ANATOMIA,

HISTOLOGIA
ŞI
FIZIOLOGIA CUTANATĂ
Prof. Dr. Alin L. Tatu
DERMATOLOGIA
◦ studiul țestului cutanat şi al afecțiunilor acestuia

◦ domeniu vast chiar dacă aproape 2/3 din bolile cutanate sunt
datorate unui număr de aproximativ 10 factori cauzali:

◦ externi: soarele, căldură şi frig, substanţe chimice, infecţii,

traumatisme;
◦ interni: factori psihologici, genetici, boli interne, medicamente, infecţii
interne.
 1. Noţiuni anatomice
◦ se referă la aspectul macroscopic
◦ pielea este un înveliş conjunctivo-epitelial de
acoperire în intregime a corpului
◦ se continuă prin semimucoase și mucoasele cavităţilor
naturale.
◦ suprafaţă cuprinsă între 1,5 şi 2m2,
◦ străbătută de pliuri, unele mai mari (inghinal, fesier,
axilar, submamar), altele mai mici (zonele flexoare ale
degetelor).
Macroscopic

◦ cadrilajul normal cutanat format prin întretăierea unor şanţuri

fine.
◦ la nivel palmar şi plantar: şanţuri curbe ce delimitează
dermatoglifele –creste papilare cu dispoziţie determinată
genetic, utilizate la identificarea amprentelor digitale.
◦ pe suprafaţa cutanată: pori ce reprezintă locul de deschidere al
glandelor sudoripare şi/sau sebacee
◦ Grosimea pielii- în funcţie de regiunea topografică,
◦ palme şi plantar: 4 mm (din care epidermul 1,5mm)
◦ pleoape şi prepuţ: 0,2 – 0,5mm (din care epidermul 0,1mm).
◦ Grosimea maximă a dermului se întâlneşte pe toracele posterior (unde este de 30 – 40 de ori mai mare
decât epidermul supraiacent). Grosimea maximă a hipodermului este la nivelul feselor şi abdominal.

◦ Culoarea:
➢fenotipul rasial,
➢grosimea stratului de keratină,
➢cantitatea de melanină,
➢vascularizaţia dermului superficial,
➢cantitatea de caroten sau a altor pigmenţi.
◦ Greutatea pielii reprezintă 1/15 din greutatea corpului.
2. Noţiuni histologice
◦ se referă la aspectul microscopic.
◦ Dinspre suprafaţă spre profunzime, la
microscopul optic sunt prezente:
◦ epidermul,
◦ joncţiunea dermo-epidermică,
◦ dermul
◦ hipodermul.
◦ Organul cutanat este alcătuit din:
a) structuri de origine epitelială;
b) ţesut conjunctiv al dermului şi
hipodermului, la care se adaugă muşchi
proprii, vasele şi nervii.
Epidermul

◦ epiteliu pavimentos pluristratificat

◦ de la bază (din profunzime) spre suprafaţă
a) Stratul bazal – strat germinativ format dintr-un singur rând de celule de formă
cilindrică cu axul lung perpendicular pe joncţiunea dermo-epidermică. Printre celulele
stratului bazal numite keratinoblaşti se mai află şi alte celule cum ar fi melanocitele şi
celulele Langerhans;
b) Stratul spinos – format din 6 până la 20 de rânduri de celule poliedrice;
c) Stratul granulos format din 2 – 4 rânduri de celule romboidale turtite;
d) Stratul lucidum este prezent doar la palme şi tălpi ca o bandă continuă de
celule mici;
e) Stratul cornos este format din 4 pana la la 10 randuri de celule turtite,
suprapuse fără nuclei.
 TURN OVER EPIDERMIC

Partea cea mai superficială Aceste straturi nu sunt

a stratului cornos, numită
zona disjunctă, se detaşează
la traumatisme minore, sub
formă de scuame
(agregate lamelare de celule
cornoase).
staţionare, ci reprezintă etape de
maturare ale keratinocitului de
la bază spre suprafaţă, procesul
de reînnoire cutanată – turn
over epidermic – realizându-
se în aproximativ 28 de zile.
Joncţiunea dermo-
epidermică
◦este ondulată
◦prelungirile dinspre:
◦epiderm – derm:
creste interpapilare
◦ derm – epiderm: papile
dermice,
EPIDERM

Celulele : fibroblaşti, fibrociţi, mastocite, histiocite

DERMUL Fibrele :colagen, elastice şi de reticulina.

Substanţa fundamentală conţine GAG şi heparansulfati

HIPODERM
 Hipodermul
◦ este format din celule adipoase
organizate sub formă de lobuli,

◦ lobuli despărţiti de septuri

conjunctive.

