RESURSE ALIMENTARE ȘI PROBLEME

SPECIFICE ALIMENTAȚIEI POPULAȚIEI

TEHNOLOGII TRADIȚIONALE ȘI ACTUALE DE

PREPARARE, CONSUM ȘI DEPOZITARE A
PRODUSELOR ALIMENTARE. MENIURI

1
 RESURSE ALIMENTARE DIN
ZONA PAȘ CANI

CUPRINS

 Introducere
 Prezentarea zonei

2
 Resurse alimentare specifice zonei
 Alimentația pe grupe de vârstă
 Studiu cu elevii cu privire la structura alimentației și indicele de masă
corporală
 Meniuri specifice zonei Pașcani
 Tehnologii de depozitare a produselor alimentare
 Probleme alimentare specifice populației
 Concluzii
 Bibliografie

Introducere

Zi de zi, de dimineața și până seara, omul, desfășoară diferite activități, dintre care,
unele necesare, întrucât asigură menținerea stării de sănătate și dezvoltarea armonioasă a
corpului, răspunzând nevoilor fiziologice fără de care organismul nu poate funcționa normal:

3
nevoia de apă, de aer, de hrană. Nevoia de hrană este una dintre nevoile fundamentale, care
este satisfăcută prin alimentație.

Hrana este orice substanță consumată pentru a oferi sprijin nutrițional unui organism.
Resursele alimentare reprezintă o sursă de energie pentru om fiind folosite pentru menținerea
tuturor proceselor și activităților corpului, pentru dezvoltarea fizică și mentală dar și pentru
protecția și reglarea nevoilor corpului.

Alimentele pot fi de origine vegetală sau animală și conțin substanțe nutritive

esențiale, cum ar fi carbohidrați, grăsimi, proteine, vitamine sau minerale. În întreaga lume
există mii de plante și animale comestibile, dintre care doar o parte constituie hrana majoră a
oamenilor.

Prezentarea zonei

Municipiul Pașcani este o localitatea din județul Iași, situat în vestul județului și în
partea de sud a Podișului Sucevei, pe malurile râului Siret. Această zonă se caracterizează
prin:
 climă de tip temperat continental de nuanță moderată, specifică dealurilor cu altitudini
cuprinse între 200 și 400 m;
 temperatura medie anuală este de 8,4oC;
 precipitațiile atmosferice moderate;
 vânturile sunt influențate de prezența văii Siretului;
 vegetația caracteristică zonei de podiș;
 fauna este diversificată.

Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă
fiind Siretul care traversează teritoriul localității prin partea de est.

Resurse alimentare specifice zonei

O alimentaţie sănătoasă este esenţială pentru o stare mai bună de sănătate şi pentru a
obţine nutrienţii optimi de care avem nevoie.

4
 O alimentaţie sănătoasă ne protejează de multe boli cronice, cum ar fi afecţiunile
cardiovasculare, diabetul şi cancerul, iar faptul că mâncăm o varietate de alimente, că avem
un consum scăzut de sare, zahăr şi grăsimi saturate şi de grăsimi de tip trans sunt doar câteva
dintre regulile esenţiale pentru o alimentaţie sănătoasă.

Pentru aceasta, este nevoie să consumăm produse cât mai naturale, din zone cât mai
apropiate de noi și la momentul potrivit. Aceasta înseamnă că, este recomandat, să mâncăm
fructele și legumele atunci când este sezonul lor.

Printre resursele alimentare din zona Pașcani se numără:

 resurse de origine vegetală: roșii, castraveți, vinete, ardei, ridichi,usturoi, ceapă, lobodă,
fasole, morcov, urzici, cartofi, porumb, grâu, floarea soarelui, mere, pere, gutui, cireșe,
vișine, căpșune, prune etc.;
 resurse de origine animală: carne (de porc, oaie, găină), lapte și produse lactate (brânză,
iaurt, smântână), ouă,

Indiferent de tipul lor, alimentele conțin mai multe tipuri de substanțe, numite
substanțe nutritive care asigură energia și dezvoltarea organismului. Acestea sunt:
 glucidele (substanțele zaharoase);
 lipidele (grăsimile);
 proteinele (substanțele care contribuie la reînnoirea și refacerea celulelor);
 substanțele minerale (calciul, magneziul, potasiul, sodiul, fierul, iodul etc.);
 vitaminele (denumite cu literele A, D, E, K, B, C).

