita pulbere, de plante aro"citice i condi"etare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 5 flori roii
de nalba de gradina#
10
Telina se prepara ca la reteta precedenta, apoi se amesteca cu smantana, verdeturi si ceapa taiata
marunt, cu pulberile, tarata cat cuprinde! 'e aseaza $n salatiera, iar deasupra se presara petale de
nalba taiate fideluta si cateva verdeturi de sezon taiate marunt!
7>! 'alata de telina cu sos de maioneza de post
'e prepara ca la reteta precedenta, folosind aceleasi inrediente si acelasi procedeu de
prelucrare, numai ca $n loc de smantana se pune 783 sos maioneza de post 0vezi reteta 7=1
77! 'alata de sfecla rosie cu &rean
Ingrediente: 400 g fecla roie, 2 linguri de $rean ra, 1 lingura uc de catina au la"aie,3)4
linguri ulei, 1 ceapa de apa au un fir de pra&, 2 linguri de tarata, l!2 lingurita pulbere de plante
aro"atice i condi"etare, 1!2 lingurita pulbere de alge, cateva petale de flori de nalba albe au petale de
trandafir, 1 legatura "arar cu patrun+el#
'fecla rosie bine spalata se curata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=1, se da pe razatoarea
de sticla 0ca si &reanul1, se amesteca cu acesta, ceapa taiata marunt, sucul de catina 0vezi reteta 5@1,
pulberile, tarata si uleiul! 'e aseaza $n salatiera, iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si
petalele taiate fideluta!

72 ! 'alata de radacinoase cu sos de maioneza
Ingrediente: 1 "orcov, 1 patrun+el, 1 patarnac, 1 telina, 1!2 ridic$e, 1 ceapa "are de apa, 1 felie
de fecla roie, 2 legaturi de verdeturi, 300 g "aione&a cu galbenu %ve&i reteta 2,', tarata, 1!2 lingurita
pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingura pulbere de alge#
Radacinoasele, bine spalate, curatate 0co)ile, se pun la suc vezi reteta 72=1, se dau pe
razatoare, se amesteca cu ceapa taiata marunt, odata cu verdeata, tarata, pulberile, apoi maioneza! 'e
aseaza $n salatiere, iar de )ur $mpre)ur se pune ca ornament sfecla rosie, care a fost data pe razatoarea
de sticla!

C! ','(RI
7=! 'os maioneza de post

Ingrediente: 5 linguri de cre"ogen %ve&i reteta 83', 1 pa$ar uc de tarata %ve&i reteta 1*5' au uc
de "orcovi- 250 "l, ulei, 1 lingura uc de catina, 1 legatura verdeturi# 1!2 lingurita pulbere de e"inte de
gogoari %ve&i reteta 84', 1!2 lingurita de pulbere de alge- 1!2 lingurita de plante aro"atice i
condi"etare, 1 lingura "utar#

Cremoenul se inmoaie cu sucul, de tarata, se adaua mustarul, pulberile, sucul de catina si
apoi, uleiul picatura cu picatura ca la maioneza obisnuita! Deasupra se presara verdeturile taiate
marunt! 'e foloseste la diferite preparate de leume si zarzavaturi crude!
11
78! 'os maioneza de post cu pasta de rosii
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta folosind aceleasi inrediente, numai ca la urma se
adaua $n maioneza 2 linuri pasta de rosii cruda 0vezi reteta 581!
7@! 'os maioneza de post cu pasta de catina
'e prepara maioneza e.act ca la nr! 7= numai ca la urma se adaua $n sos 2 linuri pasta de
caline!
75! 'os maioneza cu albenusuri
Ingrediente: 2 galbenuuri crude, 2,5 "l ulei, 1 lingura pata de catina %ve&i reteta ,,', 1
lingura "utar, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge,
1 lingura verdeturi# %.entru buna reuita a "aione&ei, ouale i uleiul nu trebuie a fie prea reci '#

'e pun albenusurile $ntr-un castron cu pasta de catina si se freaca cu o linura de lemn
pana se obtine un amestec desavarsit! 'e adaua, mustarul, apoi uleiul picatura cu picatura
amestecand mereu!
Cand maioneza incepe sa se $nroase, se poate adaua cate o linura de ulei odata, dar nu mai
mult! 'e adaua pulberile, iar deasupra verdeturile fin taiate!
'e foloseste la diferite preparate de leume si zarzavaturi crude!
7<! 'os de mustar cu busuioc si ceapa
Ingrediente: 2 linguri de "utar, 1 galbenu crud, 2 linguri frun&e de buuioc verde, 1 lingura
uc de catina, 1!2 lingurita "iere, 1 ceapa "are de apa, 200 "l ulei,1!2 lingurita de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
%ustarul se amesteca bine cu albenusul, mierea, sucul de catina, uleiul putin cate putin 0ca
la maioneza1, se adaua ceapa taiata cat se poate de marunt, sau data pe razatoare, iar deasupra,
frunzele de busuioc taiate fideluta!

D! '(PE
7C! 'upa de andive cu smantana
Ingrediente: 1 1!2 litri uc din legu"e i &ar&avaturi %ve&i reteta 234', 350 g andive, 1 ceap de
apa, 1 legatura verdeturi, 4)5 linguri "antana, 2 linguri pata de roii cruda %ve&i reteta ,5', 1!2
lingurita de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita de pulbere de alge, 1 lingura de pata de
catina %ve&i reteta ,,'#
12
'ucul se pune $ntr-un castron $n care se adaua ceapa taiata marunt, andivele fideluta,
smantana amestecata cu pasta de catina si pasta de rosii, pulberile, iar deasupra verdeturile taiate fin!

23! 'upa de cartofi cu mere si telina
Ingrediente: 1 1!2 litri uc de tarata, %ve&i reteta 1*5', 2 cartofi, 3 "ere, 1 telina, 1 legatura
frun&e fragede de telina i "orcovi, 4)5 linguri de ulei,1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 2 galbenuuri crude, 1 lingura pata de catina %ve&i reteta
,,'#
Cartofii se spala bine cu o periuta, la fel si telina! Cartofii si merele se dau prin razatoare cu
tot cu coa)a! Telina se curata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=1, apoi se da prin razatoare! Toate
trei produsele se pun $n sucul din castron $n care se mai adaua/pulberile si uleiul bine frecat cu pasta
de catina si albenusurile! Deasupra, se pune verdeata taiata marunt!

2>! 'upa de rosii cu tarata
Ingrediente: 1 1!4 uc de flori de fan %ve&i reteta 23,', *00 g roii, 3)4 linguri de tarata, 1 cepa,
1 legatura de verdeturi, 3)4 linguri "antana au iaurt, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
'ucul se pune $n castron $n care se adaua rosiile, ceapa si verdeturile taiate marunt,
pulberile, tarata si smantana sau iaurtul!

27! 'upa de rosii cu nuci
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta cu aceleasi inrediente numai ca $n loc de tarata
se pun 2-= linuri de nuci rasnite sau taiate cu cutitul! 'e pot pune si numai 7 linuri de nuci si 7
linuri de tarata, 2-= linuri de ulei $n loc de smantana!
22! 'upa de ulioare
Ingrediente: 450 g gulioare, 1 1!2 litri uc de plante "edicinale %ve&i reteta 23*', 1 lingura de
cre"ogen, 4)5 linguri de ulei, 1 lingura verdeturi, 1 ardei gra, 1!2 lingurita de plante
aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
Bulioarele bine spalate, se curata 0coa)a se pune la suc vezi reteta 72=1, se dau pe razatoare si
se pun $n sucul din castron, $n care se mai adaua rosiile si ardeiul taiat marunt, cremoenul 0vezi
reteta <21, uleiul, pulberile, iar deasupra verdeata tocata!
13
E! '(PE - CRE%E
2=! 'upa-crema de varza dulce, alba
Ingrediente: 1!2 var&a, 4)5 roii, 2)3 linguri de tarata, 2 ardei grai roii, 1 legatura de verdeturi,
1 1!2 litri &er proapat, 4)5 linguri de ulei, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1 lingurita pulbere de e"inie de
gogoari %ve&i reteta 84'#
Gerul se pune $n castron, $n care se adaua varza, rosiile, ardeii bine maruntite la e.tractor $n
care se mai adaua tarata, uleiul, pulberile si deasupra verdeata taiata marunt!
28! 'upa-crema de dovlecei
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca varza se $nlocuieste cu dovlecei bine
maruntiti la mi.er sau dati prin razatoare!
2@! 'upa-crema de mere cu telina
Ingrediente: 1 1!4 uc de co+i de "ere %ve&i reteta 235', 1!4 litru uc de telina %ve&i reteta 143', 4
"ere, 1 telina "are, 3)4 linguri de tarata, 2 linguri de cre"ogen %ve&i reteta 83',1 lingurita "iere, 1
legatura buuioc, "ag$iran, "enta, 1!2
lingurita pulbere aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 4)5 linguri de "antana#
Cele doua feluri de suc se pun $n castron, $n care se adaua merele date prin razatoare cu tot
cu coa)a, telina curatata 0coa)a se pune la suc, vezi reteta 72=1, se da de asemenea prin razatoare 0sau
ambele produse se pot marunti la mi.er1! 'e mai adaua tarata, cremoenul bine amestecat, cu
smantana, pulberile, mierea si verdeturile taiate marunt!

25! 'upa-crema de cartofi cu telina
'e prepara ca la reteta precedenta, folosind aceleasi inrediente, numai ca merele se
$nlocuiesc cu cartofi maruntiti cu tot cu coa)a dupa ce au fost spalati cu a)utorul unei periute!
2<! 'upa-crema de praz cu suc de orz verde
Ingrediente: 1 1!4 litri tarata, 1!4 litri de or& verde %ve&i reteta 14,', 450 g pra&, 350 g roii, 4)5
linguri ulei, 2 ardei grai, 2)3 linguri tarata, 1 lingura verdeturi, 1!2 lingurita pulbere de plante
aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
Ambele sucuri se pun $n castron, apoi se adaua prazul, rosiile si ardeii bine maruntiti,
tarata, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeturile taiate marunt!
14
*! CI,R+E
2C! Ciorba de urzici cu &rean
Ingrediente: 1 1!4 uc de tarata %ve&i reteta 1*5', 1!4 litru &ea"a de gogonele au catraveti
"urati %"oare', 300 g ur&ici, 2 linguri tarata, 1 lingura $rean ra, 4)5 linguri ulei, 2 linguri pata de
roii cruda %ve&i reteta ,5', 1!2 lingurita plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge,
1 ceapa, 1 legatura leutean cu a"atuc$i#
'ucul cu moarea se pun $n castron, $n care se adaua urzicile bine spalate si tocate cat se
poate de marunt cu ceapa, pulberile, tarata, uleiul, bine amestecat cu pasta de rosii, iar deasupra
verdeturile taiate marunt si &reanul ras!
=3! Ciorba de muuri de lucerna cu aroma de usturoi
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta cu aceleasi inrediente, numai ca urzicile sunt
$nlocuite cu muuri fraezi de lucerna, iar &reanul cu 2-= bulbi de usturoi bine pisati!
=>! Ciorba de castraveti cu ceapa
Ingrediente: 4)5 catraveti, 1 ceapa "are de apa, 2)3 roii, 1 legatura de verdeturi,4)5 linguri de
ulei, 1 ardei gra, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"tatice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de
alge, 1 1!4 litri de var&a "urata %"oare'#
'ucul cu zeama de varza se pune $n castron, $n care se adaua castravetii 0alesi cei mai
fraezi1 taiati cuburele cu tot cu coa)a, ceapa si verdeturile taiate marunt odata cu rosiile si ardeiul,
pulberile si uleiul!

=7! Ciorba de radacinoase cu suc de rosii

Ingrediente: 1 1!4 uc de roii, 1 "orcov, 1 patarnac, 1 felie de telina, 1 felie de fecla roie, 1
ceapa, 1 ardei gra, 1 legatura de leutean, "arar i patrun+el, 1 lingurita pulbere de e"inte de gogoari
%ve&i reteta 84', 1!2 lingurita pulbere de alge, 4)5 lingri ulei, 2 linguri tarata#
;n sucul de rosii se adaua radacinoasele bine spalate, curatate 0coa)a se pune $n suc vezi
reteta 72=1 si date pe razatoare, ceapa, ardeiul, verdeturile taiate marunt, tarata, pulberile si uleiul!
=2! Ciorba de radacina de leustean
Ingrediente: 200 g radacina de leutean, 1 1!2 litri uc din plante "edicinale %ve&i reteta 23*',
3)4 linguri uc de catina %ve&i reteta ,*', 1 patarnac, 1 ceapa, 1 legatura de a"atuc$i cu frun&a de
papadie, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge, 2
15
linguri tarata, 4)5 linguri ulei, %ciorba aceta e prepara nu"ai pri"avara devre"e i toa"na tar&iu,
cand radacina leuteanului ete (n repau vegetativ'#
ln castronul cu suc se adaua leusteanul si pastarnacul bine spalat si curatat 0coa)a se pune
la suc vezi reteta 72= 1 dat pe razatoare, ceapa si verdeturile taiate marunt, tarata, pulberile, uleiui,
apoi sucul de catina cu care se acreste dupa ust! 'e poate acri si cu zeama de varza, de oonele, suc
de castraveti murati sau suc de rosii!

B! ALTE PREPARATE
==! 'armalute cu nuci

Ingrediente: 20 frun&e de var&a "rata, 15)20 nuci, 1 ceapa "are de apa, 4 legaturi verdeturi,
150 g unt, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"etare, 1!2 lingurita
pulbere de alge, 2 linguri ulei, 2 linguri tarata#
%iezul de nuca se taie felioare, se amesteca cu ceapa si > leatura de verdeturi taiate marunt,
cu pulberile si tarata, apoi se $ncorporeaza cu untul care a fost frecat spuma! *runzele de varza se
scur bine $n maini 0nici $ntr-un caz nu se spala si nici nu se tin $n apa1, li se scoate nervura
principala, se taie $n bucati potrivite si se $nvelesc sarmalutele care se aseaza pe un postament de
varza murata taiata fideluta amestecata cu > ceapa taiata marunt $mpreuna cu doua leaturi de
verdeturi si un morcov ras! Peste sarmale se presara > leatura de verdeturi si se stropesc cu ulei care
le da un aspect atraator!
=8! 'armalute cu ciuperci
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta numai ca nucile se $nlocuiesc cu ciuperci de
cultura 0783 1 alese numai mici si mi)iocii, bine spalate, tocate marunt, stropite cu putin suc de catina
sau de lamaie, lasate 7 ore $n repaus si apoi $nvelite $n frunze foarte fraede de tataneasa sau spanac!
=@! 'armalute cu branza de vaci

Ingrediente: 20)25 frun&e de alata verde, 350)400 g bran&a de vaci proapata, 1 ceapa "are de
apa, ,5 g unt, 2 linguri de tarata, 2 legaturi de verdeturi, 2 linguri de ulei, cateva petale de nalba roie de
gradina, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare#

+ranza bine maruntita se amesteca cu ceapa si cu o leatura de verdeturi taiate marunt,
pulberile, tarata si untul frecat! 'e $nvelesc sarmalutele $n foi de salata, se aseaza pe platou, iar
deasupra se presara o leatura de marar tocat, se stropesc cu ulei, apoi se presara petale de nalba
taiate fideluta!
=5! 'armalute de ermeni de soia
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca branza este $nlocuita cu crupe obtinute
din boabe de soia erminate 0vezi reteta <@1 care se zvanta $ntr-un servet curat, se amesteca cu putina
tarata de rau si se rasnesc,prin masina de rasnit nuci! Pasta obtinuta 0crupele1 cam 783 se
amesteca cu aceleasi inrediente!
16
=<! 'armalute cu ermeni de rau
'e prepara ca la reteta 8<, numai ca branza se $nlocuieste cu rau erminat 0vezi reteta <81
care dupa ce i-a dat coltul de 7 milimetri se limpezeste bine, se zvanta $ntr-un sterar curat, se
amesteca cu 7-2 linuri tarata si se rasneste cu a)utorul masinii de rasnit nuci!Pasta obtinuta 0283-=33
1 se amesteca cu inredientele din reteta amintita si se $nvelesc sarmalutele cu orice fel de frunze
dupa dorinta!
=C! C&iftelute de praz cu ciuperci
Ingrediente: 200 g pra&, 250 g ciuperci "acerate %ve&i reteta 82', 150 g unt, tarata, 2 legaturi de
verdeturi, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1
ceapa de apa, 5)* foi de alata verde#
Prazul se taie cat mai fin fideiuta, ciupercile se dau de doua ori prin masina de tocat cu sita
deasa odata cu ceapa! 'e amesteca produsele mai sus enumerate, la care se adaua o leatura de
verdeturi taiate fin, pulberile, untul frecat spuma si tarata cat cuprinde pentru a se obtine o pasta
consistenta! 'e presara putina tarata pe planseta! Compozitia se $mparte $n parti eale cu o linura,
apoi se formeaza c&iftelutele care se aseaza pe platou iar peste ele se presara o leatura de verdeturi
taiate marunt!

