Lupu – Marinei Ioana

Seria D, grupa 44

Evaluarea antropometrică a stării nutriționale a copilului

Nutriția eficientă este esențială pentru sănătatea, creșterea și dezvoltarea corectă a individului
și a populației. Pentru eficacitatea intervențiilor menite să promoveze sănătatea prin îngrijire
alimentară și politici de nutriție, este imperativ să se cunoască starea nutrițonală a individului sau
a populației țintă. In această privință, deși există diverse resurse, cum ar fi analiza datelor
biochimice, clinice și dietetice, antropometria este resursa cea mai utilizată pentru a evalua starea
nutrițională. Motivele sunt caracterul neinvaziv și ieftin, fezabilitatea și rezultate satisfăcătoare.
Antropometria se referă la măsurarea corpului uman și ajută la identificarea tipurilor de
malnutriție prezente, dar nu identifică deficiențe nutriționale specifice (e.g., anemie feriprivă,
deficiențe de vitamina A).
În evaluarea antropometrică a copiilor, variabilele greutate, înălțime, sex și vârstă sunt
combinate pentru a forma indici antropometrici. Valorile obținute la subiecții evaluați sunt
comparate cu cele obținute de la o populație sănătoasă și care constituie standardele
antropometrice. În prezent, standardele antropometrice internaționale folosite pentru evaluarea
copilului sunt: WHO Child Growth Standards (pentru nou-născuți și copii până la cinci ani)
(2006), WHO Growth Reference (pentru copii între cinci și 19 ani). Un ghid recent dezvoltat este
INTERGROWTH-21ST Global Perinatal Package, un set de standarde internaționale, global
validate care permite comparații între populații pentru fetus, nou-născut și prematur în timpul
perioadei de creștere. Aceste standarde au ca scop a complementa standardele WHO, însă nu au
fost adoptate la scară largă în țările în dezvoltare ca urmare a tehnologiei și logisticii necesare
(tehnologii ultrasound).
Indicii folosiți curent în sistemul așa-numit WHO-2006 standard sunt exprimate în scoruri Z
(Scorurile antropometrice Z descriu cât de departe și în ce direcție este, rezultatul măsurătorii al
unui individ, de valoarea mediană a unei populații de referință. Scorurile Z care se află în afara
intervalului normal, indică subnutriție sau obezitate. Scorurile Z pot fi estimate folosind grafice,
tabele sau pot fi calculate folosind software-uri.) și în percentile (Percentilele indică poziția unei
măsurători într-o serie tipică de 100)
 Greutatea la naștere (Birth weight) - greutate mică la naștere (doar pentru nou-născuți)
 Talia pentru vârstă (Length/ Height-for-Age) – stunting = talie mică pentru vârstă
 Greutatea pentru vârstă (WA – Weight for Age) – deficit nutrițional (0-10 ani)

1
Lupu – Marinei Ioana
Seria D, grupa 44

 Greutatea pentru talie (Weight-for-Length/Height) – greutate mică pentru talie (wasting),

malnutriție acută, supraponderabilitate, obezitate (doar 0-5 ani)
 IMC pentru vârstă (BMI-for-Age) – wasting (malnutriție acută) (doar pentru 0-59 luni),
thinness (5-19 ani), supraponderabilitate/ obezitate
 Perimetrul cranian – (Head circumference-for-Age) – microcefalie, rezultată din
subnutriție cronică (doar 0-5 ani)
 MUAC (Perimetrul mediu al brațului) – malnutriție acută
 IMC – subponderabilitate, supraponderabilitatea, obezitate
 Circumferința abdominală – supraponderabilitate/ obezitate
 Talia = Înălțimea (Height/ Knee height)
 Pliul cutanat (Skinfold measurements) - Țesuturile adipoase subcutanate reprezintă
jumătate din întreaga masă de țesut adipos al corpului iar măsurarea pliului cutant oferă
informații despre depozitele energetice (trigliceride). Pentru a estima totalul de țesut
adipos pot fi măsurate patru pliuri: pliul cutanat al bicepsului, pliul cutanat al tricepsului,
pliul cutanat subscapular (sub cel mai inferior nivel al omoplatului, pliul cutanat
suprailiacă.
Pe langă standardele stabilite de World Health Organization, Multicentre Growth Referrence
Study (MGRS) a adăugat o componentă care evaluează dezvoltarea motorie. Cele șase criterii de
performanță sunt statul în șezut fără suport, mișcări alternate de genunchi și coate pe o suprafață
de suport, statul în clinostatism asistat, mersul asistat, clinostatism independent, mersul
independent.
 „Bilateral Pitting Edema” – este un tip de malnutriție acută severă. Cu toate că nu e o
metodă antropometrică, este un semn clinic de malnutriție severă cunoscut ca
kwashiorkor.
Metodologia utilizată în prezent pentru evaluarea nutrițională a populațiilor clasifică copiii în
conformitate cu patru condiții: eutrofie, wasting, stunting, supraponderabilitate. Cu toate acestea
copiii pot fi „stunted” (talie mică pentru varstă) și „wasted” (greutate mică pentru talie)
concomitent. Similar, pot fi „stunted” (talie mică pentru vârstă) și supraponderali. Aceste condiții
sunt asociate cu o mai mare rată de mortalitate sau de boli cronice.
Când intr-o populație se efectuează evaluarea nutrițională, e nevoie ca indivizii să fie clasificați
in funcție de diferitele lor condiții. Primul sistem propus a fost clasificarea Gomez bazată pe

2
Lupu – Marinei Ioana
Seria D, grupa 44

procente raportate la o medie de referință a greutății pentru vârstă. Această metodă a fost
insuficientă întrucât nu ia în calcul talia, deci nu poate face disticția între procese de„stunting”
cronice și/sau procese „wasting” acute. Din acest motiv, o altă clasificare a fost propusă de
Waterlow care introduce noțiunile de wasting (WHZ), definite ca greutate mică pentru talie, și
stunting (HAZ), definit ca înălțime mică pentru varstă.
În prezent metodologia utilizată în studiile epidemiologice este cea propusă de WHO și care
presupune aplicarea unor praguri (cutoffs), exprimate în scoruri Z. WHO Global Database on
Child Growth and Malnutrition folosește un scor Z < -2 deviatie standard pentru a clasifica
greutatea mică pentru vârstă (underweight), talia mică pentru vârstă (stunting), greutate mică
pentru talie (wasting). Pragurile > 2 deviație standard identifică copiii cu greutate mare pentru
talie (overweight).
Din anul 2020 s-a introdus o nouă abordare a evaluării antropometrice a copilului prin
adaptarea clasificării lui Waterlow (Waterlow’s Classification/ AWC) care discriminează șase
tipuri de condiții nutriționale. AWC se bazează pe o schemă care implică categoriile obținute
prin aplicarea pragului +-2 deviație standard pentru indicii HAZ și WHZ. Acest lucru presupune
ca variabilele greutate, inalțime, varstă și sex să fie procesate în software-ul Anthro 3.0 pentru a
obține scoruri z conforme standardelor antropometrice ale WHO. Altfel spus, termenul înalțime
și lungime vor fi folosite interschimbabil cu același înțeles, împreună cu termenul statură.
În concluzie, se obțin șase statusuri nutriționale ale copiilor sub cinci ani:
1. Eutrofic – copil cu greutate și înălțime normale
2. Subnutriție cronică – mai scund decât un copil normal (stunting)
3. Subnutriție acută - mai slab decât un copil normal (wasting)
4. Subnutriție cronică decompensată – mai slab și mai scund decât un copil normal (stunting
și wasting concurente)
5. Supraponderabilitate – greutate mai mare decât un copil normal. Indică obezitate.
6. Statură mică cu supraponderabilitate – statură mică cu supraponderabilitate. Indică
obezitate post-subnutrițională.
În prezent, discuțiile pe această temă se concentrează asupra eventualelor eșecuri ale
evaluărilor antropometrice ale copilului și includerea evaluării dietei și a intake-ului de nutrienți.
De asemenea o altă perspectivă în evaluarea antropometrică presupune cerecetare și
implemetarea măsurătorilor antropometrice la copiii cu nevoi speciale.

3
Lupu – Marinei Ioana
Seria D, grupa 44

Bibliografie:
(1) Kristen Cashin and Lesley Oot. Guide to Anthropometry: A practical Tool for Program
Planners, Managers, and Implementers, Washington, DC: Food and Nutrition Technical
Assistance III Project (FANTA)/ FHI360. 2018.
(2) Haroldo da Silva Ferreira. Anthropometric assessement of children’s nutritional status: a
new approach based on an adaptation of Waterlow’s classification. BMC Pediatrics.
2020.
(3) World Health Organization/ Home/ Tools and toolkits/ Child growth standards -
https://www.who.int/tools/child-growth-standards. 2021.
(4) https://intergrowth21.tghn.org
(5) Recommendations for data, collection, analysis and reporting on anthropometric
indicators in children under 5 years old. World Health Organization and the United
Nations Children’s Fund (UNICEF), 2019
(6) Emilie Reber, Filomena Gomes, Maria F.Vasiloglou et al., Nutritional Risk Screening
and Assessment, Journal of Clinical Medicine, 2019.
(7) National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Anthropometry
Procedures Manual. CDC. January 2009
(8) WHO 2008; CDC 2016; WHO 2016b, WHO 2014, WHO 2013; WHO e-Library of
Evidence for Nutrition Action (eLENA)
(9) Severine Frison, Mark Kerac, Francesco Checci et al. Anthropometric indices and
measures to assess change in the nutritional status of a population: a systematic literature
review. BMC nutrition. Article number 76. 2016.
(10) Markus Heemann. Assessment of Undernutrition Among Children in 55 Low –
and Middle – Income Countries Using Dietary and Anthropometric Measures. JAMA
Network Open. 2021
(11) Jane Hardy, Hayley Kuter, Malcolm Campbell et al. Reliability of anthropometric
measurements in children with special needs. Archives of Disease in Childhood. 2018
(12) Trudy M.A. Wijnhoven, Mercedes de Onis, Adelheid W. Onyango et al.,
Assessment of gross motor development in the WHO Multicenter Growth Reference
Study.Food and Nutrition Bulletin, vol 25, no. 1 (supplement 1). 2004.

4
Lupu – Marinei Ioana
Seria D, grupa 44