TEMA : EVALUAREA STARII DE NUTRITIE PENTRU TREI PACIENTI

ELEVA: TRIF SIMONA, CLASA IIC, AMG

Obezitatea este cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu

boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de
somn etc. Ea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos. In mod normal
organismul barbatilor contine un procent de 15 - 20 % de tesut adipos, iar
organismul femeilor un procent de 25 - 30 % de tesut adipos.

Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe

baza IMC - indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate/inaltime2,
astfel:

 gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 - 34,9 kg/m2

 gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 - 39,9 kg/m2
 gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m2

Pacientii cu indicele de masa corporala (IMC) cuprins intre 25 - 29,9 kg/m 2 au fost
definiti ca supraponderali. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC) sunt 24
- 26 kg/m2 pentru femei si 24 - 27 kg/m2 pentru barbati. Un indice de masa corporala
(IMC) sub 18 kg/m2 prezinta diagnosticul de denutritie.
Alti indicatori folositi pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea pliului
cutanat (la nivel subscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.), circumferinta
taliei (normal sub 80 cm la femei si sub 94 cm la barbati), raportul circumferinta
talie/circumferinta soldului. Toti acesti parametrii antropometrici permit stabilirea
claselor de risc clinic prin ajustarea valorilor IMC (indicele de masa corporala).

Datele statistice arata un procent de peste 50 % de persoane obeze si

supraponderale in Europa. In tarile europene rata obezitatii variaza invers
proportional cu nivelul socio-economic, in special in randul femeilor. In tara noastra
incidenta obezitatii este de aproximativ 17 % in mediul rural si cca. 20 % in mediul
urban, fiind mai frecventa la femei; la copii variaza intre 5 - 10 %.

Se cunosc doua modele de baza ale distributiei tesutului adipos la indivizii obezi

 obezitate abdominala (androida, centrala) cu cele doua componente, viscerala si

subcutanata
 obezitate gluteofemurala (ginoida)

Stabilirea tipului de obezitate a pacientului are o importanta clinica majora.

Obezitatea centrala este un factor determinant puternic al insulinorezistentei si se
asociaza cu un risc crescut de diabet zaharat, dislipidemie, ateroscleroza,
hipertensiune si cancer.

S-a identificat statistic o asociere intre cresterea adipozitatii centrale si unii factori
de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scazut si stresul psihic asociat,
nivelul scazut de educatie. Initierea fumatului este urmata de dezvoltarea obezitatii
centrale, proces reversibil dupa renuntarea la fumat.

Prevalenta obezitatii este crescuta suplimentar in anumite grupuri etnice datorita

obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu continut crescut caloric si scazut
vitaminic) si particularitatilor climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei
de fructe si legume). Urbanizarea, obligatoriu insotita de industrializare, este
trasatura definitorie a unei societati predispuse la obezitate. In societatea moderna,
excesul ponderal are o prevalenta ingrijoratoare. Cauzele obezitatii includ stresul
cotidian, lipsa educatiei, alimentatia hipercalorica tip fast-food, consumul crescut de
alcool. Mai importanta decat toate acestea pare insa scaderea gradului de activitate
fizica.

Unele tulburari psihologice primare ca: anxietatea, depresia, tulburarile de

personalitate, pot constitui factori etiopatogenici ai obezitatii prin inducerea de
tulburari de comportament alimentar. Cele mai frecvente astfel de tulburari sunt :
gustari interprandiale cu un bogat continut caloric, ingestie crescuta si frecventa de
dulciuri, aport alimentar crescut dupa ora 19, episoade de foame exagerata ce
conduc la ingestie alimentara crescuta intr-o perioada scurta de timp, bulimia,
hiperfagia, consum crescut de alcool, care prin aportul caloric si stimularea
apetitului, actioneaza ca factor favorizant al obezitatii.

