ŞCOALA GIMNAZIALĂ SCOARŢA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL COPĂCIOASA

PROIECT EDUCAŢIONAL LOCAL

25-
29 NOIEMBRIE 2013
PROF.ÎNV. PREŞCOLAR STĂNILĂ IONELA-LAVINIA
 ŞCOALA GIMNAZIALǍ SCOARŢA
NR……./………….

GRǍDINIŢA CU PROGRAM NORMAL COPǍCIOASA

prof. înv. preşcolar STǍNILǍ IONELA - LAVINIA

DIRECTOR:

COMISIA METODICǍ:

COMISIA CU MUNCA EDUCATIVǍ:

COMISIA CU CALITATEA EDUCAŢIEI:

 Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei
României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea
Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie
1989 Ziua Naţională a României.
Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228
de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate
româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai
şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-
Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale,
toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă
delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa
poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu
căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu
table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de
mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei
românilor. Spectacol simbolic şi instructiv: mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie
printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile
oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile Cetăţuii, despuiate de pajurile nemţeşti, fâlfâie
Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui
Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le
trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între
steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la
desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi
delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai
dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul
aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat
textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului (n. r.: Vasile
Goldiş – fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul României,
ministru al Culturii, fost redactor al ziarului Românul, cel care în calitate de preşedinte al
delegaţiei ardelene a adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia).
Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg
Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. Restul rezoluţiei cuprinde programul de
aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplina
libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea
unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală,
legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte: Congresul de
pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici şi să
elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaţionale. Ea salută pe
fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate –
cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană -, se închină cu smerenie înaintea
acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea şi unitatea
naţiunii române şi exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin
luptele purtate împotriva duşmanului, au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei. La
ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei
cu România era săvârşită…
 ARGUMENT:

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire

statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie
1918) şi Bucovina (15 - 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura
internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul
mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.
1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Şi noi, românii trebuie să simţim româneşte şi
să cunoaştem semnificaţia acestui eveniment. Preşcolarii trebuie învăţaţi că istoria neamului
românesc este ea însăşi o lecţie de viaţă, voinţă şi iubire!
SCOP:
- cunoaşterea însemnătăţii zilei de 1 Decembrie 1918 şi ale consecinţelor actelor istorice
înfăptuite atunci asupra poporului român.

OBIECTIVE:
- înţelegerea semnificaţiei zilei de 1 decembrie;
- realizarea unor lucrări artistico-plastice şi postere pe tema amintită;
- stimularea dorinţei de cunoaştere a realizărilor strămoşilor noştri şi mândria faţă de
trecutul istoric al acestor meleaguri şi oameni ;
- prezentarea unor momente artistice în grup.

GRUP ŢINTĂ: grupa ”Fluturaşii”

RESURSE:
UMANE: cadru didactic, grupa ”Fluturaşii”, părinţi, invitaţi
MATERIALE: cărţi, planşe cu imagini reprezentând unirea, steagul Tricolor,
Stema Ţării, Harta României, volume cu povestiri istorice, CD-uri cu muzică patriotică,
DVD-Player, culori, acuarele, flipchart.

DE TIMP: 25-29.11.2013
REZULTATE AŞTEPTATE:
- realizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor
- realizarea unui poster
- copiii promovează Ziua Naţională a României printr-un moment artistic
- copiii socializează mult mai eficient.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:

NR. TEMA ŞI CONŢINUTUL LOCUL DATA RESPONSABIL

CRT. ACTIVITĂŢII DESFĂŞURĂRII
1 Convorbire despre Sala de clasă 25.11.2013 Prof. Stănilă
semnificatia zilei de 1 Ionela -Lavinia
Decembrie.
2 Repetarea poeziilor şi Sala de clasă 25-29.11.2013 Prof. Stănilă
cântecelor dedicate zilei de 1 Ionela -Lavinia
Decembrie.
3 Confecţionarea de lucrări Sala de grupă 25-29.11.2013 Prof. Stănilă
artistico-plastice dedicate zilei Ionela-Lavinia
de 1 Decembrie
Confecţionarea de steguleţe
Realizarea unui poster.
4 Expoziţie cu lucrările realizate Holul grădiniţei 28-29.11.2013 Prof. Stănilă
de preşcolari. Ionela-Lavinia

5 “România-i ţara mea”- Sala de clasă 29.11.2013 Prof. Stănilă

program artistic dedicat zilei Troiţă Ionela -Lavinia
naţionale a României
Depunere de steguleţe şi flori
la troiţă

EVALUAREA PROIECTULUI:
- prezentarea unui moment artistic dedicat zilei de 1 Decembrie.
- portofoliul proiectului.
- fotografii.

MOMENT ARTISTIC DEDICAT ZILEI NAŢIONELE A ROMÂNIEI

 “ROMÂNIA-I ŢARA MEA”
1. Desteapta-te romane!-imn

Desteapta-te romane, din somnul cel de moarte

In care te-adancira barbarii de tirani
Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarta
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani.

Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume

Ca-n aste maini mai curge un sange de roman.
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte un nume de Traian.

2. Semnificatia zilei :-discurs

De sute de ani, poporul roman ravnea sa traiasca intr-o singura tara:
ROMANIA. De aceean-a uitat niciodata fapta lui Mihai Viteazul care in 1600, zdrobind
pe dusmani, a unit Tarile Romane.
Unirea moldovei cu Tara Romaneasca in1858 a bucurat nespus intregul nostrum
popor. De aceea la razboiul pentru cucerirea independentei au participat romani de
pretutindeni.
Iubindu-si cu ardoare pamantul pe care traia, iubindu-si patria si ravnind
intotdeauna sa traiasca liber, poporul roman a stiut sa lupte sis a se sacrifice pentru acest
maret ideal.
Statul roman unitar, in granitele lui firesti s-a format prin lupta si jertfa
romanilor de pretutindeni. Alba iulia a devenit simbolul acestei Uniri.

3. Tara mea-poezie
Avem o mandra tara O lege avem strabuna
Prin timpi de jale-amara Prin veacuri de furtuna
Stramosii se luptara Ea n-a putut sa apuna
S-o scape de stapani. Strivita de pagani.
Azi singuri noi, romanii Ne-a fost cel Sfant tarie
Suntem in ea stapani Si-n veci o sa ne fie
Sus inima, romani! Sus inima, romani!
In tara romaneasca
De-a pururi sa traiasca
Credinta stramoseacsa
Si graiul din batrani.
Spre Domnul tarii gandul
De-a pururi noi avandu-l
Sus inima, romane.
4.”Un cantec istoric”-cantec
Un cantec istoric ne-aduce aminte Treceti batalioane romane Carpatii
Ca fratii in veci vor fi frati La arme cu frunze si flori
Un cantec de lupta batran ca Unirea V-asteapta izbanda , v-asteapta si fratii
Voi compatrioti ascultati Cu inima la trecatori.

Nu sabii facura Unirea ci inimi Ardealul,Ardealul, Ardealul ne cheama

La Alba cu totii mergeau Nadejdea e numai la noi
Toti oamenii tarii semnara-ntregirea Saruta-ti copile, parintii si fratii
Vointa intregului neam. Si-apoi sa mergem la razboi.

5. Poezie
Domnul Sfant sa ne iubeasca Noi, prin vremi ce ne-ncercara
Si-al sau Duh ocrotitor Alta arma n-am avut
Plin de pace sa pluteasca Numai dragostea de tara
Peste tara romaneasc Ce stramosii ne-o lasara
Si-al romanilor popor! Si pe Domnul Sfant de scut.

Mai fatis mai fara veste Numai Domnul ne iubeasca

Ne-ati lovit, dusmani de voi! Si-al sau Duh ocrotitor
Dar ce-a fost, a fost poveste! Plin de pace sa pluteasca
Dragostea de tara este Peste tara romaneasc
Si mai tare acum in noi. Si-al romanilor popor!

6.”Hai sa-ntindem hora mare!”cantec

Hai sa-ntindem hora mare Noi suntem ai Romaniei

Mai aici si mai colea Noi suntm si frati uniti
Mai aproape de hotare Si pe camp de batalie
Pana-n Basarabia. Vom lupta nedespartiti.

C-asa este tot romanul

De cand este pe pamant
A luptat pentru Unire
Si pentru pamantul Sfant

7.Discurs:
 “Vesnicia s-a nascut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga. Satul romanesc este acela ce
poarta peste ani traditia portului, cantecului si dansului popular. Cat timp le cunoastem si le
transmitem din generatie in generatie vom ramane vesnic: romanai.. Cantecul popular ne
reprezinta asa cum am fost si suntem: frati uniti pe glia aceasta scaldata de sange, pe
meleaguri indragite de tarani si conducatorii lor. Ni-i amintim si ii cinstim pentru ca datorita
unui Mihai Viteazul, Stefan cal mare, Vlad Tepes, Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Carol I
astazi suntem liberi si uniti.
Ziua de 1 decembrie este ziua in care s-a facut dreptate. Este ziua in care au cantat toti
romanii intr-un glas: Ziua Unirii!

8.Poezie:

Noi vrem sa ne unim cu Tara! La –ntai decembrie auzim

Bunicii nostril au decis In suflet limpede si clara
La Alba Iulia, punand Strigarea unui neam intreg
In fapt stravechiul nostru vis. Noi vrem sa ne unim cu Tara!

Fiinta unica, de neam Printr-un sir sfant de batalii

Nascut din daci si din romani, Purtate de romani eroi
S-a regasit pe-acelasi ram S-au eliberat strabune glii
Dupa un lung amar de ani. Sa vietuim in pace noi!

La mulţi ani, prieteni!

La mulţi ani români de aici şi de pretutindeni!
Fie ca anul care vine să aducă-un mândru soare
Să deschidă o cale nouă de mari fapte roditoare
Pentru neamul românesc.