Analiza curriculum-ului preșcolar din perspectiva

dimensiunii de structura

Din perspectivă structural funcțională programul

curricular pentru învățământul preșcolar se definește
prin specificul componentelor sale:
-FINALITĂȚI
CONȚINUTURI DIDACTICE
STRATEGII DE INSTRUIRE ȘI DE EVALUARE
UNITĂȚI DE TIMP ÎN PARCURGEREA
PROGRAMULUI CURRICULAR
Finalitățile specifice programului curricular

Se obiectivează în mod concret și specific prin

obiectivele cadru si obiectivele de referință formulate
pentru fiecare dintre domeniile experiențiale
cuprinse în programă.
Privite din perspectivă didactică domeniile
experiențiale reprezintă arii de organizare a
cunoașterii (seturi de informații, concepte, realități
fizice și sociale) și a modalităților diverse de
raportare la realitate (competențe, capacități,
atitudini, comportamente specifice diferitelor
domenii de dezvoltare).
DOMENIILE EXPERIENȚIALE
DOMENII EXPERIENȚIALE
Domeniul psihomotric
Domeniul Limbă și comunicare
Domeniul Științe
DOMENII CURRICULARE
Educație fizică și mișcare
Educarea limbajului, a comunicării
verbale, nonverbale, paraverbale
Activități matematice (formă, mărime,
culoare, dimensiune, poziția spațială,
conceptul de număr, operații
matematice simple exemplificate
practic)
Cunoașterea mediului (informații
despre formele de viață, plante,
animale, oameni, anotimpuri, forme de
relief),
Educație ecologică
Educație pentru igienă și sănătate
Domeniul Om și societate
Domeniul Estetic și creativ
Educație pentru societate
(comportamentele prosociale,
comportamentul de salut, de
ajutor, evitarea discriminării, a
segregării pe sexe, rase)
Activități practice și elemente de
activitate casnică
Educație plastică
Educație muzicală
 Curriculumul pentru învăţământul preşcolar
promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului,
considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii.
 Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează
importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului, în
contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului
pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu
doar competenţele academice, ci în aceeaşi măsură,
 capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de
dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a lucra împreună
sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea,
toleranţa etc.),
 dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii
problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale,
etc., asocieri, corelaţii etc.),
 dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie
sănătoasă etc.).
 Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează
cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a
copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.
 Prin abordarea activităţilor în formă integrată, educatoarea organizează
învăţarea ca un regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înţeleagă, să
accepte şi să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente, să fie parteneri
în învăţare. Astfel, educatoarea dobândeşte diferite competenţe, cum ar fi:
consilier, mediator, coordonator, coevaluator, animator, partener în
învăţare.

 Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o

formă atractivă, flexibilă, care conduce activitatea copilului spre
investigare, documentare, cercetare şi aplicarea practică a celor învăţate.

 Finalităţile activităţilor integrate trebuie selectate de către

educatoare din obiectivele cadru şi de referinţă ale domeniilor
experienţiale din curriculum pentru învăţământul preşcolar, iar
obiectivele operaţionale se vor constitui într-un set de 4 – 5
obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare vizate.

 Conţinuturile sunt selectate în strânsă legătură cu nivelul de integrare

curriculară.
 DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 Acoperă stăpânirea exprimării orale, ca şi abilitatea

de a înţelege comunicarea verbală.
Se apreciază că prin ascultare şi exprimare în situaţii
de grup, preşcolarii devin capabili să exploreze
experienţele altor persoane şi să-şi extindă astfel
propriul repertoriu de experienţe semnificative.
 Se urmăreşte ca aceştia să vorbească cu încredere,
clar şi fluent, utilizând modalităţi de exprimare
adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.
 Domeniul estetic şi creativ

 Acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la

experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri
de manifestare a calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării
la scop sau utilizare.
 Experienţele şi trăirile caracteristice presupun explorarea
trăirilor afective, ca şi a proceselor de a construi, compune sau
inventa.
 Prin intermediul unor asemenea experienţe copiii acumulează
cunoştinţe şi abilităţi, ca şi o sporită receptivitate perceptivă,
care le va permite să reacţioneze de o manieră personală la
ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experienţe pot fi
prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în
contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale,
imaginative, emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (muzica,
activităţile artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
 Domeniul Științe

 Include atat abordarea domeniului matematic prin intermediul

experientelor practice cat si intelegerea naturii, ca fiind modificabila de
fiintele umane cu care se afla in interactiune.
Astfel, se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu domeniul
matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin
simularea de cumpărături în magazine.
În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la
unele concepte,
 cum ar fi: volum, masă, număr şi, de asemenea, ei vor putea fi implicaţi în
activităţi de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă.

 Dezvoltarea capacităţilor de raţionament va fi încurajată în conexiune cu obiecte şi

activităţi familiare în sala de grupă sau la domiciliul copiilor.

