Test bac nr.

1
România și concertul european. De la Criza Orientală la marile alianțe ale
secolului XX
Subiectul I (30 de puncte)
Citiți cu atenție textele de mai jos:
A. „În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de
sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. Însă, domnilor, aici se oprește munca noastră? Aici
se oprește misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit, nu de azi, ci, pot zice, de secole și mai
cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? (...).
Iată dară pentru ce voim să fim independenți, ca să nu mai atârnăm de capriciul sau de greșelile
cutărui sau cutărui vizir din Constantinopol. Trebuie să dovedim că reclamăm independența
pentru că și noi ca națiune avem dreptul să trăim cu viața noastră. Când toată Europa predică
sentimentele de justiție este drept ca aceste sentimente să se răspândească și asupra noastră și să
ne lase să trăim cu viața noastră proprie, răspunzând numai pentru greșelile noastre și primind
chiar pedepse pentru greșelile noastre și nu pentru ale altora. Trebuie să arătăm Europei că nu
voim ca noi, care, timp de 20 de ani, am lucrat și am dat avânt de progres și civilizație acestei
națiuni, nu voim să vedem acest travaliu al nostru ca să fie pus în cumpănă afară de hotarele
noastre”. (Mihail Kogălniceanu, Discurs rostit în cadrul ședinței Adunării Deputaților din 9 mai
1877, cu ocazia obținerii independenței României,
https://sergiumotreanu.ro/2018/05/09/discursul-independentei-romaniei-mihail-kogalniceanu/).
B. „Rușii ar fi vrut însă ca rolul armatei române să se reducă la paza Dunării și să nu se amestece
în războiul cu Bulgaria. Ei vroiau să aibă pentru dânșii singuri gloria de a alunga pe turci din
Europa și se temeau pe de altă parte să nu fie datori României, căreia se pregăteau să-i răpească
Basarabia Sudică. Lucrurile se petrecură altfe, independența română fu plătită cu sânge. Dar
tocmai când se credeau învingători, rușii întâmpinară o rezistență neașteptată la Plevna. Acest
orășel din Bulgaria, fu întărit de armata turcească de sun conducerea lui Osman-pașa, care
respinsese în două rânduri armatele rusești. Văzându-se în imposibilitatea de a înainta și
amenințați pe la spate de garnizoanele turcești rămase în unele cetăți de la Dunăre, rușii se
văzură nevoiți să facă apel la români”. (Petre P. Panaitescu, Istoria Românilor, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1993).
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați secolul la care face referire sursa A. 2 puncte
2. Numiți conducătorul militar menționat în sursa B. 2 puncte
3. Numiți spațiul istoric în care s-au desfășurat ostilitățile. 3 puncte
4. Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține vechimea ideii de independență,
selectând două informații în acest sens. 6 puncte
5. Scrieți două informații aflate în relație cauză-efect, selectate din sursa B. 7 puncte

1
 6. Prezentați două acțiuni diplomatice la care a participat România în contextul războiului
ruso-turc din 1877-1878. 6 puncte
7. Menționați o consecință a obținerii independenței de către România. 4 puncte

Subiectul II (30 de puncte)

Citiți cu atenție, textul de mai jos:
„Problema care se pune azi României e înfricoşător, dar simplu: sau România pricepe datoria pe
care i-au creat-o evenimentele în curs, şi atunci istoria ei abia începe, iar viitorul ei va fi o
răzbunare prelungită şi măreaţă a umilinţelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e
„mâine“, cu ochii mari deschişi la tot ce e „azi“ nu pricepe şi înlemnită stă pe loc, şi atunci
istoria ei va înfăţişa pentru vecie exemplul, unic şi mizerabil, al unei sinucideri vieţuite!
Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă şi mare! România nu poate fi întreagă
fără Ardeal; România nu poate fi mare fără jertfă! Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e
şcoala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susţinut viaţa. Ardealul e scânteia care aprinde
energia, e mutilarea care striga răzbunare, e făţărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care
cere libertatea! Ardealul e românismul în restrişte, e întărirea care depărtează vrăjmaşul, e viaţa
care cheamă viaţa! Ne trebuie Ardealul! Nu putem fără el! Vom şti să-l luăm şi, mai ales, să-l
merităm! Pentru Ardeal nu-i viaţă care să nu se stingă cu plăcere; pentru Ardeal nu-i sforţare care
să nu se ofere de la sine; pentru Ardeal totul se schimbă, totul se înfrumuseţează, până şi moartea
se schimbă: încetează de a fi hidoasă, devine atrăgătoare! Ardealul nu e numai inima României
politice; priviţi harta: Ardealul e inima României geografice! Din culmile lui, izvorăsc apele cari
au scăldat românismul în istorie: la miază-noapte Someşul; la apus, Mureşul; la miază-zi, Oltul!
De-a lungul Carpaţilor, România de azi se întinde ca o simpla zonă militară a unei fortăreţe
naturale, încăpută în mâini străine!”(Discursul rostit de Nicolae Titulescu la adunarea națională
de la Ploiești, iunie-iulie, 1915, https://cutiacuvechituri.wordpress.com/2012/01/24/inima-
romaniei-discurs-din-1915-al-lui-nicolae-titulescu/).

Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați, pe baza sursei date, un aspect referitor la rolul munților Carpați. 2p.
2. Menționați numele autorului și spațiu la care el face referire. 6p.
3. Menționați din sursa dată, două informații referitoare la opțiunile politice ale
României.6p
4. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viziunea autorului față de
spațiul istoric aflat în discuție, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 p.
5. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia obiectivul principal
al politicii externe a României pe tot parcursul perioadei interbelice a fost
păstrarea/menținerea frontirerelor trasate la sfârșitul primului război mondial. 6p.

Subiectul III (30 de puncte)

Elaborați în aproximativ două pagini, un eseu despre România în al doilea război
mondial, având în vedere:
2
  prezentarea unui moment din anul 1940 rreferitor la România
 precizarea/menționarea a doi factori care au determinat intrarea României în
război
 menționarea unui moment dramatic pentru armata română din timpul
războiului din est
 menționarea unui eveniment care a schimbat cursul războiului pentru
România și precizarea unei consecințe în plan intern a acestui eveniment
 forumlarea unui punct de vedere referitor la rolul României în relațiile
internaționale în secolul XX și susținerea sa printr-un argument istoric
demonstrabil.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric
(prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.