◦ Între lobuli se găsesc vase

sangvine, nervi, bulbi ai foliculului
pilos, glomeruli sudoripari.
Vascularizaţia pielii
◦ Pielea primeşte 10% din debitul cardiac
◦ vase sangvine dispuse în derm şi hipoderm,
◦ epidermul NU are reţea circulatorie –
◦ se hrănește prin îmbibiţie.

◦ Vasele pielii sunt organizate în două plexuri:

❖plexul vascular profund situat la joncţiunea dermohipodermică şi legate între ele prin
❖plexul superficial situat în dermul superficial comunicante verticale
✓din care pornesc anse ce pătrund în interiorul papilelor dermice.
 Inervaţia pielii
◦ ramuri sensitive - asigură funcţia
senzorială:
◦ sensibilitatea tactilă, termică, la presiune,
durere,

◦ fibre vegetative cu rol vasomotor şi

secretor.

◦ Fibrele nervoase sunt dispuse în trei

plexuri:
◦ - profund, la joncţiunea
dermohipodermică;
◦ - mediu, situat în dermul papilar;
◦ - superficial, la joncţiunea dermo-
epidermică
Anexele pielii : glande; păr,
unghii
◦ 1. GLANDE:

1. Glandele sudoripare ecrine.

◦ glomerul situat în dermul profund,
◦ se continuă cu un canal sudoripar, ce se deschide la suprafaţă,
◦ independent de orificiul pilar.
◦ sunt numeroase (pana la 5 milioane) şi sunt
◦ distribuite pe întreaga suprafaţă cutanată.
Glandele sudoripare apocrine.

◦ sunt puţine
◦ se găsesc grupate în regiunile
➢ axilare,
➢ perimamelonare,
➢ inghinale,
➢ perineale,
➢ perianală.

◦ Se dezvoltă la pubertate
◦ se deschid în partea superioară a unui folicul pilar.
◦ Glandele sebacee.
◦ sunt distribuite neuniform,

◦ predominând în ariile seboreice: scalp, frunte,

sprâncene,santurile nasogeniene, presternal, interscapular.

◦ lipsesc pe palme şi tălpi.

◦ Împreună cu firul de păr formează foliculul pilosebaceu,

◦ canalul lor deschizându-se în orificiul pilar.

◦ Sebumul contribuie la formarea filmului hidrolipidic cu rol:

◦ antimicrobian,
◦ fungistatic,
◦ piloprotector.
 Firul de păr
◦ este constituit dinspre profunzime spre
suprafaţă din:
- papila foliculară – alcătuită din ţesut
dermic foarte bine vascularizat;
- bulbul foliculului – extremitatea cea mai
profundă ce coafează papila;
- rădăcina firului de păr – este porţiune
din grosimea pielii.
- tija – este partea vizibilă a firului.

Viteza de creştere este de 0,3mm/zi.

Creşterea este mai rapidă la femei şi în
perioada martie – octombrie.
Normal pe zi cad până la 50 – 70 fire.
 Unghiile
◦ sunt lamele cornoase.
◦ Partea proximală: matricea (situată sub repliul cutanat
unghial)- zona generatoare a unghiei şi are o porţiune
vizibilă: lunula (culoare albă şi formă convexă).
◦ Patul unghial este porţiunea situată sub lama unghială.
◦ Între repliul cutanat şi lama unghială se află cuticula.
◦ Unghile au rol estetic şi de protejare a falangei distale,
precum şi de ajutor la manipularea obiectelor mici.
◦ Ritmul de creştere a unghiilor este în medie între 0,5
şi 1,2 mm/săptămână, astfel încât unghiile de la mâini
cresc de la bază la vârf într-o perioadă de 3 – 6 luni,
iar cele de la picioare între 6 şi 12 luni.
 ◦ 1. Funcţii ce asigură regenerarea şi conservarea (keratinogeneza
şi melanogeneza);
◦ 2. Funcţii de apărare:
-Protecţie mecanică: keratina, dermul, ţesutul
celular subcutanat;
- Fotoprotecţie: melanina
- Protecţie termică: vascularizaţia cutanată, glande sudoripare,
Funcţiile pielii ecrine şi ţesutul celular subcutanat;
- Menţinera echilibrului mediului intern prin limitareapierderilor
de apă şi electroliţi, stratul cornos;
- Protecţie antiinfecţioasă nespecifică prin glandele sebacee şi
sudoripare ce formează filmul hidrolipidic precum şi
descuamarea celulelor stratului cornos;
- Analizator senzitiv şi protecţie faţă de agenţi fizici: terminaţii
nervoase libere sau structuri specializate.
 Funcţiile pielii
◦ 3. Funcţie imunologică : celulele Langerhans, keratinocitele;
◦ 4. Funcţie endocrină: keratinocitele produc colecalciferol sub
acţiunea UV;
◦ 5. Funcţie psiho-socială.