 1 Decembrie - Ziua Naţională a României

FLUXUL AGERPRES
 12:12Bob: Elveţianul Sandro Michel, operat de urgenţă după un accident la antrenament
 12:10Nataţie: Cătălin Preda, medaliat cu bronz la sărituri de la mare înălţime la Mondialele de la Doha
 12:10#Ucraina: Lituania şi Islanda vor conduce o coaliţie care va demina teritoriul ucrainean
 12:08Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare cere urgentarea plăţii mai multor subvenţii aflate încă în
blocaj
 12:01Comunicat de presă - Centrul pentru Jurnalism Independent
 12:01Fotbal: Atletico Madrid a revenit la antrenamente fără Correa, Morata, Azpilicueta şi Lemar
 12:00Comunicat de presă - Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
 12:00UNSAR: În primele 9 luni ale anului trecut, prima medie RCA a avut o evoluţie de 5%
 12:00Ciucă: Am intrat la guvernare pentru stabilitate; îndemn guvernanţii care au uitat să-şi
reamintească de angajamentul lor
 12:00PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Parcul Naţional Durmitor (Muntenegru)
Vezi mai mult
Vezi mai putin

CELE MAI CITITE DIN DOCUMENTARE

acum 2 ani
15 februarie - Ziua naţională a lecturii

acum 3 ore
O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul Alexandru Bocăneţ

acum 4 ore
Cirque du Soleil prezintă, la Bucureşti, spectacolul "OVO" (15-18 februarie)

acum 4 ani
DOZA DE CULTURĂ: ''Cântecul lui Roland''

acum 2 ani
15 februarie - Ziua naţională a lecturii

acum 2 ani
CONSTRUCŢII CELEBRE: Palatul Versailles

acum 3 ani
15 februarie - Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer

acum 3 ani
24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române

acum 6 ani
DOCUMENTAR: Zodia Vărsătorului (20 ianuarie - 18 februarie)

acum 6 ani
105 ani de când Canberra a devenit capitala Australiei
1 Decembrie - Ziua Naţională a României
2022-12-01 08:00:00Nr afisări
1 Decembrie - Ziua Naţională a României
2022-12-01 08:00:00Nr afisări
1 Decembrie - Ziua Naţională a României
2022-12-01 08:00:001168 afisări
1 Decembrie - Ziua Naţională a României
2022-12-01 08:00:00Nr afisări
1 Decembrie - Ziua Naţională a României
2022-12-01 08:00:00Nr afisări

Urmareste
Modifică dimensiunea fontului:
Play
Începând din 1990, Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an,
la data de 1 Decembrie. În 1918, la această dată, Marea Adunarea Naţională
de la Alba Iulia adopta rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România.

Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de

10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa
Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României,
sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea
pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării
Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul
sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat
Regatul României.
Participanţi la parada militară prilejuită de sărbătoarea Naţionala a României
(1866-1947). Data de 10 mai reprezintă ziua in care Regele Carol I a venit in
România, 1946.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie

1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930;
1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la
data de 23 august. La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi
Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa,
URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei
naziste şi Ungariei horthyste.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie,

proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost
publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990,
potrivit http://www.cdep.ro/.
Defilarea soldaţilor români pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti, cu ocazia
sărbătoririi Zilei Naţionale a României, 1990.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/ Arhiva istorică AGERPRES
La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la
Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi
române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada
militară. Începând din 1990, în Bucureşti şi în alte oraşe din întreaga ţară se
desfăşoară parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce
cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

***

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a

încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la
24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14
noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc de la 1877-
1878, care a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a
României, în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914),
a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub
regele Ferdinand (1914-1927).
Militari din cadrul Regimentului 30 Garda Mihai Viteazul, la Ziua Naţională a
României organizată la Alba Iulia, 1990.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/ Arhiva istorică AGERPRES

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pe lângă cei 680 de delegaţi aleşi în cele