83! C&iftelute cu varza alba si ciuperci
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca prazul este $nlocuit cu varza alba, dulce,
care dupa ce a fost taiata fideluta, se freaca putin $n maini 0fara a se stoarce1 pentru a-si mai pierde
din riiditate!
8 >! C&iftelute cu nuci si ceapa
Ingrediente: 300 g nuci "acinate, 1 ceapa "are de apa, 150 g unt, tarata au faina integrala de
$rica, 2 legaturi de verdeturi, 5)* foi de alata verde, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
Nucile se amesteca cu ceapa si cu o leatura de verdeturi taiate marunt, cu tarata, cu
pulberile si untul frecat spuma! Din compozitia obisnuita se formeaza c&iftelutele care se aseaza pe
farfurie, iar peste ele se presara o leatura de verdeturi taiate marunt!
87! C&iftelute de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g "ere, 1 ceapa "are de apa, tarata, 1 lingura de cre"ogen %ve&i
reteta 83', 2 legaturi de verdeturi, 1!2 lingurita de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita de
alge, 5)* foi de alata verde#
Telina bine spalata se curata 0coa)a se pune la suc-vezi reteta-72=1, se da pe razatoarea de
sticla, totodata se dau si merele cu tot cu coa)a! 'e amesteca ambele produse, $n care se adaua o
17
leatura de verdeturi si ceapa taiata marunt, pulberile, untul frecat spuma, apoi tarata cat cuprinde
pana se obtine o compozitie $nrosata din care se formeaza c&iftelutele! 'e pun pe farfurie, pe frunze
de salata iar peste ele se presara > leatura de verdeturi taiate marunt!
82! C&iftelute de morcovi cu spanac
Ingrediente: 250 g "orcovi, 250 g panac, 200 g unt, 1 ceapa, 2 linguri de verdeturi, tarata au
faina integrala de ova&, 1!2

83! C&iftelute cu varza alba si ciuperci
'e prepara $ntocmai ca la reteta precedenta, numai ca prazul este $nlocuit cu varza alba, dulce,
care dupa ce a fost taiata fideluta, se freaca putin $n maini 0fara a se stoarce1 pentru a-si mai pierde
din riiditate!
8 >! C&iftelute cu nuci si ceapa
Ingrediente: 300 g nuci "acinate, 1 ceapa "are de apa, 150 g unt, tarata au faina integrala de
$rica, 2 legaturi de verdeturi, 5)* foi de alata verde, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de alge#
Nucile se amesteca cu ceapa si cu o leatura de verdeturi taiate marunt, cu tarata, cu
pulberile si untul frecat spuma! Din compozitia obisnuita se formeaza c&iftelutele care se aseaza pe
farfurie, iar peste ele se presara o leatura de verdeturi taiate marunt!
87! C&iftelute de telina cu mere
Ingrediente: 250 g telina, 250 g "ere, 1 ceapa "are de apa, tarata, 1 lingura de cre"ogen %ve&i
reteta 83', 2 legaturi de verdeturi, 1!2 lingurita de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita de
alge, 5)* foi de alata verde#
Telina bine spalata se curata 0coa)a se pune la suc-vezi reteta-72=1, se da pe razatoarea de
sticla, totodata se dau si merele cu tot cu coa)a! 'e amesteca ambele produse, $n care se adaua o
leatura de verdeturi si ceapa taiata marunt, pulberile, untul frecat spuma, apoi tarata cat cuprinde
pana se obtine o compozitie $nrosata din care se formeaza c&iftelutele! 'e pun pe farfurie, pe frunze
de salata iar peste ele se presara > leatura de verdeturi taiate marunt!
82! C&iftelute de morcovi cu spanac
Ingrediente: 250 g "orcovi, 250 g panac, 200 g unt, 1 ceapa, 2 linguri de verdeturi, tarata au
faina integrala de ova&, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"ntare, 1!2 lingurita pulbere de
alge#
%orcovii dati pe razatoare se amesteca cu spanacul bine maruntit la mi.er, pulberile, ceapa
taiata marunt odata cu o linura de verdeturi, untul batut spuma si tarata cat cuprinde! 'e formeaza
c&iftelutele care se pun pe platou! Peste ele se presara o leatura de verdeturi taiate marunt!
18
8=! Iribi cu sos maioneza de post
Ingrediente: 350 g de $ribi %"anatarci', 250 g "aione&a de pot %ve&i reteta 24', 1 legatura de
verdeturi, 2)3 linguri uc de catina %ve&i reteta ,*', 2 linguri tarata, cateva petale roii de trandafiri#

'e ale numai &ribi mici si mi)locii, bine spalati, taiati felioare, 0trebuie sa fie foarte proaspeti,
sa nu depaseasca mai mult de @ ore de la recoltare1 se stropesc cu suc de catina si se lasa acoperiti 7
ore, apoi se presara peste ei tarata, iar peste ea se toarna maioneza! 'e orneaza cu verdeturi taiate fin
si petale de trandafiri taiate fideluta!
88! Rascovi cu sos de smantana
'e prepara ca la reteta precedenta, cu aceleasi inrediente, numai ca &ribii se $nlocuiesc cu
rascovi, iar maioneza cu sos de smantana care se prepara astfel/ 783 de smantana se amesteca bine
cu 7 linuri de cremoen 0vezi reteta <21, sau faina interala de orz! ;n cazul ca se $nroasa prea mult
sosul, se poate adaua putin lapte nefiert sau suc de tarata 0vezi reteta >@81! 'e orneaza la fel ca mai
sus!
8@! Castraveti cu maioneza
Ingrediente: 3 catraveti "urati, 1 "orcov, 1 felie de telina, 1 ceapa "are de apa, 1 legatura de
verdeturi, 1 gogoar, 10 "aline negre, 2 linguri de tarata, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i
condi"entare, 1!2 lingurita,pulbere de alge, 250 g "aione&a cu galbenuuri %ve&i reteta 2,'#

Castraveti se taie felioare, morcovul si telina se dau pe razatoare, ceapa se taie marunt! 'e
amesteca aceste produse, la care se adaua pulberile, tarata, iar deasupra se toarna maioneza! 'e
decoreaza cu verdeturi, felioare de oosari si )umatati de masline nere desarate!
85! Conopida cu sos de mustar, cu busuioc si ceapa
Ingrediente: 500 g conopida, 300 g o de "utar %ve&i reteta 28', 1 lingura faina de ore&, 1
lingura de verdeturi, cateva petale de trandafiri roii#
Conopida se desface buc&etele, li se scutura cozile, se aseaza $n farfurie, se presara faina de
orez peste ele, apoi se toarna sosul!
Deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele fideluta!
8<! Creson cu maioneza si pasta de caline

Ingrediente: 300 g creon de apa, 250 g "aione&a de pot cu pata de caline %ve&i reteta ,/', o
"ana de petale de nalba de gradina, 2)3 linguri de tarata, 1 legatura de patrun+el cu
a"atuc$i, 1 ceapa de apa#
Cresonul de apa 0ales numai varfurile1 se spala $n mai multe ape, se pune pe un servet sa se
scura bine de apa 0apoi se opresc separat >3->7 varfuri frumoase1, se pune pe platou, se amesteca cu
ceapa de apa taiata marunt, tarata si se adaua $n el si )umatate din maioneza!
'e taseaza frumos apoi se $mbraca cu maioneza ramasa! Deasupra se adaua 0cat mai estetic1
varfurile de creson si se presara printre ele
petale albe taiate fideluta!
19
8C! 'panac cu sos de smantana
Ingrediente: 300 g panac, 250 g "antana, 2 linguri de tarata, galbenuuri crude, 1 ceapa de
apa, 1 legatura de alvie, "enta i levantica, 1!2 lingurita pulbere de alge, 1 lingurita pulbere de e"inte
de gogoari %ve&i reteta 84', cateva petale de trandafiri roii#
'panacul bine spalat, taiat fideluta se amesteca cu tarata, ceapa taiata marunt, pulberile si
)umatate din smantana! 'e aseaza pe platou tasandu-se, apoi se $mbraca cu smantana ramasa $n care
s-au adauat albenusurile si cremoenul! ;n cazul ca s-a $nrosat prea mult, se mai poate adaua
putin lapte nefiert sau suc de tarata 0vezi reteta >@81! Deasupra se presara plantele aromate si petalele
rosii taiate fideluta!
@3! Dovlecei cu sos de rosii
Ingrediente: 400 g dovlecei (n floare, 1!2 0g roii, 150 g "antana, 2)3 linguri cre"ogen, 2
linguri tarata, 2 legaturi verdeturi, 1 felie de fecla roie, 1 "orcov, 1 lingurita de plante aro"atice i
condi"ntare, 1!2 lingurita de alge#
Dovleceii bine spalati, stersi, se dau pe razatoare cu tot cu coa)a sau se taie felioare cat mai
subtiri, se amesteca cu tarata, pulberile si sosul de rosii care se prepara dupa cum urmeaza/ rosiile
bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se taie marunt, se trec prin ciur, se amesteca cu cremoenul si
smantana! Deasupra se presara verdeturile taiate marunt, iar pe marinea platoului se pun
intercalate movilite mici de sfecla rosie 0care a fost data prin razatoare1 si felioare subtiri de, morcovi!
@>! Rosii cu sos de smantana
Ingrediente: *00 g roii, 300 g "antana, 1 ceapa de apa, 1 lingurita de "iere, 2 linguri tarata, 2
legaturi verdeturi, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de
alge, 1 ardei gra verde au 4)5 foi de alata verde, 2 linguri cre"ogen, 1 galbenu crud#
'e ale rosii frumoase bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se spala, se ster, se taie felioare,
se amesteca usor cu tarata, > leatura
de verdeturi si ceapa taiata marunt! Peste ele se adaua smantana care a fost bine amestecata cu
mierea si cremoenul! ;n caz ca sosul iese prea $nrosat se poate, subtia dupa dorinta cu putin lapte
nefiert sau suc de tarata 0vezi reteta >@81! 'e orneaza cu verdeturi, ardei sau foi de salata tasandu-se,
apoi se $mbraca cu smantana ramasa $n care s-au adauat albenusurile si cremoenul! ;n cazul ca s-a
$nrosat prea mult, se mai poate adaua putin lapte nefiert sau suc de tarata 0vezi reteta >@81!
Deasupra se presara plantele aromate si petalele rosii taiate fideluta!
@3! Dovlecei cu sos de rosii
Ingrediente: 400 g dovlecei (n floare, 1!2 0g roii, 150 g "antana, 2)3 linguri cre"ogen, 2 linguri
tarata, 2 legaturi verdeturi, 1 felie de fecla roie, 1 "orcov, 1 lingurita de plante aro"atice i
condi"ntare, 1!2 lingurita de alge#
Dovleceii bine spalati, stersi, se dau pe razatoare cu tot cu coa)a sau se taie felioare cat mai
subtiri, se amesteca cu tarata, pulberile si sosul de rosii care se prepara dupa cum urmeaza/ rosiile
bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se taie marunt, se trec prin ciur, se amesteca cu cremoenul si
smantana! Deasupra se presara verdeturile taiate marunt, iar pe marinea platoului se pun
intercalate movilite mici de sfecla rosie 0care a fost data prin razatoare1 si felioare subtiri de, morcovi!
20
@>! Rosii cu sos de smantana
Ingrediente: *00 g roii, 300 g "antana, 1 ceapa de apa, 1 lingurita de "iere, 2 linguri tarata, 2
legaturi verdeturi, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice i condi"entare, 1!2 lingurita pulbere de
alge, 1 ardei gra verde au 4)5 foi de alata verde, 2 linguri cre"ogen, 1 galbenu crud#
'e ale rosii frumoase bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se spala, se ster, se taie felioare,
se amesteca usor cu tarata, > leatura de verdeturi si ceapa taiata marunt! Peste ele se adaua
smantana care a fost bine amestecata cu mierea si cremoenul! ;n caz ca sosul iese prea $nrosat se
poate, subtia dupa dorinta cu putin lapte nefiert sau suc de tarata 0vezi reteta >@81! 'e orneaza cu
verdeturi, ardei sau foi de salata!

@7! Bulioare cu ust de smantana
'e prepara intocmai ca la reteta precedenta, numai ca ulioarele curatate 0coa)a lor se pune la
suc vezi reteta 72=1, se dau pe razatoare, iar $n sos se adaua 7 linuri pasta de rosii cruda 0vezi reteta
581!
I! D(LCI(RI
Toate felurile de dulciuri din cruditati se consuma 0ca si fructele1 pe stomacul ol sau la = ore
dupa masa, daca mancarurile au fost combinate corect!
@2! Crema la pa&ar cu smantana
Ingrediente: 3 linguri de cre"ogen %ve&i reteta 83', 4 linguri de tarata, "antana, "iere, coa+a raa
de la o la"aie au o portocala, 1 lingurita tinctura de propoli %ve&i reteta 8,', 1 lngurita ro", cateva
petale de trandafiri roii, cateva
frun&ioare de "enta i alvie, 2)3 linguri uc de "orcovi %ve&i reteta 13,'#
'e amesteca cremoenul cu tarata, coa)a rasa de la o lamaie sau o portocala, tinctura, romul
sucul de morcovi, smantana cat cuprinde pentru a se obtine o compozitie potrivit de $nrosata, in care
se adaua miere dupa ust 0nu este necesar sa fie prea $ndulcita 1! 'e amesteca bine si se pune $n
pa&ar cu picior 0cupe1! Deasupra se decoreaza cu frunzisoare de plante si petale de trandafiri taiate
fideluta!
@=! Crema la pa&ar cu pasta de catina
'e prepara ca la reteta prcedenta, numai ca in compozitie se adua si o linura pasta de
catina 0vezi reteta 551 care $i da un ust e.ceptional!
@8!Crema la pa&ar cu pasta de caline
'e prepara ca la 589 numai ca $nainte de a se adaua smantana se pun 7 linurite pasta de
caline 0vezi reteta 5C1 care $i da un ust deosebit de placut!
21

I! D(LCI(RI
Toate felurile de dulciuri din cruditati se consuma 0ca si fructele1 pe stomacul ol sau la = ore
dupa masa, daca mancarurile au fost combinate corect!
@@! Crema la pa&ar cu suc de morco
Ingrediente: 250)300 "l uc de "orcovi, 4 linguri de cre"ogen %ve&i reteta 83', 3 linguri de
faina integrala de or& au tarata, 1 lingura tinctura din "uguri de plop negru %ve&i reteta 88', 2 linguri
de ro", coa+a raa de la o la"aie, 1 lingura uc de catina %ve&i reteta ,*' au de la"aie, "iere, 1 lingura
e"inte de in, 1!2 lingurita pulbere de plante aro"atice#
Cremoenul se amesteca cu tarata sau faina, tinctura, romul, sucul de catina, apoi cu sucul
de morcovi si putina miere! Crema obtinuta se pune $n cupe, iar deasupra se presara seminte de in!
@5! Tort de iarna cu ermeni de rau
Ingrediente pentru foi: 500 g ger"eni de grau %ve&i reteta 85', tarata, 200 g unt, "iere, coa+a
raa de la o la"aie i ucul ei, 1!2 lingurita de pulbere de alge, 1 felie de fecla roie, 1 lingurita tinctura
de propoli %ve&i reteta 8,', 2 linguri de ro"#
1re"a pentru u"plut: 150 g crupe din ger"eni de oia %ve&i reteta 8*', 250 g patarnac ra, 150
g unt, coa+a raa de la o portocala, 1 lingura pata de catina %ve&i reteta ,,', "iere, 1 lingura de eenta
de ro", tarata, *00 g frica pentru ("bracat tortul, 2 linguri e"inte de "ac#

Bermenii de rau se preatesc ca la nr! <8, apoi se amesteca cu sfecla data pe razatoarea de
sticla, untul frecat spuma, pulberile, tinctura, romul, putina miere 0nu este necesar prea $ndulcit1 si
tarata cat cuprinde pentru a se obtine o compozitie mai $nrosata, care se $mparte $n doua parti
eale! (na se aseaza pe tartiera, se taseaza cat mai eal cu lama cutitului $nmuiata $n apa din cand $n
cand, apoi se aseaza compozitia desc&isa la culoare, ce se presara din soia erminata 0vezi reteta <@1
care se amesteca cu tarata cat cuprinde 0dupa ce a fost trecuta prin masina de rasnit nuci1, cu
pastarnacul ras fin, putina miere, coa)a de portocala rasa, pasta de catina si esenta de rom! 'e aseaza
apoi compozitia cu ermeni de rau, iar pe marini se $mbraca $n frisca, peste care se presara
semintele de mac!
'e tine la friider 2 ore, apoi se taie $n forma de raze 0ca orice tort1!

