PROIECT DE ACTIVITATE

EXTRACURRICULARĂ

Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru

garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului,
a întegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(Constituţia României 2003, Articolul 117)

Director, Consilier educativ,

Prof. PITIGOI CERASELLA TIGANTIS LUIZA

2019
 A. DENUMIREA ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE:
,,ZIUA ARMATEI ROMÂNE”
B. APLICANTUL: Şcoala Gimnazială TRAIAN, Com. TRAIAN, Judeţul OLT
C. COORDONATOR:
PROF CHIVU ANA
MOTTO: Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii,
a independenţei şi a unităţii statului, a întegrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(Constituţia României 2003, Articolul 117)

Activităţi desfăşurate de
„ZIUA ARMATEI ROMÂNE”
25.10.2019

I. ARGUMENT:
În fiecare an, la 25 octombrie, românii sărbătoresc armata naţională, cinstind faptele de arme ale
soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor, martirilor militari, ofiţerilor şi generalilor, activi, în rezervă sau în retragere
care, de-a lungul timpului, au servit patria cu onoare şi credinţă, sub flamura drapelului tricolor.
Sărbătorirea Zilei Armatei în lume s-a instituit, în mod diferenţiat, de la o ţară la alta, după Primul
Război Mondial cu scopul de a oferi societăţii civile posibilitatea evocării faptelor de arme sau evenimentelor
hotărâtoare din viaţa fiecărei oştiri. De regulă, aceste zile au fost stabilite în corelaţie cu momentele
semnificative din istoria modernă şi contemporană a fiecarei ţări în parte.
Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne şi până în anul 1951 în tradiţia românească nu a
existat o zi dedicată exclusiv sărbatoririi acestei instituţii. Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după
Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Română a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua
Înălţării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial şi la cele dedicate Zilei Naţionale. Ziua
Forţelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost
stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului
românesc, dată de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte
armata şi pe cei care au fost în slujba ei.
Ne rămâne doar să mulțumim celor care s-au sacrificat să păstreze graniţele României aşa cun sunt
astăzi, să păstreze limba românească, credinţa poporului.

II. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII:

Cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale ale istoriei naţionale;
Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 25 octombrie pentru români;
Cunoaşterea celor trei categorii de arme care formează armata română;
Exprimarea, prin comportament, a spiritului patriotic;
Dezvoltarea respectului faţă de soldaţii armatei române.

III. RESURSE UMANE:

Elevii clasei a VII-a ,aVIII-a
Prof Chivu Ana
Cadrele didactice
Autoritatile locale

IV. RESURSE MATERIALE:

 Poezii/cântece dedicate ostaşilor;
Laptop;
Videoproiector;
Tablă interactivă;
Prezentare PPT;
Diplome.

V. PROGRAMUL ACTIVITĂŢII:
Momentele desfăşurării activităţii:
Prezentarea pe scurt a istoricului acestei zile;
Concurs de recitare de poezii/interpretare de cântece;
Vizionare PPT;
VI. FINALIZAREA ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE:
Acordarea diplomelor;
Expoziţie foto cu momente din cadrul activtatii

CALENDARUL PROIECTULUI

Nr.
Data Activitatea Mod de realizare
crt.
1. 23 octombrie 2019 Lansarea proiectului; Convorbire
Stabilirea activitǎţilor şi Fiecare elev îşi pregǎteşte
sarcinilor; participarea în cadrul
Să ne cunoaştem istoria! proiectului.
- prezentarea importanţei zilei
de 25 octombrie pentru Audierea povestirilor şi a
români; datelor prezentate
- lecturarea unor povestiri
istorice;
- recitarea unor poezii. Recitare de poezii
2. 24 octombrie 2019 Să ne cinstim eroii! Vizită
- depunere de flori/coroane de
flori la monumentul eroilor de Convorbire
la Comuna Traian;
- realizarea unor desene;
3. 25 octombrie 2019 Onoare armatei române! Recitarea de
-PROGRAM ARTISTIC- poezii,interpretarea de cantece
. patriotice,vizionare PPT
Acordarea diplomelor,discutii
 ISTORICUL ZILEI