 Este considerată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în

experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte şi elemente de cunoaştere
pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru
creşterea clarităţii sau relevanţei unor mesaje.
 De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul
doar la contextul disciplinelor matematice, ci să-i ofere posibilitatea
de a explora şi contexte ale unor alte componente curriculare,
oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice,
scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activităţi,
cuantificarea unor rezultate, analiza proporţiilor unei clădiri etc.
 Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie
ştiinţifică: observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci
când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii, prin
activităţi simple cum ar fi:
 observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat
apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind
efectul temperaturii asupra materialului),
 confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea
unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex. producerea
iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale.
 Domeniul om şi societate

Include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni,

relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care
acţiunile umane influenţează evenimentele.
Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajaţi să se
angajeze în explorarea activă, a zonei sau cartierului în
care locuiesc.
 Familiile acestora, mediul fizic, uman şi social pot fi utilizate ca resurse de
învăţare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile şi alte materialele
 audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia
preşcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor
 şi acţiunilor morale. Astfel, copiii vor înţelege mult mai uşor concepte
precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor
putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact.
 De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii
morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor
probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de
studierea şi dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
 Domeniul psihomotric

acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale,

mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii
şi de manipulare de fineţe, ca şi elemente de cunoaştere,
legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului.
Activităţile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu
acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare
corporală, competiţii între indivizi sau grupuri, având ca
obiect abilităţi psihomotorii, ca şi activităţile care pot avea
drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau
ţinută.
 In aplicarea noului curriculum
se vor utiliza cele 6 teme generale
care combină cunoştinţe, deprinderi şi
abilităţi din mai multe domenii
experienţiale şi permit implicarea
mai multor domenii de dezvoltare
ale copilului.
 Teme generale

Cine sunt/suntem?(eu, tu, noi din punct de vedere fizic,

social, cultural, eu și familia mea)
Cu ce si cum exprimăm ceea ce simțim?(emoții, expresii
emoționale de natură culturală)
Ce și cum vreau să fiu?(drepturi și responsabilități ale
copiilor și adulților, meserii,cariere)
Ce și cum planifică, organizează o activitate (scopuri
lucrative și planificare, joc de rol)
Când, cum și de ce se întâmplă?(structuri naturale și
structuri create de om, fenomene naturale)
Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?(trecut, prezent și
viitor al lumii fizice și a comunităților umane)
 IMPORTANT

orice activitate din grădiniţă este o

experienţă de învăţare si pornind de la acest
fapt sa acordam importanta egala tuturor
tipurilor de activitati desfasurate.
Toate tipurile de activităţi reprezintă
diferite momente ale programului zilnic al
copilului în grădiniţă şi toate reprezintă
oportunităţi de învăţare în modul cel mai
natural al copilului.
 Jocuri si activitati didactice alese
 Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii dintr-o
oferta cu grija selectata de educatoare.
 Acestea se vor desfasura atat in etapa de dimineata cat si in
etapa de dupa activitatile pe domenii experientiale
 ALA – cel putin trei centre vor fi deschise zilnic. Tema
poate fi generica pentru toate centrele deschise, dar se pot
stabili teme distincte pentru fiecare centru . ALA se
realizeaza simultan si nu succesiv, nu este obligatoriu ca
fiecare copil sa parcurga zilnic toate sectoarele deschise.
 ALA- nu se desfasoara FRONTAL
 Tot in cadrul ALA se vor desfasura activitatile din cadrul
programelor nationale, judetene si activitatile educative
 Activitati de dezvoltare personala
Activităţi de dezvoltare personală: rutinele,
tranziţiile, activităţile opţionale, activităţile
din perioada după-amiezii.
ADP-rutinele zilnice (sosirea copiilor,
micul dejun, spalatul si toaleta, masa de
pranz, somnul si relaxarea ) . Fiecare
educatoare va consemna pe o pagina rutinele
zilnice iar in caietul educatoarei zilnic se vor
consemna deprinderile asupra carora se insista
( doua, trei)
 Intalnirea de dimineata

 -Intalnirea de dimineata se va specifica si desfasura

zilnic pe etapele prevazute de Curriculum( pg.27,28-
Curriculum pentru invatamantul prescolar, prezentare si
explicitari) intr-o ordine aleasa de educatoare in functie de
obiectivele pe care si-a propus sa le realizeze.
 Genericul intalnirii de dimineata poate fi acelasi pentru
toata saptamana, dar poate sa fie schimbat zilnic in functie
de evenimentele care sunt in ziua respectiva ( ziua de
nastere a unui copil, evenimente sociale si religioase,
fenomene meteo, vizite, excursii, etc).
 Important este ca mesajul zilei din cadrul intalnirii de
dimineata sa fie relevant pentru introducerea
continuturilor invatarii din ziua respectiva.
 Tranzitiile