@<! Tort de vara cu petale de trandafiri rosii
Ingrediente pentruu foi: 12 linguri de cre"ogen, 400 "l lapte nefiert, 200 g de unt, faina
integrala de ova& au tarata, "iere, 1!2 lingurita pulbere din plante aro"atice, 1 lingurita tinctura de
propoli, coa+a raa de la o la"aie i ucul ei#

1o"po&itia pentru u"plut: 500 petale roii de trandafiri, 150 g unt, "iere, 1 lingurita pata de
catina %ve&i reteta ,,', coa+a raa de la o portocala, o lingurita tinctura de propoli, tarata#

22
1re"a pentru ("bracat tortul: 5 linguri de cre"ogen, 2 galbenuuri crude, 1 pa$ar uc de
"orcovi %ve&i reteta 13,' au uc de tarata %ve&i reteta 1*5', 2)3 linguri pata de catine %ve&i reteta /2',
"iere, fructe de e&on#

Cremoenul se amesteca cu faina de ovaz, laptele, pulberile, tinctura, untul frecat spuma, coa)a
si zeama de lamaaie, putina miere 0nu este necesar prea dulce1! Compozitia trebuie sa aiba consistenta
mamaliii pripite! 'e $mparte $n doua parti eale, procedand $ntocmai ca la reteta precedenta! La
mi)loc se aseaza compozitia urmatoare/ petalele de trandafir se maruntesc fin, se amesteca cu putina
miere, pasta de catina, untul frecat spuma, coa)a de portocala, tinctura si tarata cat cuprinde! 'e
$mbraca $n crema preparata din cremoen amestecat cu suc de morcovi, albenusuri, pasta de caline,
apoi se decoreaza dupa fantezia ospodinei cu fructe din sezonul respectiv! 'e tine la friider 2 ore
apoi se taie tort $n forma de raze!
@C! Compot din fructe indiene

Ingrediente: 100 g ciree, 100 g viine, 100 g &"eura, 100 g coaca&e negre, 100 g coaca&e roii,
100 g dude, 2 linguri de ro", 1 lingurita tinctura, de propoli %ve&i reteta 8,', putina "iere, 400 "l uc
din flori de f(n %ve&i reteta 23,', cateva frun&ioare de "enta i petale roii de nalba de gradina#

*ructele bine spalate se pun $n compotiera, peste ele se toarna romul, tinctura si mierea bine
amestecata cu sucul! Deasupra se presara menta si trandafirul taiate fideluta! 'e consuma imediat ce
a fost preparat!

53! Compot din fructe e.otice
Ingrediente: 2 portocale, 1 la"aie, 3 banane, 3 "andarine, 3)4 linguri de ro", 1 lingurita tinctura
de "uguri de plop negru, *00 "l de uc de fructe indigene %ve&i reteta 235', cateva frun&ulite de alvie i
petale roii de trandafiri#
'e curata fructele de coa)a 0care se pun la suc 0vezi reteta 7281, portocalele si mandarinele se
desfac in felii, lamaia se taie felioare cat se poate de subtiri, iar bananele ceva mai rosute! 'e pun $n
compotiera, se toarna peste ele romul, tinctura si sucul indulcit!
Deasupra se presara salvia si trandafirul taiat fideluta!
5>! Prune umplute cu nuci
Ingrediente: 30 de prune bru"arii din varietatea 2tuleu gra3, 15 nuci, petale de trandafiri de la
5)* flori roii, cateva frun&ioare de buuioc#
Prunelor li se scot samburii, $n locul lor se pun cate 7 miezuri de nuca! Dupa ce s-au umplut se
aseaza pe un postament de petale de trandafiri rosii sau roz si frunze de busuioc stropite cu 7 linuri
de coniac care au fost amestecate cu > linurita tinctura de propolis 0vezi reteta <51, dupa ce au fost
puse $n prealabil pe platou!
6! CATE?A RETETE CA'NICE
57! Paine coapta la soare
23

Painea coapta la soare sau pe calorifer se prepara din faina interala cernuta prin sita rara,
in felul urmator/ 733 faina tinuta 7-2 ore la cald, se pune $ntr-un castron se formeaza o ropita $n
mi)locul ei, se adaua apa putina, pana cuprinde aproape $ntreaa cantitate de faina! 'e ia la
framantat cu mana pana ce se $ncorporeaza toata faina! Aluatul trebuie sa fie tare si bine framantat!
'e $mparte $n trei parti eale, se presara o mana de tarata pe planseta, se ia o parte din aluat se
formeaza cu mainile mai intai un sul rotund, apoi se $ntinde cu a)utorul sucitorului sau 0la nevoie1 cu
o sticla, o foaie roasa de = milimetri,luna de apro.imativ =3 cm si lata de C cm!
La fel se procedeaza si cu celelalte doua bucati de aluat! Toate trei foi se aseaza la > cm una de alta
0ca sa aiba aer suficient $ntre ele1 pe o sita cu oc&iuri patrate de minimum > cm, sau pe un ratar scos
din friider! 'e cresteaza usor pe latime la distanta de apro.imativ = cm 0ca sa se poata rupe cu
usurinta dupa ce se usuca1! 'ita sau ratarul se pun la soare suspendate 0ca sa circule aerul pe toate
partile1!
Trebuie urmarita o zi cu mult soare, calduroasa, la care se usuca 0coace1 complet in =-8 ore! 'e
poate usca si in poduri cu acoperis de tabla sau pe calorifer, pe marinea plitei, iarna! P$inea coapta
0uscata1 se rupe $n bucati pe urmele crestaturilor, se pune in puna de &artie si se pastreaza la
friider! Pentru o persoana a)une pentru 5 zile!
52! Prepararea painii din ermeni de r$u

250 g gr(u ger"inat %ve&i reteta 85' bine li"pe&it, e &vanta (ntr)un ervet curat, tavalit de cateva
ori, apoi e a"eteca cu 3)4 linguri de tarata, e da prin "aina de r(nit nuci# .ata obtinuta e
a"eteca cu faina integrala au tar(ta c(t cuprinde, e fra"(nta bine un aluat tare, care e i"parte in trei
parti egale# In continuare e procedea&a ca la reteta precedenta#

P$inea din ermeni este si mai de folos oranismului! Pentru persoanele care poarta proteza,
sau au dantura mai subreda, este putin mai dificil, deoarece este bine sa fie $nmuiata mai $nainte de a
fi consumata! Cei care suporta, pot consuma, $n loc de p$ine, tar$ta, faina interala de r$u, de secara,
de &risca, de ovaz, de mei, etc!
5=! 'uc de rosii
'e ale rosii frumoase, sanatoase, bine coapte 0dar nu trecute din copt1, se maruntesc la mi.er!
'ucul obtinut se pune $n sticle de >litru! ;n fiecare sticla se pun suvite de &rean 0@3 la litru1!
Deasupra se pune un deet ulei! 'e $nc&id ermetic si se pastreaza la loc $ntunecos si rece, timp de >7
luni fara a-si sc&imba ustul!
*ara &rean, sucul pus $n puni de plastic Jumplute numai pe trei sferturi - culcate $n sertar la
conelator, se pastreaza foarte bine!
58! Pasta de rosii

'ucul, obtinut ca la reteta precedenta, se pune $n saculet dublu de tifon, aatat deasupra
unui vas 0fara pete de ruina1, sa stea @ ore la racoare! Pasta obtinuta se pastreaza, fie $n puni 0mai
oale1 leate str$ns, $n conelator, fie cu suvite de &rean, calculate 0@3 la > K pasta1! 'ucul ramas se
pastreaza ca la reteta precedenta, dar se poate consuma si imediat!
5@! 'uc de catina alba de r$u
24

Catina se recolteaza $ntre >8 auust si >8 septembrie, c$nd este a)unsa la deplina maturitate!
'e procedeaza ca la sucul de rosii!
55! Pasta de catina

'e procedeaza ca la pasta de rosii, numai ca pasta de catina care se foloseste la dulciuri sau
sucul ei nu trebuie sa aiba ustul de &rean!

5<! 'uc de caline
Calinele a)un la maturitate $n prima )umatate a lunii octombrie!
'ucul se prepara din aceste fructe ca si cel de rosii si se pastreaza $nc&is ermetic 0fara &rean1!

5C! Pasta de caline

'e obtine ca si pasta de rosii, se pastreaza mai bine ca pasta de rosii 0fara &rean1 c&iar $n afara
conelatorului!

<3! Iribi 0m$natarci1 uscati

'e ale &ribi numai mici si mi)locii, se taie felioare 0in conditii casnice1, se $nsira pe ata ca
marelele 0dar cu mica distanta $ntre ele1, se usuca la soare, $n poduri cu acoperis de tabla, sau dati la
cuptor,dupa ce s-a scos p$inea coapta!'e pastreaza $n recipiente de sticla bine $nc&ise!
<>! Pulbere de &ribi 0m$natarci1
Iribii bine uscati se transforma $n pulbere, dar numai pentru 5-< zile, altfel $si pierd ustul
placut aromat! 'e foloseste la diferite sosuri la rece carora le da o aroma deosebit de placuta!
<7! Ciuperci macerate
'e cule ciupercile de cultura numai mici si mi)locii, se spala, se pun $n borcane de sticla cu
bulbi 0catei1 de usturoi printre ele, 08-@ bulbi la un borcan de doi litri1, foi de dafin! Peste ele se toarna
olet de C rade $ndoit cu apa! Deasupra se pun crucis doua ramurele de cimbru, =-8 suvite de &rean,
se leaa str$ns si se pastreaza $n loc rece si $ntunecos! 'e pot consuma c&iar dupa 7= de ore, fiind
foarte ustoase!
<2! Cremoenul

Cremoenul este un produs fin de porumb, care se obtine din e.pandarea malaiului e.tra care
se foloseste la fabricarea pufuletilor de porumb! Aceasta pulbere fina, de culoare albena, este cel mai
bun liant, folosit at$t $n aperitive, sosuri, c$t si la diferite creme si torturi! Termenul de arantie de la
data fabricatiei este de C3 zile!

25
<=! Pulberi de seminte de oosari

Toamna, c$nd bunele ospodine pun oosarii la otet, pentru iarna, de multe ori $i taie in
)umatati sau sferturi si cotorii $i dau la unoi! Este bine ca semintele sa se recolteze si sa se puna la
uscat la soare, iar $n timpul iernii sa fie transformate $n pulberi care sa fie adaunate la diferite
preparate culinare, carora le da ust deosebit de placut, $mboatindu-le totodata cu enzime, vitamine,
minerale si multe altele!
<8! Bermeni de r$u

Br$ul din ultima recolta, ales de corpuri straine, se pune la $nmuiat =< de ore, sc&imb$ndu-i
apa si limpezindu-l de doua ori pe zi! 'e aseaza apoi $ntr-o tava emailata 0fara pete de ruina1, se
stropeste cu putina apa calda, se acopera cu o foaie de polietilena de culoare $nc&isa si se tine la cald,
avand ri)a ca dimineata si seara sa fie bine limpezit! 'e pastreaza mereu umed! ?ara $ncolteste $n
doua zile, iarna $n = zile! C$nd coltisorul este de 7 milimetri, se limpezeste si se poate consuma! Pentru
mai mult timp se pastreaza pus $n puna la conelator!
<@! Bermeni de soia
'e procedeaza ca la reteta precedenta, numai ca soia $ncolteste mult mai reu dec$t r$ul!
Bermenii de soia, c$t si crupele obtinute din bobul erminat $n C zile au multe $ntrebuintari $n
"bucataria fara foc:, fiind foarte apreciata pentru ca soia este boata $n proteine!
De e.emplu/ > L de soia este ec&ivalent $n proteine si rasimi cu 85 oua de aina, 5 >M7 litri
lapte asa cum se mule de la vaca si aproape = L de carne macra!
<5! Tinctura de propolis!

8 propolis, bine maruntit, se pune $ntr-o sticluta, iar peste ele se toarna 83 ml alcool de C<
rade! 'e $nc&ide ermetic! 'e lasa la macerat >3 zile, ait$ndu-se zilnic de 2-= ori! 'e filtreaza! Peste
propolisul ramas 08 rame1 se toarna din nou alcool de C< rade 083 ml1 si se procedeaza la fel!
Aceasta tinctura se poate folosi ca medicament, dar si ca aliment, d$nd ust deosebit de placut $n
numeroase preparate culinare obtinute la rece!
<<!Tintura de muuri de plop neru
23 pulbere de muuri de plop neru se pun $ntr-o sticluta, peste ei se toarna >33 ml alcool de
C< rade! ;n continuare se procedeaza ca la reteta precedenta, av$nd aceleasi substante ca si propolisul
de stup, are aceleasi $ntrebuintari ca medicament si ca aliment!
K! C,N'ER?E C( %IERE 0LA RECE1
Pentru a reusi si pentru a fi utile, conservele din fructe $n miere trebuie sa fie preparate din
fructe proaspete, de calitate si bine coapte!
26
<C! %ierea de albine
%ierea de albine, datorita continutului ei boat $n enzime, vitamine si substante minerale, este
un bun vitaminizator al oranismului si vine $n completarea celorlalte alimente consumate! Ea nu
trebuie considerata un aliment, ci un medicament! Consumata zilnic dimineata, c$te o linurita pe
stomacul ol, a)uta la evitarea $mbolnavirilor de cancer, paralizii, &epatite, etc!
C3! ?isine $n miere
> L! de visine bine coapte, se curata de codite si s$mburi, punandu-se $ntr-un borcan! Peste
visine se toama = L! de miere!
+orcanul se $nfasoara cu &$rtie $nc&isa la culoare! 'e lasa la loc uscat timp de @ saptam$ni ! 'e scot
apoi usor visinile cu o paleta, se pun $n alt borcan, iar peste ele se toarna mierea $n care au fost
macerate ca sa fie bine cuprinse! 'e leaa cu celofan si se pastreaza la loc racoros si uscat! ?isinile
astfel preparate se pot utiliza fie ca dulceata, fie $n componenta altor preparate/ salate, compoturi,
pra)ituri, etc,
;nainte de a fi utilizate $n diverse preparate, visinile se lasa sa se scura de sirop $ntr-un vas
emailat! 'iropul rezultat se poate folosi si separat sau pastra la rece $n borcan acoperit, sub forma de
sirop de visine! 'e foloseste mult $n "bucataria fara foc:!
C>! Cirese nere conservate $n miere
'e prepara $n acelasi mod ca si visinile! ;n cazul $n care ciresele nu sunt amare, se pune $n
borcan si o ramurica de pelin! 'e pot utiliza ca si visinile fie consumate direct, fie $n diverse preparate!