Sărbătoarea este legată de generalul Gheorghe Avramescu (foto), comandantul Armatei a 4-a
Române, care a decis să pornească ofensiva în 25 octombrie pentru a-i face astfel un cadou Regelui
Mihai I de ziua sa de naștere.
Ziua de 25 octombrie este legată în mod direct de Regele Mihai I al României, singurul român în viață
care are rangul de mareșal și care, în 1944, era comandatul suprem al Armatei.
În 25 octombrie 1944, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a Române, a decis
să pornească ofensiva pentru a elibera orașul Carei și, totodată, ultimul colț de pământ românesc aflat sub
ocupație maghiară din 1940. Astfel, generalul Gheorghe Avramescu a dorit să îi facă un cadou Regelui, care
împlinea 23 de ani și care, cu două luni mai devreme, scosese România din războiul contra Națiunilor Unite
și pornise lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. Tot în 25 octombrie 1944, trupele românești au trecut
în Ungaria, după cum menționa generalul Gheorghe Avramescu într-un ordin de zi.
„La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu
însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei
şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi. Zdrobit de focul
năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump,
eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării. Prin ploi, prin noroaie şi drumuri desfundate, zi şi
noapte aţi luptat cu un duşman dârz şi hotărât şi l-aţi învins. Azi, când avangărzile trec pe pământ străin,
pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi, cu dragoste şi
admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi, voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat
Ardealul“, scria generalul român în ordinul de zi.
Data de 25 octombrie era serbată în România încă din anul 1921, de când venise pe lume Principele
Mihai, însă, în 1944, gestul generalului Gheorghe Avramescu avea o semnificație mai profundă, care marca
opoziția deopotrivă față de naziști și față de comuniști.
În anul 1959, după retragerea trupelor sovietice din România, ziua de 25 octombrie a fost declarată
oficial Ziua Armatei Române, astfel că, în mod ironic, comuniștii au continuat să serbeze astfel ziua Regelui
pe care ei îl alungaseră din țară.
Generalul Avramescu a plătit cu viața opoziția sa față de sovietici. El a fost asasinat de NKVD în 3
martie 1945, sub pretextul că ar fi plănuit să dezerteze la germani, după ce și ginerele său, Ilie Vlad Sturza,
dezertase.
O personalitate puternică
Generalul Gheorghe Avramescu s-a născut în 1884, într-o familie de țărani din județul Botoșani. În
1906 a fost admis la Școala de Infanterie din București, pe care a terminat-o în anul 1908. A luat parte în
calitate de ofițer la campania Armatei Regale Române din Cel de-al Doilea Război Balcanic. Apoi, s-a înscris
la cursurile Școlii Superioare de Război, însă nu a apucat să își termine studiile, deoarece România a intrat în
Primul Război Mondial.
În 1916, căpitanul Gheorghe Avramescu era la comanda unei companii care a luptat contra bulgarilor
pentru apărarea Cadrilaterului și a Dobrogei. După înfrângerea de la Turtucaia, el a fost retras în Muntenia și
a luat parte la luptele pentru apărarea Bucureștiului, apoi la retragerea în Moldova.
În vara anului 1917, Gheorghe Avramescu, care fusese avansat comandat de batalion, a luat parte la
luptele de la Mărășești. Pentru bravura sa deosebită, Regele Ferdinand I l-a decorat cu Steaua României și cu
Coroana României. În anul 1918 a fost cooptat în statul major al Diviziei 1 Vânători de Munte. În această
calitate, a luat parte și la campania din 1919, în care Armata Regală Română a distrus Republica Sovietică
Ungară și a ocupat Budapesta.
Gheorghe Avramescu a rămas în armată, iar în 1935 a fost avansat la gradul de general de brigadă,
apoi, în 1940, a devenit general de divizie. La intrarea României în Cel de-al Doilea Război Mondial, generalul
Gheorghe Avramescu se afla la comanda Corpului de Vânători de Munte, pe care l-a condus în campania
pentru eliberarea Bucovinei de Nord. Generalul Avramescu a participat apoi la luptele pentru cucerirea
Crimeei și la asediul Sevastopolului. Pentru bravura sa, a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul și cu Crucea
Germană de Aur. A rămas în Crimeea, apoi a fost numit la comanda unei corp de armată din Transnistria.
În anul 1944, în contextul ofensivei sovietice, el a preluat comanda de facto a Armatei a 4-a Române.
A intrat în conflict cu mareșalul Ion Antonescu, dictatorul care conducea România, care l-a destituit. Generalul
Gheorghe Avramescu a preluat din nou comanda Armatei a 4-a în data de 4 septembrie, iar în 9 octombrie
1944 a pornit ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, apoi trupele comandate de el au intrat în
Ungaria și în Slovacia. Gheorghe Avramescu a fost avansat la gradul de general de armată.

