ȘCOALA GIMNAZIALĂ VÎNĂTORI – STRUCTURA HÎRTOAPE

AVIZAT DIRECTOR,

PROIECT EDUCAȚIONAL
1 DECEMBRIE 2018
Bio-centenar

Coordonator activitate,
Prof. Chihaia Ramona Mihaela

ANUL ȘCOLAR

2018-2019

1 DECEMBRIE
 ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR

ARGUMENT:
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru
întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din
Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român
a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi
a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei
principiului naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a
României, dar și a noastră, a tuturor românilor. Ființa noastră este încărcată de
sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi suntem datori
țării în care ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata ei
valoare.
SCOPUL : - dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- să înţeleagă că Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina
cea mai sublimă a istoriei româneşti ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea sau
interpretarea de poezii, desene, ecusoane, colaje .

OBIECTIVE :
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE ;
- să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
- să memoreze poezii dedicate ZILEI de 1 DECEMBRIE,
- să înveţe cântece;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, colaje a
marelui eveniment ;
- să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse.

GRUP ȚINTĂ: elevii claselor V-VIIII

LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de clasă
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 29 noiembrie 2018
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice;
- cărţi de istorie şi literatură;
- imagini ;
- aparat foto;
- steguleţe/ ecusoane;
- poezii, cântece;
 - imagini PowerPoint

PROGRAM ACTIVITĂȚI

Nr.crt. ACTIVITATEA LOC DE

DESFĂŞURARE
1. SA NE CUNOASTEM ISTORIA
Prezentarea unui material Sala de clasă
PowerPoint referitor la semnificatia
zilei de 1 decembrie
2. Recitarea unor cantece si poezii Sala de clasă
dedicate zilei de 1 decembrie

3. Confectionarea de steaguri si Sala de clasă

ecusoane

4. Imnul si drapelul Romaniei Sala de clasă

5. Evocarea evenimentului prin desene Sala de clasă

si materiale realizate de elevi.

6. Surprinderea momentelor Sala de clasă

importante din activitate cu ajutorul
aparatelor foto.

Semnificatia zilei de 1 Decembrie

 Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezinta evenimentul cel mai important
din istoria Romaniei, infaptuirea unor dorinte de mii de ani a romanilor din
granitele fostei Dacii. La 1 Decembrie 1918, Transilvania s-a unit cu Romania.

Ziua de 1 Decembrie a fost adoptata ca si Zi Nationala a Romaniei dupa

inlaturarea regimului comunist.

La Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918,

1.228 de delegati si peste 100.000 de romani veniti din toate colturile tarii au
decis unirea tuturor romanilor din Transilvania cu Romania. A fost un moment
unic in istoria Romaniei de care mai marii vremii au stiu sa profite, infaptuind
astfel, visul de veacuri al romanilor.

Prezenta unui numar atat de mare de romani, veniti pe jos, cu trenul, cu

caruta sau calare, imbracati in straie populare de sarbatoare, cu steaguri tricolore
a facut ca aceasta adunare sa ramana in istorie. Simbolic, multimea urca spre
drumul catre Cetatuie printre siruri de tarani romani invesmantati in sumane de
patura alba si cu caciulile ostenilor lui Mihai Viteazul. Ei trec in drumul lor pe
sub poarta lui Mihai Viteazul si se aduna pe Campul lui Horea.

In aceasta atmosfera de mare sarbatoare si bucurie se da cititre

textului Rezolutiei Unirii. La ceasurile 12 din ziua de 1 Decembrie 1918, prin
votarea unanima a Rezolutie, unirea Transilvaniei cu Romania este infaptuita.

Romania reintregita cuprindea intre hotarele sale istorice o suprafata de

295.049 kmp fata de 137.000 kmp inainte de 1918 si o populatie de peste
16.500.000 de locuitori fata de 7.250.000.

Istoricul Florin Constantiniu spunea ca: “…Marea Unire din 1918 a fost si
ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti. Maretia ei sta in faptul ca
desavarsirea unitatii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui
guvern, a nici unui partid; este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata
intr-un elan tasnit cu putere din strafundurile constiintei unitatii neamului, un
elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l calauzi cu inteligenta politica
remarcabila spre telul dorit. [...]
 Marea Unire nu a fost rezultatul participarii Romaniei la razboi. Nici
partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut in vedere revolutia
din Rusia si destramarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a inscris
formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da
Bucovina, Transilvania si Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da
Basarabia; o biruinta o excludea pe cealalta, astfel ca nimeni nu vedea cum ar fi
cu putinta ca toate aceste provincii sa intre aproape simultan in frontierele
Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militara a stat la temelia Romaniei Mari, ci actul de vointa al

natiunii romane de a-si da armatura teritorial-institutionala care este statul
national.[...]