C7! Caline conservate $n miere
Calinele utilizate $n conserve sunt bune cele recoltate $n luna octombrie! Dupa ce au fost
spalate si li s-au $ndepartat coditele, se procedeaza $n acelasi mod atat la conservare, pastrare si
utilizare ca la visinile conservate $n miere!
C2! 'coruse conservate $n miere
'corusele se recolteaza $n aceeasi perioada ca si calinele! Procedeul de conservare, pastrare si
utilizare este acelasi ca la visine!
C=! Cuisoare conservate $n miere
Cuisorul este un arbust care are flori albene, cu = petale unite dand impresia de cui, de unde
i- se trae si denumirea! ;nfloreste de timpuriu iar fructele, mici, nere, se coc $n toiul verii!
'e recolteaza cand sunt bine coapte si se conserva folosind aceeasi reteta ca cea de la visine
conservate $n miere!
C8! %acese conservate $n miere
27
%acesele se recolteaza $n prima parte a lunii septembrie, cand sunt $n perioada optima si
continutul lor $n enzime, vitamine si substante
minerale este a)uns la ma.im! 'e spala bine, apoi cu a)utorul unui briea cu lama fina, bine
ascutit, se despica pe rand fiecare pentru a li se scoate semintele cu tot cu pufusorul e.istent pe lana
ele! Dupa ce aceasta operatie a fost terminata, se procedeaza ca la reteta ,,visine conservate $n miere:!
De asemenea, se utilizeaza si celelalte fructe conservate $n prepararea diverselor produse, dar
mai ales pentru ornamentare!
C@! Butui conservate $n miere
'e ale utuile coapte, fara pete, aromate! 'e lasa sa stea pe un raft timp de 8-@ saptamani! 'e
spala, se ster, se dau apoi prin razatoarea cu auri mari cu tot cu coa)a! ;n continuare, se procedeaza
ca la retetele precedente! 'e pot utiliza si utui taiate felii cu conditia sa fie foarte subtiri!
C5! Catina alba de r$u conservata $n miere

*ructele de catina se recolteaza $n a doua )umatate a lunii auust, se spala bine, apoi se pun $n
borcan! La > L fructe se adaua = L miere! ;n continuare, se procedeaza $n acelasi mod ca la
celelalte retete de fructe conservate $n miere!
C<! Lamai conservate in miere
Lam$ile conservate $n miere se pot pastra proaspete si timp de >7 luni! 'e iau lam$ile, se spala,
se ster si se pun $n apa fierbinte timp de > min! 'e taie apoi felioare subtiri cu tot cu coa)a si se pun si
celelalte fructe pastrandu-se aceleasi proportii! ;n continuare, se procedeaza $n acelasi mod ca la
visinile conservate $n miere!
CC! Portocale conservate $n miere

Pentru conservare se ale portocale tari, proaspete, fara sa fie patate sau lovite! ;n
continuare, se procedeaza $n acelasi mod ca la lam$i conservate $n miere!
>33! +anane conservate $n miere

+ananele folosite trebuie sa fie coapte bine, dar nu prea tare! 'e curata de coa)a, se taie
rondele nu prea roase si $n continuare se procedeaza ca la visine conservate $n miere!

>3> ! %uuri de plop neru, conservati $n miere

%uurii de plop neru se recolteaza $n a doua )umatate a lunii februarie si c&iar $n prima
)umatate a lunii martie! %uurii au aceleasi substante ca si propolisul! > L! muuri alesi se pun la
macerat $n = L! miere! Dupa @ saptamani muurii macerati se scur de miere si se pot utiliza $n
cantitati mici la preparate cu alte fructe!
'iropul rezultat se poate utiliza de asemenea pentru prepararea diferitelor produse alimentare sau
consuma cu apa distilata!
28
>37! *lori de urzica moarta alba conservate $n miere
*lorile de urzica moarta se recolteaza din mai pana $n octombrie!
Pentru conservarea lor $n miere se utilizeaza aceleasi cantitati si acelasi mod ca la visine
conservate in miere!
'e pot servi ca dulceata, sau arnitura la diferite preparate $n Nbucataria fara foc#
>32! Petale de trandafir conservate $n miere
'e pot conserva $n miere petalele de la orice varietate de trandafiri de preferinta rosii! In rest
se procedeaza ca la celelalte retete, utilizand aceleasi cantitati si mod de preparare!
>3=! Creson conservat $n miere
Cresonul care se utilizeaza la conservare este cel crescut $n balti sau pe marinea, paraielor cu
apa curata! De la creson se utilizeaza numai varfurile plantei, se spala, se scur, se taie marunt si se
amesteca > L de creson cu = L de miere! Dupa @ saptamani cresonul se scoate, se scure de miere!
'e poate utiliza ca dulceata, adaosuri la diverse preparate, iar siropul se consuma cu apa
distilata sau altfel, dupa dorinta!

>38! ,rz verde conservat $n miere
Ti)ele de orz verde se recolteaza cand acestea a)un la o $naltime de 73-23 cm! 'e cantaresc >
L de ti)e, se spala, se taie marunt cu un cutit bine ascutit cat se poate de fin, se piseaza, apoi se pun la
macerat cu = L! miere timp de @ saptamani! 'e scot din miere si se pun $n alt vas $n care sunt =-8 litri
apa la temperatura camerei! 'e lasa sa stea timp de 7= ore, se scure presandu-se bine! 'iropul
obtinut se conserva in sticle bine acoperite si tinandu-se la loc uscat si rece! 'e consuma dupa dorinta!
Nu dureaza mai mult de 5 zile!

>3@! *lorile de salcam conservate in miere
*lorile de salcam utilizate sunt cele $nflorite $n proportie de 58-<34 $n momentul recoltarii
pentru conservare! 'e desprind de pe a.ul principal si se pun $ntr-un borcan respectand proportiile ca
la retetele precedente!
Dupa ce s-au macerat, se procedeaza ca la celelalte retete!
>35! *lorile de soc conservate in miere
La fel ca florile de salcam, florile de soc trebuie sa fie $nflorite $n proporpe de 58-<3 4 $n
momentul recoltarii pentru conservare! In continuare se procedeaza ca la orz verde conservat $n
miere!
>3<! *lorile de papadie conservate in miere

*lorile de papadie se recolteaza atunci cand sunt bine $nflorite si anume dimineata, $ntre orele
>3->8! In continuare se procedeaza dupa aceasi reteta de conservare ca la visine, conservate $n miere!
29
>3C! *lori de albenele conservate in mier
'e procedeaza $n acelasi mod ca la flori de papadie conservate $n miere!
>>3! *runze de anelica si salvie conservate $n miere
*runzele de anelica utilizate la conservare sunt cele dinainte de $nflorire! ;mpreuna cu
frunzele de salvie se spala, se scur bine! 'e pun $n proportie de 533 , frunze de anelica si >33
frunze de salvie! ;n continuare se procedeaza ca la visine conservate $n miere!


L! '(C(RILE DE LEB(%E 'I *R(CTE
Cu aceste sucuri se trateaza bolile, pe cale naturala, mentinandu-se o sanatate perfecta!
Consumul continuu de alimente atite 0fierte1 cu un $nalt rad de prelucrare, este urmat de
deenerarea proresiva a celulelor si tesuturilor! Nu e.ista nici un medicament care sa poata furniza
sanelui substanta necesara pentru reenerarea acestuia!
'ucurile de leume si fructe sunt adevarate substante care a)uta la reenerarea oranismului
prin continutul boat $n aminoacizi, saruri minerale, enzime si vitamine cu conditia sa fie preparate
proaspete, crude si fara conservanti!
*ibra leumelor este acea parte care contine cel mai boat sortiment de substante necesare
oranismului! Pentru a putea profita de aceasta, trebuie sa le mestecam bine, proaspete fiind!
Trebuie ca treptat, fara o trecere brusca, omul sa se obisnuiasca sa consume multe cruditati,
consultand $n prealabil o persoana care practica de mai multa vreme reimul si care poate da indicatii
foarte precise asupra sistemului de administrare!
*ructele trebuie sa fie a)unse la maturitate $n momentul consumului si nu trebuie consumate
$mpreuna cu alte alimente care contin za&aruri! 'e vor consuma cu cca! >M7 ora $nainte de masa sau la
2 ore dupa masa, asa fel ca ele sa poata furniza oranismului substantele necesare!
'ucurile de leume si fructe sunt de un real folos pentru ca introduc $n oranism substante
utile si care se pierd de reula prin prepararea termica a leumelor si fructelor!
La e.traerea sucului este esential ca fibrele sa fie complet terciuite, astfel $ncat principiile
alimentare vitale sa fie trecute $n lic&id! Leumele sau fructele mai putin zemoase, se zdrobesc bine
numai dupa ce se $mbiba cu putina apa! Astfel vitaminele si enzimele trec $n totalitate $n suc!
'ucurile nu trebuie considerate alimente concentrate, desi ele sunt &ranitoare si sanatoase!
Toate leumele, fructele si zarzavaturile se vor folosi $n stare proaspata!

>>> ! 'uc de rosii 0I1

Rosiile, bine copte, se dau prin ciur emailat sau mi.er! 'ucul rezultat se toarna in sticle
lasandu-le oale cam de trei deete! 'e iau radacini de &rean, se spala bine, se taie suvite $n lunime si
se introduc $n sticlele cu suc! 'e completeaza cu suc, se inc&id ermetic sticlele si se pastreaza la loc
$ntunecos si rece! Inainte de a fi servit se scoate &reanul!
In acest mod se pastreaza timp de >7 luni!
>>7! 'uc de rosii 0II1

30
Rosiile, bine coapte, spalate si stoarse prin ciur emailat, se pun la scurs $ntr-un tifon dublu! 'e
lasa sa se scura bine timp de < ore!
'ucul obtinut se amesteca cu aspirina dizolvata $n putina apa rece 02 tablete la > litru1, se toarna
$n sticle, se pune deasupra un strat de un deet de ulei, se astupa ermetic si se pastreaza la loc uscat,
$ntunecos si rece!
>>2! 'uc de rosii 0III1

Rosiile foarte coapte, se curata de coa)a si se strivesc cu mana $ntr-un ciur de email! 'ucul
rezultat se consuma imediat! Este un tonic foarte bun, boat $n vitamine, enzime, saruri minerale si
este de asemenea foarte util $n tratamentul bolilor de rinic&i si vezica biliara! 'ucul astfel preparat,
proaspat consumat, este, un bun calmant al durerilor stomacale, fiind un bun alcalinizant!
>>=! 'uc de Oatereresse 0planta turntoare de apa1

Este o planta turatoare, de apa, folosita ca salata! 'ucul acestei plante are un continut
e.ceptional de sulf, care depaseste >M2 din totalul celorlalte minerale si saruri, $mpreuna, aproape
=34 din elementele care formeaza acizi, cuprind un mare procent de sodiu, fosfor si calciu!
*iind un curatitor puternic al intestinului, nu va fi consumat sinur, ci amestecat cu suc de
morcov sau telina!

Dintre elementele alcaline predomina potasiu 0peste 7341, sodiu 0<41, maneziu 0@3 41 si fierul
03, >7 41!
Amestecat cu suc de morcov, spanac, laptuca si frunze de ulie, formeaza o combinatie care,
contine elemente esentiale pentru reenerarea sanelui si $n special pentru accelerarea sc&imbului de
o.ien $n circuitul sanuin! Este un mi)loc, e.celent de tratare a anemiei, &ipotensiunii arteriale,
slabiciunii enerale!
'ucul Oatereresse combinat cu suc de morcov, spanac, frunze de ulie, a)uta la dizolvarea
fibrinei din sinele coaulat $n &emoroizi si $n multe feluri de tumori!
, doza zilnica de un litru suc combinat ca mai sus, cu eliminarea completa a fainii albe, sarii,
za&arului si carnii din &rana,consumata vie, dizolva orice tumoare pe cale naturala $ntr-o perioada de
>-@ luni fara nici o interventie c&iruricala!
>>8! 'uc de an&inare 0tuberculi1

'e storc = La! de an&inare din care se obtin apro.imativ >,8 l suc! Acesta este boat in
elemente, minerale alcaline, $n special potasiu, care reprezinta peste 834 din totalul celorlalte
elemente minerale!
Aceasta leuma $n stare cruda contine enzime si o mare cantitate de insulina! Aceasta este o
substanta asemanatoare amidonului si este transformata $n levuloza! De aceea an&inarea este o
tubercula ce poate fi consumata fara nici o consecinta neativa de catre bolnavii de diabet! 'ucul este
foarte folositor pentru oranism, fie simplu sau $n conbinatie cu sucul de morcov!
>>@! 'uc de pastai verzi de fasole
Pastaile de fasole verde folosite pentru e.traerea sucului trebuie sa nu aiba boabele formate,
deoarece acestea au oarecare to.icitate!
31
'ucul acesta este cel mai eficient $n tratarea bolilor de diabet!
Aceasta este o boala produsa de consumul e.aerat de za&aruri si amidon concentrat, aravat de
consumul mare de carne! Diabetul nu este o boala ereditara, dar poate fi pricinuita de obiceiul de a
manca $n mod e.cesiv alimente nepermise! Alimentarea copiilor cu fainoase, cerale preatite termic
$mpreuna cu lapte de vaca fiert sau pasteurizat este factorul incipient, favorizant al aparitiei
diabetului!
Insulina este o substanta preparata de pancreas, care permite oranismului sa asimileze
za&arurile naturale, sub forma de combustibil pentru producerea eneriei necesare activitatii
oranismului! In)ectiile cu insulina nu vindeca diabetul! '-a constatat ca supa si ciorba de fasole,
verde 0preparata la rece1 ca si varza de +ru.elles contin elemente care furnizeaza inredientele
necesare insulinei naturale produsa de pancreas! Diabeticii trebuie sa elimine complet din alimentatie
za&arurile, amidonul si sa consume suc combinat de fasole verde cu morcov, laptuca si varza de
+ru.elles $n cantitati de > litru zilnic, combinat cu o cantitate suplimentara de suc de morcov si
spanac, alaturi de spalaturi ale intestinului ros!
>>5! 'uc de ulii


Buliile sunt boate $n calciu! 'ucul lor este deci un aliment e.celent pentru copii si oricine are
lipsa de calciu $n oranism poate sa consume cu $ncredere acest tip de suc! Combinand sucul de ulii
cu cel de morcovi si papadie, se obtine un suc eficient, pentru $ntarirea oaselor oranismului!
Continutul mare de maneziu din frunzele de ulie, combinat cu sucul de telina si morcov, are un
efect, alcalinizant si este un e.celent remediu pentru reducerea &iperaciditatii! *runzele de ulii
contin de asemenea si o cantitate de sodiu si fier! Este foarte curios faptul ca cei care consuma produse
boate $n calciu au totusi deficiente la acest component de baza pentru osificarea oranismului! 'e
presupune ca celulele oranismului uman nu asimileaza $n aceeasi proportie calciu din &rana cum
asimileaza din sucul de ulii!
'ucul de ulii se va e.trae din planta $ntreaa adica frunze cu tot cu radacina!
>><! 'uc de laptuca romana 0salata1

Acest suc are o compozitie c&imica diferita de laptuca obisnuita, $n special prin continutul
mare de potasiu, care este in proportie cu @34, mai mare decat cel de sodiu! Aceasta $l face foarte
pretios $n cazul cand respectiva proportie este esentiala, de e.emplu $n tratarea bolii lui Adison, $n
care landele suprarenale sunt afectate! (n rezultat deosebit de bun s-a obtinut $n tratarea bolii mai
sus amintite prin consumarea unei cantitati mai mari de sucuri $n combinatie cu
sucul de laptuca! 'e va administra o dieta stricta cu eliminarea amidonurilor de orice fel, a
za&arurilor, carnurilor si veetalelor care nu au un continut boat $n potasiu! 'e vor introduce $n
dieta capsunile, rosiile, smoc&inele, )irul, mierea si branza!
La sucurile mentionate mai sus s-a adauat si sucul de morcov! 'e va folosi de asemenea laptele
de oaie! Rezultate bune se obtin si $n tratarea afectiunilor intestinului ros!