130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei,
Maramureşului şi Sătmarului, în sala Casinei din Alba Iulia, se aflau şi
reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organizaţii politice, culturale,
profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat,
delegaţi ai Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai
societăţilor studenţeşti, în total 1.228 de delegaţi. Alţi participanţi "peste
100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea
româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara
Bârsei până la Crişuri" erau adunaţi pe Câmpul lui Horea, aşteptând Rezoluţia
Adunării, arată lucrările "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică,
2003) şi "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu C.
Giurescu, 1977).
Militari din cadrul Regimentului 30 Garda Mihai Viteazul, defilând la Ziua
Naţională a României, 1999.
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES

În primul articol al Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, ce decreta unirea tuturor

românilor într-un singur stat, se arăta: "I. Adunarea Naţională a tuturor
românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie
1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii
cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al
naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre."
("Unirea Transilvaniei cu România 1918", Editura Politică, 1978).

Adunarea Naţională a procedat, apoi, la alegerea unei Adunări legislative

numită Marele Sfat Naţional, compus din 250 de membri, dintre care 200 să
fie aleşi de Adunare imediat, iar restul de 50 să fie cooptaţi de către însuşi
Marele Sfat Naţional; acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul
Dirigent.

Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru
totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel,
documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român:
România Mare.
Manifestări prilejuite de Ziua Naţională a României la Alba Iulia, 1997.
Foto: (c) ALEX TUDOR/ Arhiva istorică AGERPRES
În aceeaşi zi, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi
ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi, oraşul redevenind capitala României întregite.

Sfârşitul anului 1918 a fost însoţit de un sentiment naţional de recunoştinţă

pentru cei ce s-au luptat şi s-au jertfit în războiul întregirii naţionale, după cum
notează istoricul Ioan Scurtu, în volumul "Istoria românilor în timpul celor patru
regi (1866-1947). Ferdinand I" (Editura Enciclopedică, 2004). Profesorul
Vasile Pârvan, de la Universitatea din Bucureşti, şi-a inaugurat cursul pe
această temă, a sacrificiului, spunând, în faţa părinţilor, îmbrăcaţi în negru,
care se aflau în primele bănci din sală: "Cu anii lor cei tineri, au înmulţit anii
nesfârşiţi ai patriei. Somn blând, copiii mei, somn lin!".

La 1/14 decembrie 1918, delegaţia Marelui Sfat Naţional, alcătuită din

episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş
şi Caius Brediceanu, a prezentat guvernului şi suveranului actul unirii
Transilvaniei cu România. Regele Ferdinand a subliniat, în discursul său: "Ne-
aţi adus nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete, ne-aţi adus
inimile lor, şi în primirea plină de dragoste frăţească ce aţi găsit-o la noi, aţi
putut simţi pulsul ţării mume ce bate în acelaşi ritm cu al vostru. [...] După
Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră din cele mai scumpe: Ardealul
cu ţinuturile din Ungaria locuite de români. Astăzi ne-aţi adus şi această ultimă
piatră a clădirii, care încoronează marea operă de Unire. Putem privi cu
încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice, bazate pe principii
democratice ce sunt o chezăşie pentru dezvoltarea firească a unei vieţi
sănătoase, ele sunt alimentate de credinţa nestrămutată a unui şir de
generaţii, de apostoli ai idealului naţional, ele sunt sfinţite prin sângele vitejilor
mei ostaşi care au luptat şi au murit pentru Unire".
Ziua Naţională a României, sărbătorită la Alba Iulia, 1997.
Foto: (c) SIMION MECHNO/ Arhiva istorică AGERPRES

Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a

Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a
Transilvaniei. La 29 decembrie 1920, Parlamentul a votat legile de ratificare a
unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi
Basarabiei cu România.
În primăvara anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins,
pentru prima dată, un lung turneu în Transilvania. Însoţiţi de Iuliu Maniu,
preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi, ei s-au oprit la Braşov,
Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii
Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, se arată în
volumul "Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I"
(Editura Enciclopedică, 2004).

La 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, oraşul

Marii Uniri, Ferdinand I a fost încoronat rege al tuturor românilor, alături de
regina Maria. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori
Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Roxana
Losneanu, editor online: Andreea Pred