O necesitate istorica - natiunea trebuie sa traiasca intr-un stat national - s-a

dovedit mai puternica decat orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau
incompetenta, si, punand in miscare natiunea, i-a dat acea forta uriasa ca peste
toate adversitatile sa dea viata aspiratiei sale: statul national.”

POVESTEA IMNULUI. România a avut șase imnuri de stat.

Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statelor
naționale și adoptat oficial ca simbol al unității. E o melodie triumfală, menită să
ne ajute să ne simțim mai patrioți ca de obicei.

Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni
câștigătorul a fost compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș
triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor". Melodia nu a
avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus
textul pentru viitorul „Imn regal român", intonat, pentru prima dată, la
încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

„Poate că cel mai aproape de sufletul şi de mintea românilor a fost imnul pe care
România l-a avut între 1866 şi 1947, Imnul regal.

În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra" a fost

publicat noul imn al României, „Zdrobite catuşe", pe muzica lui Matei Socor.
O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară
și prietenia cu poporul rus eliberator: „Zdrobite cătuşe în urmă rămân, / În
frunte-i mereu muncitorul, / Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm, /Stăpân pe
destin e poporul”.
În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătușe” a
fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!" pe versuri de Eugen Frunză și Dan
Deșliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă
era încă în țară, elitele României își aflau sfârșitul în închisoare, iar libertatea de
expresie devenise o amintire interzisă.„Te slăvim, Românie, pământ
părintesc,/Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor / Cu poporul sovietic
eliberator / Leninismul ni-e far și tarie și avânt”.

În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat.

Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să
cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire", pe muzica lui Ciprian Porumbescu.
Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului
Victor Eftimiu, de origine albanez.

În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori
cunosc pe lume", imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.

În anul de grație 1989 ne-am trezit din somnul cel de moarte și am ieșit în
stradă. Interzis în perioada comunistă, „Deşteaptă-te, române!", la origine, „Un
răsunet", a devenit imnul naţional al României. Cetățenii erau obligați să-l cânte
pe stadioane, în școli, la toate adunările populare.

“Deşteaptă-te române”, Imnul Naţional al României, simbol al unităţii

Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorit, din 1998, în fiecare an pe data de
29 iulie. Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei
Mureşanu, poet romantic, jurnalist şi traducător. Poemul “Un răsunet”, scris în
vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi
cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea
(la 18 zile după izbucnirea revoluţiei).

„Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea

următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Tricolorul ca simbol al
națiunii românești apare la începutul secolului XIX : astfel, este de remarcat
prezența celor trei culori în canafuri și în picturile de pe pânza
drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru
prima oară semnificația: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul
ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)"[Tricolorul a fost adoptat întâi în Ţara
Românească, în 1834, când domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus
aprobării sultanului Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale şi a
drapelelor de luptă. Acesta din urmă era un „steag cu faţa roşie, albastră şi
galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Curând, ordinea
culorilor a fost schimbată, astfel încât galbenul să apară în centru.Drapelul tarii
noastre seamana cu cel al Andorei, al Ciadului şi al Republicii Moldova. Din
punct de vedere al nuanţelor culorilor, drapelul României şi al Andorrei se
aseamănă foarte bine, diferenţa făcând-o stema de pe steagul Andorei. În
privinţa diferenţelor dintre drapelul României şi al Republicii Moldova,
diferenţa o fac atât dimensiunile, cât şi stema de pe drapelul Republicii
Moldova. Diferenţa dintre drapelul României şi al Ciadului o face nuanţa de
albastru, în drapelul Ciadului fiind un albastru mai închis. Decretul nr. 1
din 14/26 iunie 1848 al Guvernului provizoriu menţiona că „Steagul Naţional va
avea trei culori: albastru, galben, roşu”,
Poezii pentru ziua de 1 decembrie

De 1 decembrie, noi, romanii de pretutindeni,

sarbatorim. E Ziua Nationala a Romaniei. Sa insuflam acest sentiment de iubire
de tara si pentru copiii nostri si va invitam, sa invatati si sa recitati, alaturi de ei,
cateva poezii pentru ziua de 1 decembrie. Vorbim despre romani, Romania,
sentimentul national, spiritul romanesc, etc.

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! - Andrei Mureşanu

IMNUL NAŢIONAL AL ROMÂNIEI

Potrivit articolului 12, alineatul 3 din Constituţia României, versurile strofelor

1, 2, 4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui
Anton Pann, formează Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!".

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman
Şi că-n a' noastre piepturi, păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ.
 Vatra fericirii - Victor Tulbure
Un vultur se rotește în tării
Peste Carpații mei cu frunți de piatră …
In lume nu-s mai multe Românii
Ci una doar, si-aceea ne e vatră!
Sclipesc in soare turle argintii …
Par sondele: un codru de mesteacăn …
In lume nu-s mai multe Românii
Ci una doar, si-aceea ne e leagăn!
In zori rasuna viers de ciocârlii …
De aur e pe câmp nemărginirea …
In lume nu-s mai multe Românii
Ci una doar, si-n ea ni-i fericirea!
Se-naltă-un steag cu falduri purpurii …
La noi in august e fierbinte vara …
In lume nu-s mai multe Românii
Ci una doar, si-aceea ne e țara!