>>C! 'uc de patrun)el
32
'ucul de patrun)el este unul din cele mai tari sucuri si trebuie consumat $n cantitati mici, o
cantitate mai mare se poate administra numai $n amestec cu morcovi, telina, laptuca, spanac, iar sucul
de patrun)el trebuie sa fie $ntr-o cantitate mica!
'ucul de patrun)el are proprietati esentiale $n metabolismul o.ienului si mentinerea
functionarii normale a landelor suprarenale si tiroidei! 'ucul acesta este un aliment e.celent pentru
tratarea cailor enito-urinare, a)utand foarte mult la tratarea litiazelor biliare si renale! Este eficient
$n tratamentul bolilor pentru oc&i, dar folosit $n cantitati mari poate provoca tulburari ale sistemului
nervos!
'ucul de patrun)el administrat $mpreuna cu sucul de morcov si castraveti este de utilitate mare
$n tratarea tulburarilor menstruale!

>73! 'uc de pastarnac

Acest suc are un continut scazut $n calciu si sodiu, dar este boat $n potasiu, fosfor, siliciu si
clor! Datorita continutului scazut de calciu si sodiu este redusa si valoarea nutritiva, situandu-se $n
randul sucurilor curative! Este de mare utilitate $n corectarea frailitatii un&iilor, sistemului
bron&opulmonar cat si pentru cei care sufera de tulburari ale sitemului nervos!
Trebuie precizat ca se va folosi pastarnacul cultivat in terenuri $nrasate bioloic, cel cultivat $n
terenuri sarace sau salbatice continand substante nocive!
>7>! 'uc de &rean
'ucul de &rean este unul din cele mai puternice sucuri si de aceea nu se recomanda folosit ca
atare! Este mai indicat sa se foloseasca &reanul ras, cate >M7 linurita, $n adaus cu putina zeama de
lamaie sau suc de catina, $ntre mese, de doua ori pe zi!
A)uta foarte mult la dizolvarea mucozitatilor din cavitatile nazale!
De asemenea, folosit sub forma de pasta, nu ataca rinic&ii, vezica urinara sau mucoasa tubului
diestiv, cu conditia sa nu i se adaue otet care de altfel ii distrue si valoarea nutritiva! Ireanul este
un bun diuretic! Trebuie sa fie folosit numai proaspat ras! Daca din diverse motive trebuie sa se rada o
cantitate mai mare, atunci se va pune $ntr-un borcan, bine presat, si se va tine la rece! Ireanul se va
consuma numai la temperatura camerei! Tratamentul cu &rean se va urma mai multe saptamani in
sir!
>77! 'uc de laptuca
Laptuca are multe calitati esentiale pentru oranismul uman prin continutul boat in fier si
maneziu! Datorita fierului continut, laptuca a)uta la asimilarea lui de catre ficat si splina, iar acestea
la randul lor $l introduc $n compozitia sanelui! %aneziul a)uta foarte mult la vitalizarea tesutului
muscular, sistemului nervos si al creierlui! A)uta de asemenea fluiditatii sanuine si a altor functii fara
de care metabolismul nu ar fi normal! Daca la sucul de laptuca se mai adaua si suc de morcov,
spanac, acesta va deveni pentru oranismul uman o sursa de &rana, de corectare a carentei diverselor
vitamine si substante utile! Combinat cu suc de morcov si lucerna a)uta la mentinerea pilozitatii si
acuitatii vizuale! 'e utilizeaza de asemenea cu precadere $n tulburarile sistemului respirator, tulburari
psi&ice si este de asemenea un bun diuretic!
Este recomandabil ca la prepararea sucului de laptuca, sa se utilizeze frunzele proaspat
recoltate, mai intense la culoare, boate $n clorofila!
'ucul de laptuca, combinat cu suc de morcov se poate administra si suarilor cu rezultate
foarte bune!
33

>72! 'uc de coacaze nere
Coacazele nere sunt foarte boate $n vitamina C! +ine coapte se strivesc, se scur prin tifon,
iar sucul rezultat se prepara ca la retetele anterioare! 'e utilizeaza la diverse preparate ale Nbucatariei
fara foc#!

>7=! 'uc de catina alb

Catina, supranumita "erovital natural : este un fruct de culoare portocalie cand este bine
copt! Perioada optima de recoltare este $ntre 73 auust si 73 septembrie! 'ucul obtinut prin strivirea
boabelor se pune $n sticle de culoare $nc&isa, deasupra se toarna alcool de un deet, se $nc&id ermetic
si se pastreaza la rece ferite de lumina! 'e utilizeaza $n "bucataria fara foc: atat la prepararea unor
mancaruri, ciorbe, salate, sosuri, $n&etate, etc, cat si ca adaos la sucuri $n tratamentul diferitelor
maladii! 'ucul de catina este boat $n vitamine, enzime,substante minerale! Nu este indicat sa se
consume produse $n a caror componenta este catina dupa ora >=, deoarece aceasta este si un puternic
e.citant!
>78! 'uc de macese 0I1
Din macese se poate obtine un suc procedandu-se astfel/ >33 macese bine coapte se spala si se
zdrobesc $ntr-un vas de lemn tot cu un pisalo de lemn pentru a nu distrue vitamina C! 'e lasa la
macerat la temperatura camerei timp de >7 ore, se strecoara prin panza deasa, iar la sucul rezultat se
adaua >=3 miere! 'e completeaza pana la > litru cu apa! 'e pastreaza la rece sau se
consuma imediat! 'ucul rezultat este un puternic vitaminizant!

>7@! 'uc de macese 0II1
'e recolteaza macesele bine coapte, se pun pe o coala de &artie, la umbra, asezate $ntr-un
sinur strat si se lasa sa se $nmoaie >= zile!
'e spala, se maruntesc, se dau prin ciur emailat turnandu-se din cand $n cand cate putina apa rece
deasupra! 'ucul rezultat se amesteca cu aspirina 02 tablete la > litru1, se toarna $n sticle, se pune
deasupra putin alcool, se $nc&id sticlele ermetic si se pastreaza la rece! 'e utilizeaza la prepararea
diferitelor bauturi, creme, sosuri, etc! preparate fara foc! Este un suc boat $n vitamine, enzime,
substante minerale!
>75! 'uc de sparan&el

'paran&elul proaspat recoltat se da la mi.er! 'ucul astfel rezultat este boat $n alcaloidul
sparan&ina! ;n combinatie cu suc de morcov se foloseste la tratarea tulburarilor de functionare a
rinic&ilor precum si $n relarea functionarii landelor! 'e mai utilizeaza si $n combaterea diabetului,
anemiei, nefritelor, etc!

34
>7<! 'uc de calin

*ructele de caline se recolteaza dupa ce au fost bine coapte, $n a doua )umatate, a lunii
septembrie sau prima )umatate a lunii octombrie!
'e dau la mi.er iar sucul rezultat se amesteca cu 2 tablete de aspirina la > l! 'e toarna $n sticle,
se acopera ermetic si se pastreaza la rece! Acest suc pe lana efectul de vitaminizare a oranismului se
poate utiliza si $n calmarea durerilor &epatice, astrice! Cozile si samburii se pun la uscat iar iarna se
folosesc la ceaiuri $mpotriva colicilor!

>7C! 'uc de scoruse

'corusele se recolteaza cand sunt bine coapte, se separa de cozi si se amesteca cu putina apa 0>
L! fructe si 233 ml apa1! 'e strivesc si se strecoara printr-un tifon dublu! 'e lasa apoi la scurs timp de
< ore dupa care se amesteca cu 2 tablete de aspirina la litru, bine dizolvata $n apa rece! 'e pun apoi $n
sticle, se pun deasupra cateva picaturi de alcool, se astupa ermetic si se pastreaza la rece! Acest suc se
poate utiliza $n calmarea durerilor reumatice!
Rezidurile ramase de la stors se usuca rapid si se pastreaza $n saculet de panza sau $n puni de
&artie pentru a putea prepara $n timpul iernii ceaiul antireumatic!
>23! 'uc de maline

*ructele de maline, bine coapte, se pun $ntr-un ciur emailat stropindu-se din cand $n cand cu
putina apa $n timp ce se zdrobesc pentru a se separa mai bine pulpa de samburi! Cu sucul rezultat se
procedeaza ca la retetele anterioare! 'e utilizeaza iarna sub diferite forme!
'emintele ramase se adaua $ntr-un borcan $n care mai sunt co)i de fructe si leume pentru a
se obtine un suc de baut $n loc de apa!
>2>! 'uc de fructe de dracila

*ructele, spalate bine, se strivesc si se pun $ntr-un tifon dublu sa se scura! Cu sucul ramas se
procedeaza ca la re)etele precedente!
'e pastreaza la loc $ntunecos, rece si uscat! 'e utilizeaza la diferite preparate ale "bucatariei
fara foc#!

>27! 'uc de mosmoane
%osmoanele a)unse la maturitate se $mbiba cu putina apa si se strivesc cu mi.erul sau cu
mana! 'ucul astfel obtinut se amesteca cu aspirina 02 tablete la > litru zeama1, se pune $n sticle, se pun
deasupra cateva picaturi de alcool, se acopera si se pastreaza la rece!
Resturile se pun $ntr-un borcan $mpreuna cu coa)a de la leumele si fructele utilizate, se pune apa
si se lasa la macerat cateva zile! 'e obtine astfel un suc boat $n vitamine, enzime, substante minerale,
care se poate utiliza $n loc de apa la prepararea diferitelor ciorbe si sosuri $n "bucataria fara foc:!

>22! 'uc de fructe de soc
35
*ructele de soc, bine coapte, separate de codite, se dau prin mi.er! 'ucul astfel obtinut se
amesteca cu aspirina 02 tablete la litru1, se pune $n sticle, deasupra se toarna cateva picaturi de alcool,
se inc&id sticlele ermetic si se pun la rece! 'e utilizeaza $n special ca un colorant $n "bucataria fara
foc:!

e de codite, se dau prin mi.er! 'ucul astfel obtinut se amesteca cu aspirina 02 tablete la litru1, se
pune $n sticle, deasupra se toarna cateva picaturi de alcool, se inc&id sticlele ermetic si se pun la rece!
'e utilizeaza $n special ca un colorant $n "bucataria fara foc:!

>2=!'uc de creson
Cresonul proaspat recoltat se spala si se pune la e.tras! 'ucul rezultat se utilizeaza cate @3->83
pe zii amestecat cu apa sau $n supe reci! 'e poate folosi $n cazul bolnavilor de retentie urinara - >M7
pa&ar combinat cu ulei de midale, masline, etc, $n parti eale!
Pentru e.traerea sucului se va utiliza numai cresonul foarte proaspat, nevatamat si crescut $n
ape curate!
>28!'uc de lucerna
Lucerna este o planta boata $n clorofila! Pentru prepararea sucului se ale frunze si varfuri
proaspete care se spala bine! 'e dau la mi.er dupa ce se $mbiba cu putina apa, 783-233 ml la un L
lucerna! 'ucul rezultat, fiind prea concentrat, se utilizeaza $n amestec cu, suc de morcovi! Este indicat
$n tratarea arteritelor si a bolilor coronariene! 'e mai poate utiliza, datorita continutului boat de
clorofila, $n combaterea tulburarilor respiratorii, infectiilor pulmonare, starilor astmatice, etc!! 'ucul
de lucerna, combinat cu sucul de laptuca $n parti eale, se utilizeaza $n $mboatirea elementelor
necesare mentinerii si $ntaririi radacinilor parului! , cura zilnica de 833 ml suc de lucerna proaspat
e.tras are foarte multe utilitati $n mentinerea unui oranism sanatos!
>2@!'uc de varza
'ucul de varza, proaspat e.rtras si apoi consumat, are efecte benefice asupra bolnavilor de
ulcer duodenal! Totusi acest tip de suc are un dezavanta) - produce aze! Daca se va utiliza $n acelasi
timp si suc de morocov, sucul de varza va capata si un ust mai placut si $si va reduce din efectele
au.iliare! Este boat $n substante minerale, sulf si clor! Pentru a evita balonarile este bine sa se
$nceapa cu suc de morcov sau spanac timp de 7-2 saptamani, treptat trecandu-se apoi la sucul de
varza! Din amestecul de suc de varza cu morcov se $mboateste foarte mult aportul de vitamina C $n
oranism! 'ucul de varza se poate utiliza si $n tratamentul eruptiilor de pe piele!
>25! 'uc de morcov
Acest tip de suc poate fi consumat $n cantitati de cate 833 ml pe zi sau c&iar, $n cazuri mai
deosebite, de 2-= litri! Are ca efect principal normalizarea $ntreului oranism! Este boat $n vitamina
A dar nu-i lipsesc si alte substante minerale sau vitamine! A)uta foarte mult la asimilarea vitaminelor
+, C, E, D, ( si K, stimuleaza pofta de mancare, a)uta la diestie, mentinerea structurii osoase! Pentru
femeile $nsarcinate $n ultimile luni este foarte indicat sa foloseasca acest fel de suc, acesta a)utandu-le
la mentinerea dentitiei $ntr-o stare buna, la evitarea infectiilor de orice natura la nastere, etc! 'ucul de
morcov este un solvent natural al formatiunilor ulceroase si canceroase, antiinfectios, a)uta la
eliminarea din oranism a za&arurilor si amidonului, $ntaritor al oranismului, stimulent al landelor
36
endocrine, catifeleaza epiderma, mareste, acuitatea vizuala si $mpiedica $n eneral $mbolnavirile
oranului vizual!
'ucul de morcov este boat $n elemente alcaline/ K, Na, %, precum si $n cantitati mici de
plumb, siliciu, clor!
>2<! 'uc de cirese amare
*ructele, coapte, bine spalate si cu samburi scosi se vor strivi bine, iar sucul obtinut amestecat
cu aspirina 02 tablete la un litru suc1 se pune $n sticle iar deasupra se picura 7-2 picaturi de alcool
concentrat! 'e pastreaza la rece! 'e utilizeaza cu apa minerala sau sifon!
>2C! 'uc de sfecla rosie
'ucul de sfecla rosie se administreaza numai proaspat e.tras! Este unul dintre cele mai
pretioase sucuri, pentru refacerea lobulelor rosii, cat si pentru tonifierea sanelui $n eneral! Nu este
indicat sa se consume prea mult suc de sfecla odata cel mult 833 ml pe zi, altfel da stari de ameteala,
voma, returi, ca urmare a efectului de epurare rapida a substantelor to.ice din ficat!
Pentru a se obtine rezultatele scontate, la $nceput trebuie sa se bea $n combinatie cu alte
sucuri - morcov, mere, telina, - marindu-se treptat cantitatea de suc de sfecla pana devine tolerat $n
oranism!
>=3! 'uc de morcov, sfecla si castraveti