Sedentarismul, acest factor cauzator de obezitate, poate fi :

 habitual (indus de lipsa unei culturi sportive si de progresul tehnologic)

 fortat (datorat unor accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie etc.)

In mod normal, apare o crestere in greutate la femeile aflate in perioda de sarcina,

lactatie sau menopauza.
 Unele boli pot accelera castigul ponderal si conduc la dificultati in tratamentul
obezitatii (hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul ovarului polichistic etc.).

O serie de medicamente pot modifica balanta energetica favorizand castigul

ponderal, fara sa determine un surplus ponderal important (cu exceptia
corticoizilor) : blocanti β adrenergici, steroizi (estrogeni, glucocorticoizi etc.), unele
contraceptive steroidiene, antidepresive triciclice, antiepileptice, antipsihotice,
antagonisti serotonergici, insulina si sulfonilureicele administrate impropriu.

Starea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru intre energia de aport

(valoarea calorica a alimentelor ingerate) si cheltuielile energetice (energia
consumata in activitatea fizica si metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea
alimentelor ingerate).

Cheltuiala energetica de repaus este data de metabolismul bazal, efectul termic al

alimentelor (actiunea dinamica specifica a acestora), procesul de crestere si
termogeneza de adaptare la cald si frig.

Metabolismul bazal reprezinta energia necesara mentinerii functiilor vitale si

homeostaziei in conditii de repaus absolut : activitate nervoasa, cardiaca,
respiratorie, musculara, osmotica, sinteza compusilor organici. El reprezinta 60 - 75
% din cheltuiala energetica zilnica. Valoarea metabolismului bazal la adultul normal
este de circa 1 kcal/kg/ora, adica 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O
scadere minima in timp a metabolismului bazal poate determina pe termen lung un
castig ponderal apreciabil. Odata cu inaintarea in varsta rata metabolismului bazal
scade cu 2 - 3 % la fiecare decada, iar necesarul caloric pentru procesul de crestere
este redus la 1 % din cheltuiala energetica zilnica; ambele dezechilibre favorizeaza
excesul ponderal in conditiile pastrarii aceluiasi aport caloric.

Actiunea dinamica specifica a alimentelor reprezinta cantitatea de energie

necesara digestiei si absorbtiei alimentelor, precum si pentru activarea sistemului
vegetativ in perioada actului alimentar. Reprezinta 10 % din consumul energetic
zilnic.

Termogeneza de adaptare este energia necesara mentinerii constante a

temperaturii corpului si este dependenta de arderile desfasurate la nivelul tesutului
adipos brun.

Complicatiile starii de obezitate sunt multiple, fiind afectate in diferite grade

aproape toate sistemele si aparatele organismului. Complicatiile cardiovasculare
 sunt: hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, insuficienta cardiaca, moartea
subita, accidentele vasculare cerebrale, insuficienta venoasa cronica. Complicatiile
osteo-articulare sunt : gonartroza, coxartroza si sindromul trofostatic din post-
menopauza. Studiile clinice au furnizat dovezi cu privire la rolul direct al obezitatii in
patogenia diabetului zaharat.

O scadere ponderala de 0,5 - 10 kg la pacientul obez se insoteste de numeroase

beneficii :

 scade cu 20 % mortalitatea totala, scade cu 37 % mortalitatea prin cancer, scade

cu 44 % decesul prin diabet zaharat, scade cu 9 % decesul prin boli
cardiovasculare
 scade riscul de aparitie a diabetului zaharat cu peste 50 %, reduce glicemia
bazala cu 30 - 50 %, scade cu 15 % hemoglobina glicozilata
 scade cu 10mmHg componenta sistolica a tensiunii arteriale si cu 20 mmHg
componenta sa diastolica
 scade cu 10% colesterolul total, scade cu 10 - 15 % LDLcolesterolul, scade cu 20
- 40 % trigliceridele plasmatice, creste cu 10- 15 % HDLcolesterolul
 se amelioreaza simptomele din afectiuni respiratorii, osteoarticulare, boli
cardiovasculare
 se reduc complicatiile ginecologice, obstetricale si urologice
 creste calitatea vietii pacientului, cu imbunatatirea statutului social