Ti-ai mânat prin veacuri turmele pe plai - George Cosbuc

Ti-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,
Din stejarul Romei tu mlădiță ruptă,
Si-ți cantai amarul din caval si nai.
Dar cumplit tu fost-ai cand te-au dus in luptă
Ștefan si Mihai.
Cand ți-or pune piedici dușmanii să cazi
Spada ta să fie si de-acum, române
Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi,
Si te-ncrede-a pururi ca vei fi si mâne
Tare cum esti azi!
Sus ridică fruntea, vrednice popor!
Cați vorbim o limba si purtăm un nume,
Toti s-avem o ținta si un singur dor -
Mandru să se nalțe peste toate-n lume
Steagul tricolor!

Sa vorbim romanește - Bogdan Petriceicu Hasdeu

Cugetarea romanească
Are portul românesc,
Nu lasați dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.
Cand românul se-ndarjește
Din tatână cand mi-l scoți,
El iti toarnă romanește
Un blăstem de șapte coți.
Cand de dragoste s-aprinde
El vorbește lin si blând,
 Incât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.
Niciodată alta limbă,
De pre buze romanești,
Nu se-ndoaie, nu se schimba
După gandul ce gandești.
La mânie, la iubire,
La suspin si chiuit,
După chiar a noastra fire
Graiul nostru e croit.
La iubire, la mânie,
La chiot si la suspin,
România-i Românie
Cu fagur si cu pelin.
Sucind limba românească,
Stricând graiul stramoșesc,
Dupa moda frantuzească,
Sau cu modul latinesc.
Ne-am strâns mințile cu fracul
Si simțul ne-am imbracat
Cu haina, de unde dracul
Copiii și-a ințărcat.
Românimea cât traiește
Graiul nu și-l va lasa;
Să vorbim dar romanește.
Orice neam în limba sa!

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie - Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

Țara mea de glorii, țara mea de dor?
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;
Caci ramane stânca, deși moare valul,
Dulce Românie, asta ți-o doresc

Vis de razbunare negru ca mormantul.

Spada ta de sange dușman fumegând,
Si deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cand s-aprinde sacru candida-i vâltoare,
Dulce Romanie, asta ți-o doresc.
 Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic suâzând,
Ce pe Marte-n glorii sa orbească-l face,
Cand cu lampa-i zboara lumea luminând,
El pe sânu-ti vergin incă sa coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n brațe, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ți-o doresc.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi traiască numai in frătie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viață in vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală si mandrie,
Dulce Romanie, asta ți-o doresc!

Pui de lei - de Ioan Nenitescu

Eroi au fost, eroi sunt inca,

Si-or fi, in neamul romanesc,
Caci rupti sunt ca din tare stanca
Romanii orisiunde cresc.

E vita noastra faurita

De doi barbati cu brate tari
Si cu vointa otelita,
Cu minti destepte, inimi mari.

Si unu-i Decebal cel harnic,

Iar celalalt Traian cel drept,
Ei pentru vatra lor, amarnic
Au dat cu-atatia dusmani piept.

Si din asa parinti de sama

In veci s-or naste luptatori
Ce pentru patria lor mama
Vor sta ca vrednici urmatori.

Au fost eroi si-or sa mai fie,

Ce-or frange dusmanii misei.
Din coapsa Daciei si-a Romei
In veci or naste pui de lei!
PATRIA ROMANĂ de George Coșbuc

Patria ne-a fost pamantul

Unde ne-au trait stramosii,
Cei ce te-au batut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Si la Neajlov te facura
Fara dinti, Sinane,-n gura,
Si punand dusmanii-n juguri
Ei au framantat sub pluguri
Sangele Dumbravii-Rosii.
Asta-i patria romana
Unde-au vitejit stramosii!
Patria ne e pamantul
Celor ce suntem in viata,
Cei ce ne iubim frateste,
Ne dam mana romaneste:
Numai noi cu acelasi nume,
Numai noi romani pe lume
Toti de-aceeasi soarta data,
Suspinand cu toti odata
Si-avand toti o bucurie;
Asta-i patria romana
Si ea sfanta sa ne fie!
Patria ne-o fi pamantul
Unde ne-or trai nepotii,
Si-ntr-o mandra Romanie
De-o vrea cerul, in vecie,
S-or lupta sa ne pazeasca
Limba, legea romaneasca
Si vor face tot mai mare
Tot ce romanismul are:
Asta-i patria cea draga
Si-i dam patriei romane
Inima si viata-ntreagă