Fig. 1 Alimente de origine vegetală și alimente de origine animală

Alimentația pe grupe de vârstă

Alimentația trebuie să răspundă nevoilor grupei de vârstă, din care facem parte. O
alimentație corespunzătoare vârstei, în contextul unui stil de viață sănătos, asigură o
dezvoltare armonioasă a organismului.

5
 Alimentația la nou născut și sugar

Alimentația la nou născut și sugar se bazează pe laptele matern, alimentul ideal cu

raport optim calciu/fosfor și fosfor/magneziu. Diversificarea alimentației începe după vârsta
de 4 - 6 luni cu sucuri de fructe, cereale, piureuri vegetale, iaurt.

Alimentația la copilul mic (1 - 3 ani), preșcolar, școlar

În această perioadă, ce se caracterizează prin creștere rapidă a copilului, se recomandă:

 consumul de alimente care conțin fier (carne slaba, pește, legume verzi, spanac, urzici,
salată pătrunjel, leuștean, țelină, gălbenuș de ou); calciu și vitamina D (produse lactate 1,5
– 2 %); zinc (carne, pește, cereale, produse lactate); fluor (apa de băut);
 evitarea suplimentelor cu vitamine și minerale (se pot recomanda la copiii cu boli cronice,
anorexici)
 evitarea consumului de chipsuri prăjeli, băuturi cu conținut crescut în zahăr;
 participarea la mesele în familie;

Familia are un rol cheie în influențarea comportamentelor copiilor prin asigurarea unei
alimentații sănătoase, promovarea activității fizice și a activităților în aer liber, reducerea
activităților statice (privitul excesiv la televizor, statul la computer).

Alimentația la vârsta pubertății

Pubertatea este o perioadă de creștere și dezvoltare rapidă, de căutare a independenței

și autonomiei, adolescenții devin nonconformiști, încearcă să se deosebească de părinți și își
creează propriul sistem de valori;

Este o perioadă vulnerabilă în care pot apărea tulburări de comportament alimentar:

diete restrictive, aport crescut de grăsimi, dulciuri, băuturi îndulcite cu zahăr, chipsuri etc.
Tulburările de comportament alimentar reprezentate în principal de anorexia
nervoasa și bulimie, reprezintă a treia boala cronică la adolescenți.

Rolul familiei și al școlii în această perioadă este de a identifica comportamentele cu

risc și tulburările de comportament alimentar.

6
 Se recomandă consumul de produse lactate, alimente care conțin fier (deficitul de fier
determina alterarea răspunsului imun, scăderea rezistenței la infecții, afectarea funcțiilor
cognitive și a memoriei), zinc pentru creștere .

Alimentația la vârstnici

Alimentația vârstnicilor este influențată de anumite particularități ale acestei grupe de

vârstă și anume: scăderea masei musculare și osoase, edentația, dificultăți în procurarea hranei
legate de anumite probleme locomotorii, patologia cronica asociată, polimedicația, alterarea
senzației gustative, atrofia gastrică. La această grupă de vârstă apar deficite de vitamina D,
vitamina B 12.

Se recomandă :
 consumul de carbohidrați complecși (cereale integrale, legume, vegetale), grăsimi
nesaturate (pește, produse lactate, uleiuri de floarea soarelui, măsline)
 reducerea aportului de grăsimi saturate și colesterol (carne grasa, mezeluri), grăsimi trans
(creme, prăjeli, uleiuri parțial hidrogenate);
 suplimentarea cu vitamine B12, D, E, calciu, zinc;
 consumul adecvat de apă - evitarea deshidratării;
 menținerea greutății corporale cu evitarea obezității dar si subponderalității.

Fig. 2 Piramida alimentației sănătoase

7
 Studiu cu elevii cu privire la structura alimentației și indicele de masă
corporală

Greutatea corporală și starea de sănătate sunt într-o relație de interdependență. Starea

de sănătate poate influența, benefic sau nu, greutatea corporală și invers, orice scădere sau
creștere a greutății corporale poate influența, în bine sau în rău, starea de sănătate. De aceea,
menținerea unei greutăți corporale normale este una dintre cele mai importante modalități de
menținere a stării de sănătate, de evitare a riscului de îmbolnăvire.

Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator oficial de calculare a greutății

corporale ideale, pentru o înălțime dată. Acesta ajută la stabilirea grupei de greutate în care se
încadrează o persoană - gradul de obezitate. De asemenea, indicele de masa corporală poate fi
folosit pentru calcularea numărului de kilograme pe care o persoană trebuie să le piardă sau să
le câștige, pentru a ajunge la greutatea ideală, pentru înălțimea sa.

Indicele de masa corporală Interpretare rezultat Risc de boala

18,49 sau mai puțin Subponderal √

intre 18,50 si 24,99 Greutate normala Fara risc de boala

intre 25,00 si 29,99 Supraponderal √

intre 30,00 si 34,99 Obezitate (gradul I) √

intre 35,00 si 39,99 Obezitate (gradul II) √

40,00 sau mai mult Obezitate morbida √

Fig.3 Indicele de masă corporală

În urma unui studiu efectuat la nivelul clasei la care sunt dirigintă (clasa a VI-a, 15
elevi), am constatat următoarele:
 structura alimentației este variată:
 majoritatea au menționat faptul că dimineața mănâncă lapte cu cereale, lapte,
sandwich sau ouă; unii consumă și cafea;
 la prânz consumă: sarmale, cartofi prăjiți, pilaf, omletă, piure, murături;
8
  la cină: ciorbe, salate, carne,brânză, mămăligă.
 indicele de masă corporală are valori cuprinse între 16.22 și 21.90, ceea ce înseamnă că 8
copii sunt sub limitele normale de greutate, iar 7 dintre ei se situează între limitele
normale.

Indicele de masă corporală

4 copii

3 copii 3 copii 3 copii

Valoare IMC

2 copii

16-17 17-18 18-18.5 19-20 20-21.90

Fig. 4 Studiu la clasă (IMC)

Meniuri specifice zonei Pașcani

Bucătăria moldovenească este rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor, ideilor și

obiceiurilor gastronomice specifice populației moldovenești. Ea este diversă: cuprinde
nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care românii
moldoveni au intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria moldovenească cuprinde atât
bucate de zi cu zi cât și preparate specifice de sărbătoare:

 Preparate specifice pentru Paște: drob de miel, friptură de miel, cozonac, pască, ouă roșii,
salată de boeuf, ouă umplute, ciorbă
 Preparate specifice pentru Crăciun: friptură de porc, sarmale, cozonac, prăjituri (faguri,
ciupercuțe, foi umplute, chec), ciorbă, chifteluțe cu maioneză, cârnați de casă din carne de
porc, caltaboș, tobă de casă, piftie etc.

Printre bucatele consumate în viața de zi cu zi, pot fi menționate: ciorbe de pui/porc,

pilaf de orez cu ciuperci și legume, piure cu friptură de porc/pui, omletă cu brânză și

9
mămăligă, brânză cu smântână, cartofi prăjiți cu ou, chifteluțe cu sos, varză călită cu carne,
șnițel de pui/porc, plăcinte cu brânză etc.

Specifice zilelor de post sunt următoarele mâncăruri: fasole (prăjită, ciorbă sau fasole
bătută), tocăniță de cartofi, ciorbă de legume, tocăniță de urzici, salate de legume, salată
orientală, chifteluțe de legume, varză călită etc.

Tehnologii de depozitare a produselor alimentare

Depozitarea fructelor și legumelor pe timp de iarnă

Legumele și fructele pot fi păstrate în timpul anotimpului rece în pivnițe răcoroase și

întunecate, poduri, dar și în congelator. Aceste trebuie să îndeplinească o serie de condiții
pentru a putea fi depozitate pe timpul iernii, în caz contrar, aceste alimente se vor altera. De
asemenea și pivnițele trebuie, la rândul lor, pregătite înainte de depozitarea alimentelor.

Pregătirea spațiului pentru depozitare (pivnița):

 factorii precum igrasia, condensul, mucegaiul, praful, umiditatea (prea mare sau prea
mică) și temperaturile (prea mari sau prea mici), este necesar să fie eliminați înainte de
depozitarea legumelor și fructelor;
 montarea unor rafturi, accesorii, sisteme de organizare precum lăzi din lemn, separatoare
etc.