Situatiile care contraindica scaderea ponderala sunt :

 sarcina si perioada de lactatie

 tuberculoza activa, hepatita cronica activa, ulcerul gastroduodenal in puseu
dureros, nefropatiile cronice, colestaza, sindromul de malabsorbtie, guta
 anorexia nervoasa, depresia
 greutatea ciclica, intalnita la indivizii cu oscilatii mari ale greutatii corporale la care
tinta terapeutica este mentinerea unei greutati stabile

Obtinerea greutatii dorite presupune o dieta hipocalorica, corectia tulburarilor de

comportament alimentar, exercitii fizice, farmacoterapie, interventii chirurgicale etc.

Tipul de dieta trebuie sa fie ales in functie de aderenta pacientului, patologia

asociata si obiectivele terapeutice. Principiile generale ale unei diete hipocalorice
constau in : limitarea consumului alimentar in afara meselor, evitarea alimentelor cu
densitate calorica mare, mese mici si fractionate, stoparea fumatului si un consum
scazut de alcool. In general, se recomanda o dieta cu deficit de 500 kcal/zi fata de
 aportul alimentar anterior, estimandu-se o scadere ponderala cu 5 - 10 % din
greutatea initiala intr-o perioada de 3 luni. Structura dietei va consta in 55 - 60 %
glucide, 25 - 30 % lipide si 12 - 17 % proteine. Se va interzice consumul de alcool.
Aportul de fibre alimentare va fi de cca 30 gr. si de sare sub 6 gr. (adaptat la valorile
tensionale).

Activitatea fizica este un element terapeutic de prima importanta care trebuie,

totusi, individualizat si adaptat la patologia asociata. Efortul fizic potenteaza
scaderea in greutate indusa de dieta hipocalorica, reduce insulinorezistenta si
diminua masa adipoasa intraabdominala. S-a observat ca activitatea fizica limiteaza
reducerea masei musculare indusa de unele diete hipocalorice. Numeroase studii
au aratat ca activitatea fizica reduce simptomatologia si riscurile tuturor
comorbiditatilor. In general, se recomanda efectuarea de exercitii fizice de minim 3
ori pe saptamana, cu o durata de 30 - 60 minute si o intensitate de 50 - 70 % din
capacitatea individuala de efort.

Farmacoterapia este necesara pacientilor la care in pofida terapiei

nefarmacologice nu s-a reusit obtinerea greutatii corporale stabilite. Substantele
antiobezitate pot fi prescrise numai de medicul specialist.

Metodele chirurgicale de tratament al obezitatii sunt luate in considerare in

urmatoarele situatii extreme :

 indicele de masa corporala (IMC) este peste 40 kg/m2

 indicele de masa corporala (IMC) este peste 35 kg/m2 in prezenta complicatiilor
medicale ale obezitatii
 insuccesul metodelor de scadere sau mentinere a greutatii aplicate timp de un an
 existenta unor complicatii medicale (apnee obstructiva de somn, esofagita de
reflux, artrita invalidanta) ce necesita o scadere rapida in greutate.

BARBAT 45 ANI

IMC=105KG/1,74M*1,74M=30.17 (SUPRAPONDERAL)

FEMEIE 60 ANI

IMC=85KG/1.65M*1.65M=25.75 (SUPRAPONDERAL)
Reguli dietetice pentru pacientul supraponderal
  Fără zahăr. ...
 Limitează consumul de sodiu. ...
 Consumă mai multe fibre. ...
 Consumă fructe și legume. ...
 Ai grijă la carbohidrați și grăsimi. ...
 Păstrează un program regulat de mese. ...
 Mănâncă puțin și des. ...