În vizorul sovieticilor
După dezertarea ginerelui său, generalul Gheorghe Avramescu a intrat în vizorul sovieticilor și s-au
întețit conflictele cu mareșalul Rodion Malinovski, comandantul Frontului 2 Ucrainean. Generalul Constantin
Sănătescu i-a arătat un denunț depus împotriva sa și i-a acordat concediu, pentru că generalul Gheorghe
Avramescu mai avea o lună până la pensionare. Însă, în februarie 1945, sovieticii au insistat la generalul
Avramescu să fie rechemat la comanda Armatei a 4-a. Generalul român a revenit la comandă în data de 19
februarie 1945. Trupele sale se aflau în Slovacia, când generalul Gheorghe Avramescu a fost convocat, în 2
martie, la comandamentul Armatei 40 Sovietice.
Generalul Filip Jmacenko i-a spus că a fost rechemat urgent la București, pentru a prelua o funcție
importantă. Cum Gheorghe Avramescu se afla în relații bune cu Regele Mihai I, anunțul nu i-a stârnit nici o
bănuială. S-a urcat în mașina pusă la dispoziție de comandamentul sovietic. Acolo, a început să aibă bănuieli,
pentru că era flancat de doi ofițeri NKVD, iar lângă șofer se afla un general NKVD. Mașina a fost atacată de
un avion german, iar Gheorghe Avramescu a sărit din mașină și a încercat să scape. A urmat un schimb de
focuri, iar generalul român a fost ucis. O zi mai târziu, a fost arestată și soția sa, Adela, care a fost trimisă în
Siberia, de unde s-a întors în 1956, grav bolnavă. Fiica generalului Avramescu, Felicia Sturza, care avea un
băiețel în vârstă de doar 11 luni, s-a sinucis atunci când a auzit că urmează să fie arestată. Generalul Avramescu
a fost înmormântat în Budapesta, iar în anul 2000, rămășițele sale au fost aduse în țară și reînhumate cu onoruri
în Cimitirul Militar din Cluj.

ROMANIA

ROMANI
A
DIPLOMĂ
Se acordă elevului/ei______________________________
din clasa a -a, de la Şcoala Gimnazială Traian, pentru participarea
activă la proiectul educaţional din data de 25. 10. 2019.
,,ZIUA ARMATEI ROMÂNE”

Director,
Prof Pitigoi Cerasella

Învăţător,
Prof. Daniela Semian PIP Mihaela Sofrone
ODĂ OSTAŞILOR ROMÂNI
Vasile Alecsandri

Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte!

Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei şoimani de munte!

Am cântat în tinereşe strămoşeasca vitejie,

Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie
Ce la vechiul nostru nume au adaus un renume
Dus pe dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!

Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare,

Vin cu inima crescută şi cu sufletul mai tare,
Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în faţă,
Voi, nepăsători de moarte, dispreţuitori de viaţă,
Ce-aţi probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare,
Că din vultur naste, din stejar răsare!

De la domn pân‘ la opincă, duşi de-o soartă norocoasă,

V-aţi legat în logodire cu izbânda glorioasă
Ş-arătând, precum prin nouri mândru soare se arată,
Cine-am fost odinioară, cine iar vom fi odată!

Să traiţi, feciori de oaste! Domnul sfânt să vă ajute

A străbate triumfalnic în cetaţi şi în redute,
Ca la Rahova cu tunul, ca la Griviţa cu zborul,
Ca la Plevna, unde astăzi cei întăi aţi pus piciorul,
Înfruntând pe-Osman-Gaziul, şi prin fapt de bărbăţie
Ridicând o ţară mică peste-o mare-mpărăţie!

O, viteji de viţă veche! Auziţi în depărtare

Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare?...
Sunt bătăile de inimi al întregui neam al nostru
Ce adună zi şi noapte dorul lui cu dorul vostru,
Sunt vărsările de lacrimi pentru-acel care se stinge,
Sunt urările voioase pentru-acel care învinge!

O! români, în faţa voastră, colo-n tainica cea zare,

Vedeţi voi o rază vie care-ncet, încet răsare,
Străbătând prin umbra deasă de lungi seculi adunată?
E voiosul fapt de ziuă mult dorită, mult visată,
E triumful luptei voastre, soarele neastânărei!

Dragii mei! din focul luptei oţeliţi cînd vă-ţi întoarce

La cămin, unde românca, aşteptând, suspină, toarce,
Tot poporul: rudă, frate,soră, mamă şi părinte,
Ca la domni, cu pâni şi sare, vor ieşi vouă-nainte.
Căci din voi fieşte care poartă-n frunte o cunună
Şi de gloria de astăzi şi de gloria străbună!
Pas dar! pas tot înainte! timpul vechi din nou zioreşte!
Viitorul României dat-au murgu ce-ncolţeşte!
O, copii! de voi sunt mândru, simt acea mândrie mare
Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare.
Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice!
Astăzi lumea ne cunoaşte: Român zice, Viteaz, zice.