-Tranzitiile –activitati de scurta durata, fac

trecerea de la momentele de rutina la alte tipuri de
activitati de invatare sau de la o activitate de invatare
la alta, pot fi liantul in cadrul activitatilor integrate
sau fac trecerea dintre un tip de activitate la altul -
acestea vor fi consemnate zilnic.
Tranzitiile se pot repeta perioade mai scurte sau mai
lungi ( zile, saptamani) si se pot relua dupa un
interval de timp.
 Activitati pe domenii experientiale

Activităţile pe domenii experienţiale

(experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere
interdisciplinare )sunt activităţi tematice care
implică experienţe de învăţare din mai multe
domenii experienţiale sau a unui domeniu
experienţial (care este interdisciplinar) ce pot fi
desfăşurate sub forma unor proiecte sau ca
activităţi ce îmbină mai multe forme de organizare:
individual, grup, perechi, frontal.
 Activitati integrate

 Activităţile integrate vor fi prezente în

planificare, proiectate conform planului de
învăţământ, nivelului de vârstă, susţinute de
experienţa cadrului didactic.
 Saptamanal se vor desfasura minim 3
activitati integrate.
 Pasi importanti in proiectare anuala
1 După ce am stabilit care sunt grupele cu care
vom lucra în anul şcolar curent, adunăm întreg
colectivul de cadre didactice al grădiniţei;
2 Fiecare colegă va avea în faţă calendarul aferent
perioadei de derulare a anului şcolar, ordinul
MECI cu structura anului şcolar, tabelul cu cele
şase teme anuale de studiu şi descriptivul
fiecăreia;
3 De asemenea, colegele vor putea să consulte
tabelele destinate fiecărei teme (pe grupe de
vârstă), îndeosebi coloana cu conţinuturi şi
sugestiile de teme din subsolul acestora;
Predarea integrată a conţinuturilor a cunoscut o
extensie relativ rapidă în învăţământul preşcolar şi
primar. Aceasta se dovedeşte a fi o reală soluţie
pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea,
cultura, tehnologia.
Prin abordarea activităţilor în formă integrată,
educatoarea organizează învăţarea ca un regizor,
un moderator, ajutându-i pe copii să înţeleagă, să
accepte şi să stimuleze opinii personale, emoţii,
sentimente, să fie parteneri în învăţare.
PROIECTARE ANUALA
 Evaluarea

Ca proces, evaluarea are următoarele componente:

măsurarea achiziţiilor copilului, înregistrarea şi
aprecierea lor. Aceasta din urmă cuprinde pe de-o
parte, predicţia privind nivelul de dezvoltare a
copilului ca premisă pentru stadiul următor şi
diagnoza, în termeni de identificare a factorilor ce
frânează dezvoltarea copilului.
 Evaluarea

Deoarece evaluarea este parte a procesului

educativ, se recomandă să fie formativă, în
flux continuu, sistematică şi analitică, pentru
a-i putea oferi evaluatorului informaţii concrete în
legătură cu nivelul de atingere a obiectivelor
educaţionale, cu dificultăţile de învăţare şi de
adaptare ale copilului, să îi sugereze acestuia
modificări, ajustări, ameliorări ale unor deprinderi,
atitudini, prejudecăţi, conduite.
 DE EVITAT!!!

A utiliza, în activităţile desfăşurate cu copiii

pe domenii experienţiale (Limbă şi
comunicare, Ştiinţe, Om şi societate),
numai fişe/caiete de lucru;
A încărca mediului educaţional al grupei cu
materiale care nu sunt în acord cu tema
studiată sau cu momentul parcurs din anul
şcolar;
A lăsa grija opţionalului pe umerii
profesorului care îl desfăşoară, fără a
acorda atenţie faptului că această activitate
presupune munca în echipă;
 DE EVITAT!!!

A nu implica preşcolarii în amenajarea

mediului educaţional şi în procesul de
evaluare al activităţilor/proiectelor;
A utiliza în exces mijloacele audio-vizuale
(televizor, casetofon, computer etc.) pe
durata unei zile de activitate cu copiii;
 Eliminarea, în mod deliberat, a activităţilor
în aer liber prevăzute de Metodologia de
aplicare a planului de învăţământ pentru
copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani;
 DE RETINUT!!!

 trebuie să se înţeleagă foarte clar faptul că nu

forţăm copiii să scrie toate literele alfabetului; nu îi
forţăm pe copii să înveţe să scrie litere, dacă ei nu
sunt pregătiţi să o facă; nu utilizăm caiete tip I
pentru a-i deprinde să scrie litere ca la şcoală etc.
Obiectivul nostru şi sarcina noastră este de a-i ajuta
să înţeleagă că există o diferenţă între text scris şi
imagine; că sunt o mulţime de semne în mediul
nostru apropiat care ne transmit diferite mesaje; că
literele şi cifrele înseamnă mesaj scris şi fac şi ele
parte din categoria semnelor cu semnificaţie şi, abia
în ultimul rând, că şi ei pot să le înţeleagă şi să le
scrie (când e pregătit fiecare, în ritmul lui etc.).