Ce alimente să eviți dacă dorești să combați obezitatea

 Carbohidrații simpli sau rafinați (făina albă, orezul, pâinea albă, pastele, prăjiturile,
gustările procesate)

 Băuturile alcoolice

 Sucurile carbogazoase întrucât determină pH-ul sângelui să devină acid

 Mezelurile sau alte alimente care conțin nitrit de sodiu (crenvusti, cârnați, bacon)

 Uleiurile hidrogenate sau parțial hidrogenate (care conțin grăsimi trans) ce se regăsesc
în alimentele procesate, în preparatele prăjite, dar și în preparatele de tip fast-food

 Consumul excesiv de cofeină

Alte ponturi de ajutor ce pot fi folosite în paralel cu dieta:

 Practică sport zilnic – ideea e ca organismul să consume mai multe calorii decât îi
oferi prin alimentație

 Odihnește-te suficient – deprivarea de somn încetinește metabolismul, de aceea

persoanele care nu se odihnesc cum trebuie au adesea probleme cu greutatea

 Apelează la un nutriționist, pentru că acesta îți poate concepe un plan alimentar ce te

va ajuta să slăbești fară să te înfometezi sau să îți pui sănătatea în pericol

 Apelează la ajutorul unui psihoterapeut daca ai tendința de a mânca pe fond

emoțional – terapia cognitiv comportamentală te poate ajuta să iți rezolvi problemele
alimentare

Ce alimente să incluzi în dieta ta

Pentru persoanele care au un obiectiv personal de a scădea în greutate sau pentru

cele care vor să-și mențină greutatea, aceste alimente pot ajuta:
Ouă

Deși un consum mai mare de ouă poate crește nivelul colesterolului LDL la unele
persoane, ouăle sunt unul dintre cele mai bune alimente pe care să le consumi dacă
dorești să atingi sau să îți menți o greutate mai sănătoasă. Între 7-12 ouă pe
săptămână s-a dovedit a fi sigur pentru multe persoane.

Frunze verzi

Acestea includ varza kale, spanacul, varza, varza elvețiană și alte câteva. Acestea
conțin fibre și nutrienți care te mențin sătul și hidratat. Frunzele verzi sunt bogate
în vitamina K, care poate interacționa cu medicamentele, cum ar fi anticoagulantele.

Legume crucifere

Acestea includ broccoli, conopida, varza și varza de Bruxelles. Ca și alte legume,

sunt bogate în fibre și tind să fie incredibil de sățioase. Mai mult, aceste tipuri de
legume conțin cantități decente de proteine. De asemenea, sunt foarte hrănitoare și
conțin compuși care pot reduce riscul de a dezvolta cancer.

Fasolea și alte leguminoase

Acestea pot fi benefice pentru pierderea în greutate. Printre acestea se numără

lintea, fasolea neagră, fasolea roșie dar și altele. Aceste alimente tind să fie bogate
în proteine și fibre, care sunt doi nutrienți care promovează sațietatea.

Cartofi și alte legume rădăcinoase

Acestea conțin o gamă incredibil de diversă de nutrienți - un pic din aproape tot
ceea ce ai nevoie. Sunt deosebit de bogate în potasiu, un nutrient pe care
majoritatea oamenilor nu îl consumă suficient. Potasiul joacă un rol important în
gestionarea tensiunii arteriale.