Combinatia acestor sucuri este buna pentru tratarea litiazelor biliare si renale - consecinte ale
consumului de za&aruri si amidonoase concentrate! Calciul din diverse produse nu este asimilat,
transformat sau eliminat $ntotdeauna interal, de aceea se depune $n oranism sub diferite forme,
creand reutati si uneori c&iar boli rave! Cu a)utorul acestor combinati de sucuri, oranismul este
mult a)utat $n $ndepartarea plusului de calciu evitand astfel $mbolnavirile!
>=>! 'uc de lamaie
'ucul de lamaie se foloseste $n eneral pentru a $ndeparta ustul unor sucuri mai reu de
folosit, dar si pentru contintul lui boat $n vitamina C! Combinatia dintre sucul de lam$ie, morcov,
sfecla si castraveti a)uta la curatirea ficatului, vezicii biliare, rinic&ilor si $n eneral a oranismului de
to.inele acumulate! Este indicat sa se renunte, $n perioada folosirii acestei combinatii de sucuri, la
za&aruri, amidon si carne!
>=7! 'uc de varza de +ru.elles

'ucul de varza de +ru.elles, combinat cu sucul de morcov, fasole verde si laptuca a)uta la
reenerarea pancreasului si a functiilor sale! Este foarte indicat sa fie consumat de diabetici facandu
-se $n acelasi timp si spalaturi ale colonului!
37
>=2! 'uc de telina 0radacina1
?aloarea principala a telinii crude consta $n procentul ridicat de sodiu oranic pe care $l
contine ceea ce face ca $n solutie sa fie stabilizat si procentul de calciu! Datorita, acestui fapt, sucul de
telina este de mare valoare si utilitate pentru persoanele care consuma

za&aruri si amidonoase! Alimentele cu continut mare $n calciu preparate termic duc la
transformarea acestuia $n calciu anoranic, care duce la randul lui la o $mbatranire prematura a
oranismului, dand nastere la producerea arteritelor, diabetului, &emoroizilor, litiazelor renale si
biliare! Combinatia dintre sucul de telina si sucul de morcov a)uta $n tratarea afectiunilor sistemului
nervos! Telina are de asemenea un continut boat $n fier si maneziu! ;mpreuna cu calciu si celelalte
elemente componente, sucul de telina a)uta $n procesul de fluidizare a sanelui, $mpiedicand totodata
producerea unor boli ca/ astenie, reumatism, &emoraii!
>==! 'uc de telina 0frunze1
'ucul e.tras din frunzele verzi, proaspat recoltate este foarte alcalin si deci poate fi utilizat de
bolnavii diabetici, boli ale tubului diestiv, etc!
>=8! 'uc de mere
'ucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri de catre toate persoanele si de toate
usturile! Este un tonic muscular si al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antiutos,
antiseptic, depurativ, etc! De asemenea combinat cu celelalte sucuri mai putin placute la ust le da
acestora o aroma deosebita facandu-le usor de inerat!
>=@! 'uc de castraveti
Castravetele, fiind un e.celent diuretic, are printre altele si un rol pozitiv $n tratarea altor
afectiuni ale oranismului!
'ucul de castravete amestecat cu suc de morcov, laptuca si spanac a)uta la cresterea parului si
tratarea reumatismului! ;n adaos cu suc de sfecla a)uta la primenirea sanelui! Poate fi de asemenea
folosit $n afectiuni ale dintilor, iniilor, un&iilor, etc!
>=5! 'uc de orz verde
Tulpinile de orz verde, a)unse la $naltimea de 73-23 cm, se recolteaza fara radacina, se spala, se
taie fin, se $mbiba cu putina apa, apoi se mo)areaza pana devin o pasta fina! 'e introduce $n mi.er!
'ucul astfel obtinut din orz verde contine cele mai valoroase elemente necesare oranismului! De
asemenea, poate fi folosit si ca medicament in tratarea unor afectiuni ca de e.emplu/ anemie, afectiuni
oculare, astrita, ulcer, colite, ciroze, infarct miocardic, diabet, astm bronsic!
,rzul verde, ca planta cu efecte remarcabile asupra oranismului, $n special sub forma de suc
verde, este descoperit de Dr! Pos&i&ide-IaiQare, doctor $n medicina, absolvent al (niversitatii
Kumamote din 6aponia! Eficienta sucului din plante tinere de orz verde $n terapia bolilor si
$ntretinerea starii de sanatate este rezultatul a >2 ani de cercetari intense privind nutritia omului,
$n vederea obtinerii unei noi surse de substante necesare $ntretinerii sanatatii, restabilirea
oranelor bolnave cat si pentru $mpiedicarea $mbatranirii celulelor! Prin compozitia sa, orzul verde
este un aliment valoros, asiurand oranismului enziniele, vitaminele, substantele minerale precum si
38
alte elemente nutritive esentiale! 'e poate dizolva > linurita pulbere orz verde atat $n suc cat si $n
>83-733 ml apa calduta! 'ucul se va bea cu $n&itituri mici, rare, $nainte cu 78-23 minute de masa!
Acest tip de suc se poate e.trae $n conditii mai mari si pastra $n sticle la loc rece! ;nainte de a fi baut
se pune la temperatura camerei!
'ucul de orz verde se poate consuma preventiv! Pentru aceasta se bea de >-7 ori pe zi cate o
ceasca de 83 ml suc proaspat, combinat cu >83 ml suc de mere sau apa! Comparativ cu alte plante,
orzul verde contine/ -de peste 783 ori mai multa vitamina A decat salata9 -de peste 78 ori mai mult
potasiu decat o banana9 -de peste >> ori mai mult
calciu decat $n lapte9 -de peste >> ori mai mult fier decat o telina/ -de peste 5 ori mai multa
vitamina C decat portocala, -de peste >3 ori mai multa vitamina +> decat $n spanac9 -de peste 72 ori
mai multa biotina 0factor din rapul vitaminelor +1 decat $n lapte! Consumand zilnic suc de orz verde,
bolnavii constata $n scurt timp un efect remarcabil de benefic $n ceea ce priveste eneria si vitalitatea
oranismului lor!

>=<! 'uc de spanac

Este cel mai important aliment pentru $ntreul traiect diestiv 0stomac, duoden, intestin
subtire si ros1 si este consumat ca atare din timpuri stravec&i! 'panacul crud este cel mai bun mi)loc
natural pentru curatirea si reenerarea traiectului diestiv!
Consumat $n cantitate de >M7 litri pe zi a vindecat adesea cele mai rave constipatii $n cateva
zile sau saptamani! *olosirea purativelor sau la.ativelor c&imicale duce la inactivitatea cronica a
tesuturilor, musc&ilor si nervilor intestinali! *olosirea purativelor saline, are un efect diferit! 'olutia
salina trecand prin intestine e.trae mari cantitati de limfa acida, alimentare si to.ice din lic&idul
limfatic!
Acest lic&id trebuie $nlocuit $n corp prin solutii alcaline oranice care sa suplineasca lipsa de apa
$n oranism si sa alcalinizeze astfel to.inele care raman in intestine, ele fiind absorbite in circuitele
limfatice, aravand starea care s-a $ncercat a fi remediata! Aceste metode de curatire a intestinului au
numai un efect trecator si nu a)uta la reenerarea tesuturilor slabite ale musc&ilor si nervilor!
'ucul de spanac $nsa, pe lana actiunea de puratie, a)uta si la vindecarea $ntreului traiect
intestinal! Actiunea sa fiind pe cale naturala, nu se manifesta numaidecat, ci uneori dupa @ saptamani
pana la 7 luni de la folosirea lui! Este esential ca intestinele sa fie curatate de cel putin o data pe zi $nsa
$n mod normal ar trebui 7-2 scaune pe zi! De aceea $n timpul tratamentului se va folosi un la.ativ care
s-a constatat a fi mai eficace, reducand treptat doza pana ce intestinele au revenit la normal ca
urmare a sucului! Alt efect valoros al spanacului este asupra dintilor si iniilor, $n prevenirea pioreii
0infectie a iniilor1! Aceasta este o forma usoara de scorbut care rezulta din lipsa anumitor elemente
care se asesc $n special $n sucul combinat de morcov si spanac!
'anerarea iniei si deenerarea pulpei dentare este o boala raspandita din cauza alimentatiei
cu cereale, za&ar si alte elemente nepotrivite! Alte boli, ca ulcerul duodenal, anemia pernicioasa,
convulsiile, deenerarea nervilor, deficientei landeler suprarenale si tiroidei, nefritele, abcesele,
furuncurile, umflarea membrelor, artritele, tendinte de &emoraie, lipsa de vioare, durerile
reumatice, defectele de functionare ale inimii, &ipo si &ipertensiunea, tulburarii ale vederii si dureri
de cap inclusiv cele cu caracter de mirena se datoresc $n special acumularii resturilor de tot felul $n
intestinul ros si lipsei unor elemente care se afla $n morcov si spanac! Continutul mare de acid o.alic
din spanac este cauza actiunii la.ative! Acesta este un aliment deosebit de important pentru
activitatea intestinelor!
>=C! 'uc de paortocale
39
Acest suc contine 83 m de vitamina C la >33 ml 0$n medie sa ne amintim ca nevoile unui
copil de vitamina C depasesc 83 m pe zi1!
'ucul trebuie consumat imediat ce a fost e.tras, deoarece se deterioreaza repede! 'e beau 7-2
pa&are pe zi $naintea meselor principale cu 23 minute! 'uarilor alimentati artificial li se
administreaza >-2 linurite zilnic!
>83! 'uc de prune
Acest suc a)uta $n astenie, anemie, surmena), uta, reumatism, ateroscleroza, constipatie,
into.icatie alimentara s!a!m!d! 'e bea cate un pa&ar 02 pa&are pe zi1 $naintea meselor principale!
>8>! 'uc de spanac cu creson
'e prepara $n cantitati eale de spanac si creson 0foarte proaspete1!
'ucul proaspat e.tras se bea $n fiecare dimineata pe nemancate cate un pa&ar! A)uta foarte mult
$n depresiunile fizice si nervoase!
>87! 'uc de varza rosie cu miere
'ucul proaspat e.tras la mi.er se amesteca cu putina miere 0dupa ust1, se $ncalzeste pe baia
de apa numai pana la 2< de rade! 'e iau 2-= linuri pe zi puse $n ceai pectoral! A)uta contra
uturaiului si a larinitelor!

>82! 'uc de varza murata 0moare1

'e foloseste zeama verzei murate9 2 pa&are pe zi 0$ndoita cu apa putin $ncalzita pana la 2<
rade1 contra constipatiei! Elimina totul din intestinul ros!

>8=! 'uc de asmatuc&i

'ucul proaspat e.tras din frunze proaspete de asmatuc&i, se ia de trei ori pe zi 0@3-<3 ml1!
A)uta la &idroptizie! Acelasi suc pus cate doua picaturi $n fiecare oc&i, de trei ori pe zi, se recomanda
contra oftalmiilor tenace!

>88! 'uc de aloe!
'ucul proaspat e.tras la mi.er, este un tonic eneral, stimuleaza pofta de mancare, este la.ativ
si dezinfectant, cicatrizant pentru rani, ulceratii, eczeme, etc! 'e ia de cate trei ori pe zi cate o linura
pusa $n >33 ml de apa, suc de tarata sau suc de plante macerat la rece!

>8@! 'uc de busuioc
40
'e pun 8-@ linurite de planta bine maruntita cu un litru apa rece si se lasa la macerat @-< ore
0de cu seara1! 'e bea cate un pa&ar la 23 minute dupa mesele principale! A)uta mult la eliminarea
azelor intestinale!

>85! 'uc de dovleac

'ucul proaspat e.tras din dovleac luat cate un pa&ar $n fiecare dimineata pe stomacul ol
este cel mai bun la.ativ pentru oranism!

>8<! 'uc de caise A)uta la astenia fizica si intelectuala 0stari depresive1, anemie,
insomnie, inapetenta, convalescente, diaree si constipatii! Este recomandat copiilor, adolescentilor si
batranilor! 'e iau 2 pa&are de suc pe zi e.tras din fructul proaspat, foarte copt!
>8C! 'uc de cartofi
Cartofii, bine spalati cu o periuta sau o carpa aspra, se dau la e.tractor 0cruzi1 cu tot cu coa)a
care contine mult potasiu! 'e bea cate o )umatate de pa&ar de patru ori pe zi, timp de 2> zile! Este
indicat $n ulcere astroduodenale si diabet! Daca e reu de suportat, i se poate adaua putin suc de
morcovi, cateva picaturi suc de catina sau suc de lam$ie! 'e ia cate o )umatate, de pa&ar o data sau de
doua ori pe zi $n obezitate, litiaza biliara, constipatie, &emoroizi, scorbut etc!
>@3! 'uc de coacaze aurii
Este recomandat $n demineralizare, constipatie, reumatism, uta, inflamatii diestive si
urinare, afectiuni febrile si altele! 'e ia >33-233 ml pe zi, de doua sau trei ori dintre care odata
dimineata, pe nemancate, curat sau diluat cu apa!
>@>! 'uc de coacaze rosii
'ucul e.tras la mi.er din fructele bine coapte, a)uta $n dispepsii 0insuficienta sucului astric1,
constipatie, artrite, reumatism, uta, litiaza urinara, afectiuni febrile, picinini, insuficienta si
conestie &epatica, inflamatii diestive si urinare s!a!m!d! 'e consuma numai proaspat e.tras, pur sau
diluat cu apa/ >33-833 ml pe zi de trei sau patru ori!
>@7! 'uc eneretic cu nuci
'e e.trae la mi.er un pa&ar de suc 0din fructe dupa dorinta sau anotimp1 $n care se adaua o
linurita sau doua miez de nuci rasnite sau taiate cu cutitul si putina miere 0dupa ust1! Da multa
enerie!

>@2!'uc eneretic cu tarata
'e prepara ca la reteta precedenta, nucile fiind $nlocuite cu tar$ta de r$u!
41
>@=! 'uc din sfecla de za&ar
'e foloseste la $ndulcirea cremelor si alte preparate ale "bucatariei fara focRR!
>@8! 'uc de tarata de r$u
'e pun tar$te de r$u proaspete $ntr-un borcan cam pe un sfert apoi se completeaza cu apa rece,
se amesteca bine, se acopera si se lasa sa stea la macerat <->3 ore $n loc $ntunecos, dupa care se
strecoara si se foloseste $n aceeasi zi, la diferite preparate culinare, sau se pot lua 2 pa&are pe zi fiind
foarte boate $n enzime,vitamine si minerale!
Pentru o mai buna valorificare a tar$telor, se poate pune din nou apa peste ele, se amesteca si se
lasa sa macereze <->3 ore apoi se strecoara! Este un suc ceva mai slab ca primul, dar destul de bun de
consumat!

>@@! 'uc de fraute!
*rautele contin numeroase minerale, substante proteine, za&ar, celuloza si rasimi, materie
uleioasa, acid salicilic, vitaminele +, C 0@3-<3, la >33 fraute1, E, K! Ga&arul, sub forma de levuloza,
face din fraute un fruct permis celor ce sufera de diabet frautele sunt indicate $n astenie,
demineralizare 0tuberculoza1, artrite, reumatism, uta, litiaza urinara, arteroscleroza plet&ora,
&ipertensiune, autointo.icare, constipatie, &epatism, litiaza biliara, etc! *rautele trebuie consumate
ca aperitiv, la fel si sucul proaspat e.tras!
In timpul sezonului e bine sa se consume 783-833 zilnic! Pentru sterilizarea frautelor este de
a)uns 0dupa ce au fost spalate1 sa le tinem in vin rosu timp de o ora! ?inul se poate consuma 0dupa ce
a fost scurs din fructe1 fara nici o prime)die! 'ucul ca si frautele nu se recomanda $n dermatoze
0poate provoca urticarie1! 'e iau trei pa&are pe zi $naintea mesei!
>@5! 'uc de rep
Contine multe minerale, vitamine, enzime, alcooluri, pectina, acid citric s!a! Calorii/ =2 la >33
ml!! Este indicat $n anore.ie, oboseala, dispepsie, into.icatii, pletora, artritism, insuficienta biliara,
friiditate capilara, afectiuni febrile, pulmonare, s!a/m!d!
'e iau trei pa&are pe zi $nainte de mese 0asa cum este sau $ndulcit cu foarte putina miere1!
>@<! 'uc de dude
Dudele contin lucoza, za&ar invertit, materii albuminoide cenusii, materii insolubile, tanin,
acid succinic, vitaminele A, C si alte substante!
'e recomanda $n astenie, diateza &emoraica, constipatie, enterita, afectiuni pulmonare, $n caz
e.tern/ $n an&ine, stomatite, afte! 'ucul fructului e.tras $nainte de completa maturare, contine $n
)ur de 78 de acid citric la litru! 'e utilizeaza adauat $n sirop astrient pentru arare contra
an&inelor, stomatitelor si aftelor!
>@C! 'uc de zmeura
42
Gmeura contine mai multe feluri de substante, printre care materii e.tractive, za&aruri, acizi/
citric, malic, salicilic9 frarina, vitamina C! Ga&arul din ea, levuloza, face ca zmeura sa poata fi
consumata si de diabetici! 'e indica $n astenie, reutate astrointestinala, dispepsii, dermatoze,
reumatism, uta, constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, s!a!m!d! 'ucul de zmeura se
poate consuma simplu sau $n amestec cu cel de coacaze nere care se poate $ndoi cu apa 0trei pa&are
pe zi $naintea meselor principale cu 23 minute1!