Pregătirea fructelor și legumelor pentru depozitare în pivniță:

 se depozitează numai fructe mature și coapte complet, altfel produsele se vor altera; se
poate amână culesul mai ales în cazul rădăcinoaselor, care pot suporta chiar și un îngheț;
 nu se depozitează fructe și legume care au fost lovite sau prezintă urme de mucegai; de
asemenea, nu se spală; este necesar a se curăța doar de pământ și lăsate la uscat.
 produsele trebuie verificate săptămânal sau o dată la două săptămâni;
 fructele și legumele ce rezistă peste iarnă în beci sunt: cartofii (păstrați în lădițe din lemn
care permit circulația aerului, trebuie să fie uscați altfel vor încolți și se vor înmuia),
morcovii, păstârnacul, țelina, hreanul sfecla, merele, perele, gutuiele.
 ceapa și usturoiul se usucă bine înainte, apoi se împletesc; se păstrează agățate, în spații
uscate și răcoroase, ferite de îngheț și de căldură.

10
 Fructe și legume depozitate în congelator:
 fasolea verde, mazărea, frunze de viță de vie (pentru împachetarea sarmalelor), vișine,
zmeură, căpșune, pătrunjel verde, mărar, leuștean, ardei copți, vinete coapte etc.

Conservarea fructelor și legumelor

Murăturile în sare sunt o metodă tradițională și foarte simplă de conservare a

legumelor și fructelor. Acestea dezvoltă probiotice în acest fel, întărind sistemul imunitar și
protejând colonul.

Alimente ce pot fi murate:

 varză, castraveți, ardei, pepene verde, gogonele, conopidă.

Rețeta de preparare a murăturilor: apă, sare grunjoasă, mărar uscat, usturoi, frunze de
țelină. De asemenea fructele pot fi transformate în gemuri sau compoturi, roșiile în bulion, iar
din unele legume se prepară zacuscă.

Probleme alimentare specifice populației

Conform unui studiu realizat în anul 2018 (de către CNMRMC și CRSP Cluj -
structuri ale INSP), la nivel național, cu privire la starea de sănătate influențată de obiceiurile
alimentare, s-a constatat că indivizii incluși în lot prezentau următoarele:
 hipertensiune arterială ( cea mai des întâlnită afecţiune - 28,8%)
 diabet zaharat la (9,8%)
 dislipidemii (9,1%)
 afecţiuni gastrointestinale (7,1%)
 afecţiunile cronice hepato-biliare au fost prezente la 5,9% dintre subiecți.

Supraponderalitatea sau obezitatea conduc la afecțiuni cronice, îndeosebi

cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Calculul IMC arată ca mulți bărbaţi (44,55%) sunt
supraponderali și 28,97% obezi. În cazul femeilor, 31,37 % din eşantionul studiat au fost
supraponderale şi 27,94%, au fost încadrate la obezitate.

11
 CONCLUZII

Nutriția este un important factor de risc modificabil pentru apariția bolilor cronice, de
aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat în calcul în cadrul împiedicării
apariției diferitelor afecțiuni.

Aportul caloric dezechilibrat, în dezacord cu necesitățile specifice, duce în mod direct

la creșterea indicelui de masă corporală și a numeroaselor probleme de sănătate induse de
supraponderalitate și obezitate.

Hrana populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi optime, în

funcție de vârstă, sex, grad de efort fizic.

Un regim de viață sănătos trebuie să cuprindă, pe lângă activități fizice și o dietă

echilibrată, cu produse alimentare cât mai naturale, alimentele să fie cât mai aproape de noi,
în timp și spațiu.

12
 BIBLIOGRAFIE

https://www.slideshare.net/SandipKumarSahoo/food-resources-environmental-science

https://en.wikipedia.org/wiki/Food

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99cani

https://www.cdt-babes.ro/articole/alimentatia-pe-grupe-de-varsta.php

https://www.cdt-babes.ro/articole/indicele-de-masa-corporala-imc.php

https://www.google.com/search?q=alimente+de+origine+animala+sanatoase

https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/rapoarte/starea-de-nutritie.pdf

https://www.moldovaculinaria.ro/bucataria-moldoveneasca-sau-gustul-moldovei/

https://www.tehnici-de-depozitare-corecta-a-fructelor-si-legumelor-pe-timp-de-iarna/

13