Despre prevalența obezității

Obezitatea se măsoară frecvent prin indicele de masă corporală (IMC). Potrivit

nomogramelor, un index normal este situat între 18,5 și 24,9. Indexul situat peste 25
și până în 29,5 identifică un surplus ponderal, în vreme ce indexul peste 30
înseamnă obezitate.
Aproximativ 20% din populația lumii este obeză. Caracterul epidemic al obezității în
țările industrializate reprezintă o preocupare serioasă din punct de vedere social și
al sănătății. În anumite țări dezvoltate, între 50% și 65% din totalul populației sunt
supraponderali sau obezi, ceea ce înseamnă că doar 1/3 dintre oameni au
o greutate corporală normală.
Obezitatea este al șaselea cel mai important factor de risc în ceea ce privește
numărul de decese în lume. În 1997, OMS a declarat oficial că obezitatea este o
afecțiune cronică care necesită tratament, favorizează dezvoltarea altor boli și este
legată de o mortalitate crescută. În plus, Departamentul de Sănătate din Regatul
Unit prevede că, dacă se menține tendința de creștere a obezității, până în 2050,
durata medie de viață a bărbaților se va reduce cu cinci ani. Potrivit OMS, în
regiunea europeană, numărul persoanelor obeze este de trei ori mai mare decât în
urmă cu 20 de ani, iar Polonia se află pe primul loc în Europa.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic
specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate!
Sursa foto: Shutterstock
“Body weight loss, reduced urge for palatable food and increased release of GLP-1
through daily supplementation with green-plant membranes for three months in
overweight women” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24993695/
Obesity and Overweight: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-
and-overweight
Diet and exercise in management of obesity and overweight
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24251706/

BAIAT 10 ANI

IMC=60/1.52M*1.52M=26 (SUPRAPONDERAL)

Adoptarea unui program de slabit in cazul copiilor supraponderali sau obezi trebuie
realizat numai sub stricta supraveghere a medicului specialist, deoarece un copil nu
trebuie doar sa scape de kilogramele in plus, ci sa se si dezvolte fizic si intelectual.
De regula, in cazul copiilor obezi se merge pe premiza incurajarii mentinerii greutatii
curente prin adopatarea unui regim alimentar echilibrat, si pierderea treptata a
kilogramelor in plus prin cresterea in inaltime. Deci, mentinerea greutatii
corporale curente este un obiectiv modest, indeplinit numai alimentatie sanatoasa si
activitate fizica zilnica.

Acest obiectiv poate fi urmarit pe o perioada indelungata de timp, insa numai in

absenta aparitiei complicatiilor obezitatii - hipertensiune si dislipidemie.
Totodata, s-a constatat ca pe termen lung eficienta unui program pentru mentinerea
greutatii creste daca acest program este adoptata si de parinti si de catre ceilalti
membrii ai familie.

Deci, este foarte important ca intreaga familie sa se implicte in tratarea obezitatii in

cazul unui copil. Mai jos gasiti componentele cheie pentru mentinerea greutatii
si pierderea in greutate in randul copiilor obezi sau supraponderali!

1. Obligatoriu trebuie monitorizata dieta: se precizeraza numarul total de calorii

indicate zilnic, defalcate in procent de calorii din grasimi, proteine si carbohidrati.

2. Intensitatea activitatii fizice trebuie recomandata in functie de nivelul de mobilitate,

cu scopul final de a ajunge la 20-30 minute de efort fizic pe zi, constand in
practicarea unor tipuri de exercitii.

3. Schimbarea comportamentului cu ajutorul educatie nutritionala, identificarea si

modificarea stimulilor de control, identificarea rolului familiei in adoptarea uni regim
alimentar echilibrat, incurajarea adoptarii unei alimentatii sanatoasa si identificarea
satisfactiilor oferite de o viata activa.
Complicatiile aparute in timpul programelor de slabit
Efectele adverse ale programelor de slabit sunt:
- afectiuni de vezica biliara, care apar in cazul adolescentilor care au pierdut repede
in greutate;
- aportul inadecvat de nutrienti esentiali;
- riscul de a pierde o mare cantitate de masa musculara.

Efectele adverse care pot aparea in cazul copiilor cu varsta mai mica de 7 ani nu
sunt cunoscute, prin urmare adoptarea unui program de slabit in cazul acestora nu
este indicata.

In randul adolescentilor exista o legatura evidenta intre obezitate si stima de sine.

Aceasta legatura conduce la prejudicii psihologice si emotionale, lucru care
determina adolescentul sa adopte un regim alimentar drastic, fapt care conduce la
aparitia tuturor complicatiilor mentionate sau sus si poate deveni chiar fatal.