>53! 'uc de mure
*ructul murului salbatec 0mura1 este cat se poate de valoros pentru sanatate! Contine/ za&ar,
pectina, acizi, izocitric, malic, monolucida cianina9vitaminele A, C, materii rase, saruri, ulei esential
0bactericid1!
Este indicat $n diaree, meno-metroraii, afectiuni pulmonare, anine, etc!
'iropul e.tras se consuma $ndoit cu apa, de trei ori pe zi inaintea meselor principale cu 23 de
minute!
>5>! 'uc de napi
Napii contin numeroase saruri minerale, apoi esenta sulfoazotata, iod, arsenic, za&aruri,
vitaminele A, +, C, etc! Este indicat $n oboseala enerala, litiaza renala, uta, cistite, bronsite, enterite,
tuse, anine, obezitate, eczema, acnee! 'ucul e.tras din napi se consuma imediat 0trei pa&are pe zi
$nainte de mese1! 'iropul $n eneral 0ca si sucul din el1 se recomanda la toate varstele/ tinerilor,
batranilor, sedentarilor ca si sportivilor, fiind atat de boat $n minerale!
>57! 'uc de pere
Contine/ apa, za&ar 0sub forma de levuloza1, alti &idrati de carbon, acizi, albumine, celuloza,
cenusi, pectina, tanin, si multe altele, apoi vitaminele A, +>, +7, PP, C! Este indicat $n reumatisme,
uta, artrite, surmena), sarcina, anemie, tuberculoza, diaree, s!a! 'e iau 7-2 pa&are pe zi $nainte de
mese cu 23 de minute!
>5 2! 'uc de mandarine
'ucul ei este comparabil cu al portocalei, dar contine ceva mai putine minerale! Este
considerat un sedativ al sitemului nervos, datorita continutului $n brom!

>5=! 'uc de mere si pere padurete
*ructele din flora spontana 0mere, pere1 care cresc la poalele padurilor $n bataia sorelui, sunt
foarte boate $n minerale, enzime, vitamine! 'unt recoltate $n cursul lunii octombrie 0cele de toamna1,
apoi sunt zdrobite si transformate $n suc care este racoritor si diuretic!
'e consuma trei pa&are pe zi $naintea meselor, ca atare sau $ndoit cu apa!
>58! 'uc de andive
Andiva este o leuma asemanatoare, $n esenta, laptucii, cunoscuta si sub numele de cicoare de
iarna! ?arietatile cultivate iarna, cu frunzele albicioase si luni, sunt deosebit de boate $n clorofila si
43
substante minerale indispensabile vietii noastre! Andiva! este $nrudita cu papadia si contine substante
asemanatoare! Contine $nsa si o serii de elemente &ranitoare necesare permanent oc&ilor! 'ucul de
andive $n amestec cu suc de morcov, de telina si patrun)el este foarte eficient pentru corectarea
vederii! (n asemenea amestc de 3!8-> litru consumat zilnic 0 $mpartit $n trei 1 a corectat adesea defecte
de vedere $n numai 8-@ luni! Andiva este una dintre cele mai boate surse de vitamina A dintre
leume! 'ucul din amestec 0notat mai sus1 a)uta $n anemie, tulburari functionale, $n tulburarile
ficatului si ale cailor biliare!
>5@! 'uc de usturoi
(sturoiul este boat $n uleiuri purificatoare asupra oranismului9 stimuland, secretia astrica!
Contine lucozid sulfurat, ulei volatil, amestec de sulfura si o.id de alil aproape $n stare pura, sulf,
iod, siliciu, fecula!!! dau principii antibiotice 0alicina si arlicina, alistatin I si II 1 cu actiune puternica
asupra stafilococului !!! Este indicat $n tratamentul bolilor infectioase 0epidemii ripale, tifoida,
difterie1, diareii, dezinterii, afectiuni pulmonare si ale inimii, astm si efizem, tuse convulsiva, varice,
&emoroizi, litiaza urinara, blenoraie, lipsa poftei de mancare, paraziti intestinali, prevenirea
cancerului si multe altele! 'ub forma de suc se amesteca o linura $ntr-o cescuta de apa, de 2 ori pe zi
$naintea meselor!
>55!'uc de praz
'e obtine un suc mai slab dar a)uta $n aceleasi afectiuni ca si cel de usturoi! La fel si sucul de
ceapa!
>5<! 'uc de ardei verde ras
Contine o mare cantitate de siliciu, element foarte necesar un&iilor, parului, canalelor
lacrimale si landelor sebacee! 'e ia 783 ml $n amestec cu 833 ml suc de morcov! A)uta la curatarea
pielii de petele $nc&ise la culoare, $n special cand este $nsotit si de spalaturi ale intestinului ros prin
clisme! Cei care sufera de aze $n intestin sau de colici, crampe, $i a)uta mult combinatia celor doua
sucuri plus suc de spanac 0783 ml suc de ardei, 833 ml suc de morcovi, 833 ml suc de spanac 1 $mpartit
$n trei si baut cu $n&itituri mici, $naintea celor trei mese cu 23 minute!
>5C!'uc de ridic&i nere
'e e.trae din ridic&i bine spalate, maruntite puse $n e.tractor cu tot cu frunze! Contine
rafanol 0esenta sulfurizata19 vitaminele +, C!
Este indicat $n litiaza biliara si urinara, colicistite, dispepsii, insuficienta &epatica, afectiuni
pulmonare, bronsite cronice, astm, tuse convulsiva, uta, reumatism, artrite cronice, ra&itism, alerii,
scorbut, sub forma de suc 73-83 pe zi, 0>33-=33 ml1 $n cazurile de litiaza biliara! *iind foarte tare, se
ia numai $n combinatie cu suc de morcovi9 elemente combinate ale acestor doua sucuri a)uta la
refacerea, mucoaselor din oranism! Este mai eficient daca se administreaza la o ora dupa ce s-a luat
sucul de &rean! Are efectul de a linisti, a vindeca mucoasele si a elimina mucusul dizolvat de &rean!
*olosind acest suc, operatiile c&iruricale de boli ale sinusurilor pot fi evitate!

44
><3! 'uc de ridic&e roza
'e da $n e.tractor cu tot cu frunze! Contine enzime, vitaminele +, C, P, rafanol, iod, maneziu,
sulf! 'e indica $n inapetenta, scorbut, ra&itism, demineralizare, fermentatii intestinale, &epatism, icter,
litiaza biliara, artrita, reumatism, afectiuni pulmonare 0bronsite astm1! 'e bea >33-=33 ml! zilnic,
$mpartit $n 2, $naintea meselor principale cu 23 de minute!

><> ! 'uc de macris

Contine clorofila, vitamina C, o.ilati, fosfati, fier! Este racoritor, revitalizant, aperitiv,
diestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic, la.ativ, etc! 'ucul obtinut se foloseste la acrit ciorbele si
sosurile $n "bucataria fara foc:!

><7! 'uc de revent 0rubarbara1

Este cunoscut $n C&ina de milenii 0atat ca aliment cat si ca medicament1, unde se foloseste cu
mult succes $n tratamentul a 28 de boli! 0'e apreciaza ca $n $ntreaa lume e.ista apro.imativ @3 soiuri
de aceste plante1! Este indicat $n temperaturi ridicate, $n bolile aparatului diestiv, $n unele afectiuni
ale sistemului imunitar, anemie, constipatie, parazitoze intestinale, diareii cronice, dizenterii cronice!
Este contraindicat $n &iperclor&idrie, &emoroizi, uta, litiaza o.alica! 'ucul e.tras din ti)e se foloseste
la acrit diferite preparate $n "bucataria fara foc:!
><2! 'uc de rodie

Rodia contine apa, materii azotate, materii rase, materii za&aroase, materii e.tractive,
celuloza, cenusi, taninuri, elemente amare!
Este indicat $n astenie, tenie, dizenterii! 'e consuma amestecat cu apa distilata, $n parti eale,
iar simplu, amestecat cu putina miere, picurat $n nari, pare sa franeze dezvoltarea polipilor!

><=!'uc de aurida
'truurii cand sunt aproape copti 0dar $nca acri1 se dau la e.tractor! 'ucul obtinut se poate
consuma ca racoritor amestecat cu apa distilata dupa ust, dar este de mult folos pentru acrit diferite
preparate ale "bucatariei fara foc:! Este un bun $nlocuitor al otetului, are $nsusiri diuretice marcante,
combate obezitatea, este reconfortant!
><8!'uc de corcoduse
Corcodusele a)unse la maturitate sunt acrisoare! 'ucul e.tras din ele poate fi consumat
amestecat cu apa distilata dupa ust, ca racoritor si diuretic dar si pentru acrit ciorbele sau alte
preparate ale "bucatariei fara foc#!
45
><@!'uc de papadie
Este unul din cele mai pretioase tonice! *olosit $n combaterea &iperaciditati, el a)uta la
relarea alcalinitatii oranismului! Este $n acelasi timp deosebit de boat $n K, Ca, si Na si este cel mai
boat $n % si *e! %aneziul este un aliment esential pentru soliditatea sistemului osos si previne
frailizarea oaselor! , cantiate corespunzatoare de % si Ca oranic vitalizat $n &rana, $n timpul
sarcinii, previne pierderea sau deteriorarea dintilor mamei si da tarie oaselor copilului! %aneziu $n
combinatie potrivita cu Ca, *e si ', este esential pentru sane, este un constituant al tesuturilor,
plamanilor si sistemului osos! Toate preparatele cu maneziu, produse sub forma de praf sau lapte pot
da unele rezultate bune imediate! 'ucul crud de papadie, obtinut din frunze si radacini, combinat cu
suc din fruuze de ulie, a)uta la vindecarea bolilor de oase, a coloanei vertebrale, da tarie dintilor si
previne cariile dentare!

><5! 'uc de urzici

Este unul din cele mai puternice vitaminizante! +oat $n clorofila!
'ucul se ia cate un pa&ar $ndoit cu suc de morcovi, de trei ori pe zi $naintea meselor principale cu
23 minute!

><<! 'uc de struuri 0must1

Acest suc mai este supranumit si "lapte veetal:! Contine numeroase substante necesare
oranismului! Are o valoare calorica importanta/ peste C33 calorii la > L struuri! Este indicat $n
numeroase boli ca/ anemie, convalescente, demineralizare, sarcina, surmena), astenie, sporturi de
rezistenta, stari acute, febrile, conestia ficatului si a splinei, tulburari ale &ipertensiunii, constipatie,
enterita, dermatoze, s!a!m!d! 'e face cura cu suc $ncepand cu 533 ml pana la >=33 ml, zilnic $mpartit
$n trei parti!

><C! 'uc de rosii cu lapte, oua si ceapa 0>1

Ingrediente: 200 "l uc de roii, 200 "l lapte crud, 20 "l uc de la"(ie, 10 "l uc de ceapa, 2
galbenuuri crude, un varf de cutit pulbere de "ag$iran#

'e amesteca bine sucurile, fie manual sau mecanic cu albenusurile care au fost batute separat!
'e serveste rece cu paiul sau $n pa&ar!
>C3! 'uc de rosii cu lapte, oua si ceapa 0II1

'e prepara ca reteta precedenta numai ca sucul de lam$ie se $nlocuieste cu suc de catina!
46

>C>! 'uc de rosii cu oua si verdeata

Ingrediente: 200 "l uc de roii, 150 "l "(nt(na, 20 g "arar verde, 10 g "iere, 4 galbenuuri, 20
g patrun+el frun&e, un varf de cutit pulbere de ci"brior#
'e freaca albenusurile cu sm$nt$na pana se obtine o pasta spumoasa, fina, $n care se adaua
sucul de rosii, apoi toate celelalte inrediente 0verdeturi taiate fin1! 'e serveste rece!
>C7! 'uc de sfecla cu &rean si morcovi
Ingrediente: 100 "l uc de fecla roie, 50 "l uc de $rean, 200 "l ifon, 100 "l uc de "orcovi,
20 "l uc de la"(ie au de catina, *0 g frica, 15 g "iere#
'e amesteca bine toate inredientele cu sifonul, se pune $n, pa&are iar deasupra frisca! 'e
serveste rece!
>C2! 'uc de sfecla cu rosii si castraveti
Ingrediente: 100 "l uc de roii, 50 "l uc de catraveti, 80 g frica, 200 "l uc de fecla roie,
20 "l uc de ceapa, 5 "l uc de, la"(ie au de catina, 20 g "arar verde, putina pulbere de
ro&"arin au piper#
Toate sucurile se amesteca bine cu mararul taiat fin si piperul! 'e lasa la rece, apoi se serveste
cu frisca deasupra!
>C=! 'uc de morcovi cu telina si mere
Ingrediente: 300 "l uc de "orcovi, 100 "l uc de "ere, 100 "l uc de telina, 30 "l uc de
ceapa, 10 g "iere#
'e amesteca bine sucurile cu mierea! 'e serveste cu cuburi de &iata!
>C8! 'uc de fructe cu morcovi
Ingrediente: 200 "l uc de "ere, 200 "l uc de "orcovi, 150 "l uc de portocale, 150 "l uc de
grepfuit, 100 g frica#
'e amesteca bine toate cele patru feluri de sucuri si se servesc rece cu frisca deasupra!

>C@! 'uc de telina cu iaurt si rosii
Ingrediente: 100 "l uc de telina, 150 g iaurt, 150 "l uc de roii, 50 g cacaval ra#
47
'e amesteca bine toate inredientele, apoi se lasa o ora la rece!

>C5! 'uc de ridic&i cu rosii si branza

Ingrediente: 150 "l uc de ridic$i, 150 "l uc de roii, 50 g bran&a tele"ea, 1 g pulbere de
negrilica#
'e amesteca cele doua sucuri apoi se adaua telemeaua rasa si pulberea de nerilica! 'e
serveste rece!
>C<! 'uc de rosii cu telina

Ingrediente: 300 "l uc de roii, 100 "l uc de telina, 30 "l uc de patrun+el, 30 "l uc de
patarnac, 10 "l uc de ceapa, 15 g "iere, 5 g uc de la"(ie au de catina, 1 g pulbere de ro&"arin#
'e amesteca sucurile apoi se adaua pulberea aromata de rozmarin! 'e da la rece si se serveste
cu cuburi de &iata puse $n pa&are!
>CC!'uc de morcovi cu rosii
Ingrediente: 200 "l uc de roii, 200 "l uc de "orcovi, 100 g frica, 300 g "iere, 1 g pulbere de
"ag$iran#
'e amesteca sucurile cu mierea apoi se da la rece! 'e serveste cu cuburi de &iata $n pa&are si
frisca pe deasupra!

733! 'uc de ridic&i cu lapte si branza

Ingrediente: 150 "l uc de ridic$i, 250 "l lapte batut, 50 g br(n&a tele"ea, 1 g pulbere de
negrilica#
'e amesteca bine sucul de ridic&i cu laptele batut apoi se adaua branza rasa!
73>! 'uc de varza rosie cu rosii si mere
Ingrediente: 100 "l de var&a roie, 100 "l uc de roii, 100 "l uc de "ere, 25 "l uc de ceapa,
un galbenu, 1 g pulbere de piper#

'e bate bine albenusul apoi se amesteca cu sucurile si piperul!

737! 'uc de ceapa, rosii si telina
48
Ingrediente: 100 "l uc de ceapa, 100 "l uc de telina, 100 "l uc de roii, 5 "l ulei, 1 g pulbere
de fenicul#

'e amesteca bine sucurile, feniculul de floarea soarelui si se da la rece! 'e serveste cu cuburi de
&iata $n pa&are!
732! 'uc de spanac, urzici, &rean si br$nza
Ingrediente: 200 "l uc de panac, 150 "l uc de ur&ici, 50 "l uc de $rean, 50 g br(n&a de oi, 1
g negrilica, 150 "l uc de alata %laptuca'#

'e amesteca bine toate sucurile cu br$nza rasa si pulberea de nerilica! 'e pune $n pa&are si se
da la rece!
73=! 'uc de lucerna, spanac, urzici si salata
Ingrediente: 200 "l uc de panac, 200 "l uc de alata, 100 "l uc de ur&ici, 50 "l uc de $rean,
,5 g ca de oaie, 2 g pulbere de negrilica#
'e amesteca bine toate sucurile cu nerilica, se pune $n pa&are, iar deasupra se pune br$nza
rasa! 'e da la rece!
738! 'uc de varza rosie cu ceapa si mere
Ingrediente: 200 "l uc de var&a roie, 200 "l uc de "ere, 50 "l uc de ceapa, 50 "l vin
negru, 15 "l ulei, 1 g pulbere ci"bru au piper#
'e amesteca bine sucurile cu cimbru, vinul, si uleiul de floarea soarelui! 'e serveste rece!
73@! 'uc de castraveti cu Kefir
Ingrediente: 200 "l uc de catraveti, 200 "l 4efir, 50 "l uc de ceapa, 50 "l uc de roii, 20 g
"arar verde#
'e amesteca sucurile de leume cu Kefirul si mararul taiat fin! 'e da la rece!
735! 'uc de ceapa cu morcovi si rosii
Ingrediente: 100 "l uc de ceapa, 100 "l uc de roii, 100 "l uc de "orcovi, 25 "l uc de
$rean, 1 g pulbere de ci"brior#
'e amesteca sucuriie cu cimbrisorul si se da la rece! 'e serveste din pa&ar cu &eata!
49
73<! 'uc de orz verde cu mere
Ingrediente: 50 "l de or& verde, 150 "l uc de "ere#
'e amesteca sucurile, se pune $n pa&ar la rece si se bea cu paiul!
73C! 'uc de varza cu utui si lapte
Ingrediente: 150 "l uc de var&a, 200 "l lapte crud, 50 "l uc de gutui, 1 g pulbere de
"ag$iran#
'e amesteca sucurile cu laptele si ma&iranul si se consuma imediat ce a fost preparat!
7>3! 'uc de ceapa cu lapte, rosii si br$nza

Ingrediente: 100 "l uc de ceapa, 100 "l uc de roii, 100 "l lapte crud, 50 "l uc de "orcovi,
50 g bran&a de oi, 1 g pulbere de negrilica#
'e amesteca sucurile cu laptele, pulberea de nerilica si br$nza de oi! 'e serveste rece!

7>> ! 'uc de castraveti cu morcovi
Ingrediente: 200 "l uc de catraveti, 200 "l uc de "orcovi, 20 "l uc de la"(ie au catina, 5
"l uc de uturoi, 20 g "arar verde, 30 g frica, 1g pulbere de piper#
'e amesteca sucurile cu piper si cu mararul taiat fin! 'e da la rece si se serveste pus $n pa&are
cu frisca pe deasupra!
7>7! 'uc de rosii cu lapte batut

Ingrediente: 200 "l uc de roii, 300 "l lapte batut au iaurt, 40 g frica, 4 galbenuuri crude, 1
g pulbere de buuioc#
'e bat bine albenusurile, se amesteca cu sucul de rosii, laptele batut, pulberea de busuioc! 'e
da putin la rece, apoi se serveste pus $n pa&are cu frisca pe deasupra!

7>2! 'uc de morcovi cu varza, rosii si ridic&i
50
Ingrediente: 200 "l uc de "orcovi, 50 "l uc de var&a, 100 "l uc de roii, 30 "l uc de
ridic$i, 1 g pulbere de ci"brior#

'e amesteca bine sucurile cu pulberea aromata si se da la rece! 'e serveste cu cuburi de &iata
puse $n pa&are!

7>=! 'uc de &rean, varza ridic&i, telina si rosii

Ingrediente: 50 "l uc de $rean, 150 "l uc de telina, 100 "l uc de var&a roie, 150 "l uc de
roii, 1 g plbere de fenicul#

'e amesteca sucurile cu inredientele! 'e serveste rece!
7>8! 'uc de rosii cu branza

200 "l uc de roii, 200 "l lapte, 150 g br(n&a de oi, 10 "l uc de ceapa#

'e amesteca sucul de rosii cu laptele crud, pulberea de nerilica si sucul de ceapa! 'e pune $n
pa&are, cu br$nza rasa deasupra! 'e serveste rece!
7>@! 'uc de praz cu usturoi, rosii si spanac

Ingrediente: 200 "l uc de pra&, 100 "l uc de roii, 100 "l uc de "orcovi, 100 "l uc de
panac, 50 g de cacaval ra, 1 g pulbere de negrilica#

'e amesteca cele patru feluri de suc cu pulberea aromata si cu cascavalul ras! 'e serveste rece
pus $n pa&are!

7>5! 'uc de telina cu morcovi si lapte
Ingrediente: 200 "l uc de "orcovi, 100 "l uc de telina, 200 "l lapte, 1 g pulbere de alvie, 15 g
"iere#

'e amesteca sucurile cu mierea si pulberea, apoi laptele crud! 'e da la rece si se serveste cu
cuburi de &iata puse $n pa&ar!
7><! 'uc de morcovi cu mere si orz verde

Ingrediente: 200 "l uc de "orcovi, 200 "l uc de "ere, 100 "l de or& verde, 1 g pulbere de
"enta#
'e amesteca sucurile cu pulberea de menta si se tine o ora la rece! Pus $n pa&are se bea cu
paiul!
51
7>C! 'uc de rosii cu lapte

Ingrediente: 200 "l uc de roii, 300 "l lapte, 10 g frica, 4 galbenuuri#
'e bat bine albenusurile si se amesteca cu sucul de rosii, laptele nefiert! 'e da la rece! 'e
serveste $n pa&are $nalte cu frisca deasupra!
773! 'uc de patrun)el cu alcool
'ucul e.tras la mi.er din frunze proaspete de patrun)el, se amesteca $n parti eale cu alcool de
53 rade! A)uta mult contra nevraliilor9 aplicat cu deetul pe traseul nervului, direct pe inii, pe
fata 0 nevralii dentare 1! *laconul se pastreaza la racoare $nc&is ermetic!
77> ! 'uc de pepene alben cu lapte nefiert

Ingrediente: uc de pepene galben, apa ditilata, lapte nefiert, (n parti egale#

'e amesteca aitand bine flaconul! A)uta la $nri)irea tenului uscat! 'e spala fata $n fiecare
seara! *laconul se pastreaza la rece, $n loc $ntunecos si bine astupat!
777! 'uc de ceapa cu rac&iu

Cu sucul proaspat e.tras se pun comprese pe deeraturi, crapaturi si )ulituri! Contra
surditatii/ se amesteca 23 ml suc de ceapa cu 23 ml rac&iu de secara, se $ncalzeste la temperatura
corpului9 se pun 2 sau = picaturi $n urec&e, de trei ori pe zi dintre, care una la culcare!
772! 'uc de rostopasca
'e folosee numai e.tern contra neilor! Proaspat e.tras se tamponeaza neii de 5-< ori pe zi
pana dispar!
77=! 'uc de frunze de alun
'uc de frunze de alun9 @3-<3 de picaturi se iau contra varicelor si edemelor ambelor!
778!'uc de tataneasa
Tulpinile cu frunze si flori 0recoltate $naipte si $n perioada $nfloririi1, se dau la e.tractor! 'ucul
obtinut a)uta $n epidermofitie interdiitala 0inflamatii, infectii $ntre deetele de la m$ini si de la
picioare1!

77@! 'uc de lumanarica

52
Radacinile de lumanarica 0recoltate toamna tarziu sau primavera devreme1, bine maruntite,
se mi.eaza! 'ucul obtinut se foloseste contra into.icariilor cu ciuperci otravitoare!

775! 'uc de macris de padure

'e recolteaza frunzele 0$nainte si $n timpul $nfloririi1, se dau la e.tractor! 'ucul obtinut a)uta
la boala ParLinson!
77<! 'uc de v$sc

*runzele proaspat recoltate 0$n octombrie-noiembrie sau martie-aprilie1, bine spalate, se
introduc imediat $n e.tractor! 'ucul obtinut se foloseste $n diabet si $n afectiunile inimii leate de
circulatia s$nelui!
77C! 'uc de urec&elnita
*runza carnoasa de urec&elnita, proaspat recoltata, se pune $ntr-o canita cu apa $n prealabil
$ncalzita! 'e lasa 7-2 minute, apoi se preseaza manual sau mecanic! 'ucul obtinut se aplica pe plai $n
arsuri sau $n urec&i $n caz de dureri!
723! 'uc de coarne

'e recolteaza coarnele cand sunt bine coapte 0toamna tarziu1, se spala, se trec prin ciur
emailat, iar sucul obtinut se foloseste $n cazuri de diaree sau dizenterie!

72>!'uc de albenele
*runzele, tulpinile si florile de albenele se spala si se introduc imediat $n e.tractor! 'ucul
obtinut se toarna $n sticlute de culoare $nc&isa, se etic&eteaza si se pastreaza la friider! 'e foloseste
prin badi)ona) $n cazuri de prurit intens, $n scabie 0r$ie1! 'e utilizeaza cu succes si $n cancerul pielii!
727!'uc de vita de vie
Primavara, cand seva vitei de vie $ncepe sa circule intens prin tulpinile retezate, se leaa
sticluta la capatul ramurei sectionate! 'eva colectata, supranumita si lacrima vitei de vie, a)uta $n
diferite boli de oc&i, sub forma de comprese, dar se poate folosi si ca adaos $n diverse sucuri, siropuri,
concentrate de nectaruri s!a! fiind un puternic vitaminizant!
722!'uc de misteacan alb
'ucul sau seva mesteacanului alb se recolteaza $n a doua )umatate a lunii februarie sau $n
prima )umatate a lunii martie, cand seva lui $ncepe sa circule cu mai multa intensitate! Pentru a nu
dauna arborilor, se va recolta din mestecenii aflati $n zona marcata a e.ploatarilor forestiere! 'e dau
53
auri $n tulpini cu sfredelul p$na se trece de scoarta cu 7-2 cm, $n care se fi.eza un mic )&eab din,
trestie!
'pre deosebire de frunze si de muuri, seva din mesteacan nu are actiune diuretica, dar $n
sc&imb a)uta $n durerile reumatice, uta, celulita, apoi se poate folosi, ca si seva vitei de vie, ca adaos
la diferite sucuri, siropuri, concentrate de nectaruri s!a! *iind un produs natural foarte boat $n
enzime, vitamine, minerale si multe altele, este de un real folos in Nbucataria fara foc#!

72=! 'uc de co)i de leume si zarzavaturi
Leumele si zarzavaturile $nainte de a fi folosite la diferite preparate culinare trebuie spalate
foarte bine, sa nu aiba urme de pam$nt sau alte impuritati si numai dupa aceea se curata de coa)a!
Aceste co)i 0cartofi, sfecla, ridic&i, ulii, apoi frunze de varza, de morcovi, v$rfuri si codite de
fasole verde, teci de fasole si de mazare din care s-au scos boabele, cotoare de ardei ras, Kapia sau de
oosari1 se pun $ntr-un borcan cu apa rece sa le cuprinda bine, se leaa cu foaie de plastic si se tin la
racoare! Dupa >3->7 ore, acest suc se poate consuma, deoarece $n acest interval de timp apa a e.tras
cea mai mare parte de enzime, vitamine, minerale, s!a! Iarna se poate pastra p$na la 5 zile, fara sa-si
sc&imbe ustul! E un bun tonifiant!
'e consuma ca atare 0$n loc de apa1, sau se foloseste la supe, ciorbe sau la prepararea unor
sucuri sau maioneze de post, toate fara a fi fierte!

728! 'uc din co)i de fructe

Pentru multe preparate culinare, fructele trebuie curatate de coa)a!
(nele persoane le curata si numai pentru ca nu le pot m$nca cu tot cu coa)a 0mere, pere, utui1,
dar sunt si unele fructe 0cele din tarile calde, ca/ lam$ii, portocale, mandarine, repfruit, banane1 care
nu se pot consuma cu tot cu coa)a! , ospodina c&ibzuita, nu arunca aceste co)i, ci le taie bucati
potrivite 0nu prea marunt1, dupa ce au fost, bine spalate, si le pune cu apa ca la reteta precedenta, iar
sucul se foloseste $n acelasi scop ca mai sus! E un bun tonifiant!

72@! 'uc din plante medicinale

Ingrediente: 1 lingurita fructe %afine' ucate, 1 lingurita frun&e i flori de buuioc, 2 lingurite
coada calului, 1 lingurita "uetel, 1 lingurita frun&e i flori de nalba "are, 1 lingurita radacina bine
"aruntita de apunarita, 1 lingurita frun&e i flori de traita ciobanului, 3 lingurite v(c "aruntit, 1
lingurita fructe ucate de catina#
Aceste produse se pun $ntr-un borcan de = l, se umple cu apa rece, se acopera, se
$nfasoara $n &artie de culoare $nc&isa si se lasa la macerat <->3 ore la temperatura camerei! 'e
strecoara prin tifon! 'e poate consuma ca atare 02 pa&are pe zi $n loc de apa1, sau se foloseste la
prepararea supelor, ciorbelor sau a unor creme si sosuri! E un bun tonifiant!

725! 'uc de flori de f$n
;ntr-un borcan de = l se pun >7 linurite flori de f$n, care se asesc pe l$na stourile de f$n
din care s-a consumat nutretul, cautand pe cat posibil flori de trifoi sau trifoi alb, sulfina, tataneasa,
54
turita mare, coada racului, etc! In continuare, se procedeaza ca la reteta precedenta si se foloseste $n
acelasi scop! E un bun tonfiant!
72<! Reteta %aica
Retetele Elenei Nita Ibrian s-au oprit $n aceasta lucrare la 725! Ca sa se $mplineasca un destin
- adica un multiplu de sapte - mai trebuia una! Trebuie ca este adevarat ca aceasta sa fie reteta
maica!
Redactia revistei ELTA s-a andit sa v-o recomande! Luati sapte elemente dupa pofta inimii, $n
orice cantitate doriti 0livezi si radini minunate sunt atat $n Planul *izic cat si $n cel Astral1!
Introduceti-le $n e.tractor 0acesta poate fi c&iar sufletul vostru1 si umpleti pa&arele din plin sorbind
strop proaspat $n fiecare zi! Ele va vor aduce cu siuranta alte elemente maice, tot sapte/ l!
frumusetea, 7! sanatatea, 2! cumpatarea, =! altruismul, 8! vioarea, @! draostea de viata si!!, ridicata
la orice putere a lui 5 vieti, lubirea Cosmica! Asa sa fie-

55