Tulburarile de alimentatie pot aparea si in momentul in care unul din parintii are
comportament obsesiv fata de greutatea copilului, si il obliga pe acesta sa tina tot
felul de diete. Trebuie stiut ca in momentul in care greutatea, dieta si activitatea
fizica devin zone de conflict, relatia dintre parinte si copil se deterioreaza.
Tratament
Imediat ce a fost pus diagnosticul de obezitate, medicul specialist poate recomanda
una sau mai multe optiuni de tratament. Consultarea unui nutritionist specializat in
nutritia copiilor este un aspect important in stabilirea tratementului adecvat in cazul
obezitatii juvenile.
Tratament medicamentos
FDA (Food and Drug Administration) nu a aprobat folosirea pastilelor de
slabit pentru tratarea obezitatii juvenile. Cu toate acestea, pe aceasta ramura sunt
elaborate studii de cercetare.

Tratament chirurgical
Procedurile chirurgicale, cum ar fi bypass-ul gastric au fost implementate cu succes
si in cazul adolescentilor. De regula, tratamentul chirurgical este recomandat
adolescentilor atunci cand acestia deja prezinta complicatii medicale severe, si cand
tratamentele clasice nu au fost eficiente.
Prevenirea obezitatii

1. Se respecta apetitul aplimentar al copilului: acestia stiu cand s-au saturat, si cand
nu!

2. Alimentele consumate obligatoriu trebuie sa fie proaspete si sanatoase. Evitati pe

cat posibil alimentele care au un continut ridicat de zahar, sare sau grasimi.

3. Trebuie limitat consumul alimentelor cu un continut caloric ridicat. Astfel, in casa

nu trebuie sa exista bauturi carbogazoase, bomboane, prajituri etc.

4. Pe cat este posibil alegeti alimente care au un continut scazut in grasimi. De

exemplu, la varsta de 2 ani laptele degresat poate inlocuit in conditii de siguranta
laptele integral.

5. Sunt recomandate alimentele cu un continut ridicat de fibre, cum

sunt fructele si legumele proaspete.

6. Copilul nu trebuie fortat sa manance toate felurile de mancare pentru a i se cuveni

si putin desert!

7. Activitatile care conduc la sedentarism vor fi restrictionate, cum ar fi: privitul la

televizor, computerul si jocurile video sunt indicate 2 ore sau mai putin pe zi.

8. Incurajati activitatile fizice prin oferitea suportului de care copilul are nevoie pentru
a avea o viata activa.

9. Stabiliti activitati familiale comune, cum ar fi plimbarea de peste zi, si alte activitati
care pot avea loc in casa sau in aer liber.
Gustari sanatoase pentru copii
 1. Suc de mere neindulcit
2. Branza cu un continut scazut in grasimi, mere sau pere
3. Morcovi si telina
4. Cereale cu sau fara lapte degresat
5. Felii de castravete sau dovlecel
6. Fructe confiate: stafide, caise
7. Suc proaspat din fructe
8. Salata de fructe
9. Iaurt degresat cu fructe
10. Ciocolata cu lapte degrasat
11. Branza de vaci din lapte degresat
12. Popcorn (floricele)
13. Covrigei (cu putina sare sau nesarati) cu un paharu cu lapte degresat
14. Corn simplu si un pahar cu lapte degresat sau un iaurt cu banane sau capsune
15. Biscuiti graham, smochine si un pahar cu lapte
16. Biscuiti si cereale integrale

Medici specialisti Diete-Nutritie

 Dr. Magda Zarojanu - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N.
PAULESCU (in incinta Sp. clinic CANTACUZINO)
 Conf. dr. Camelia Adina Calin - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet,
nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
 Medic primar Ileana Anca Coman - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet,
nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
 Asist. univ. dr. Mirela Ioana Culman - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de
diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU

 Dr. Mihaela Nicoleta Mindrescu - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet,

nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU