Sunteți pe pagina 1din 39

DE LA MALNUTRITIE LA OBEZITATE

Conf.Univ. Dr Mihai Cristina Maria


Importanţa nutriției în copilărie

 Organismul copilului reprezintă un mecanism complex care


este în continuă creștere și perfecționare până la atingerea
deplinei maturități.

 Perioada iniţială a vieţii, ȋn special primele 24 de luni, sunt


caracterizate de o creştere rapidă ȋn greutate, marcată de
modificări importante cu privire la necesarul nutriţional al
organismului

 Nevoile nutriționale ale copiilor diferă în funcție de vârstă.

2
 Primele 1.000 de zile, de la concepție până la vârsta de doi
ani, cuprind o perioadă unică de creștere fiziologică și de
dezvoltare rapidă a organismului.

 In aceasta perioada, sugarii sau copii mici (1-2 ani) sunt foarte
susceptibili la influenta factorilor de mediu care ii pot profund
afecta in aceste etape critice ale acestui proces de dezvoltare,
cu consecințe pe termen scurt și / sau pe termen lung pentru
sănătate fizica si mentala.

World Health Organization. Interim report of the Commission on Ending Childhood Obesity. Geneva, Switzerland. 2015

3
Ce rol joaca alimentatia?

 Alimentaţia zilnică - principalul mijloc prin care poate fi îngrijită


sănătatea.

 Alimentaţia sănătoasă – permite evitarea declanşării


mecanismului patogenic al unor boli la vârsta pediatrică cu
consecințe pe termen lung.

International Food Policy Research Institute. Global Nutrition Report 2017: Actions and Accountability to Advance Nutrition and
Sustainable Development. Washington, DC.

4
Care sunt etapele alimentației?

 Necesarul de nutrienți începe din perioada


intrauterină, alimentația fătului depinzând  în totalitate de
regimul alimentar al viitoarei mame.

 Alimentația exclusiv lactată din primele luni după naștere,


se datorează imaturității tubului digestiv al bebelușului care
poate digera și prelucra doar nutrienții din lapte, dar și nevoilor
speciale ale acestei etape de creștere foarte rapidă.

 Alimentul ideal pentru sugarul mic este laptele mamei lui,


acesta asigurându-i tot suportul necesar creșterii, dezvoltării și
protecției.

World Health Organization. Interim report of the Commission on Ending Childhood Obesity. Geneva, Switzerland. 2015

5
Diverisifcarea alimentatiei

 Diversificarea reprezintă introducerea treptată în alimentația


sugarului a altor alimente în afară de laptele de mamă sau
formula de lapte praf, constituind o etapă de tranziție între
alimentația exclusiv lactată, bogată în grăsimi, și alimentația
de tip adult, bogată în carbohidrați.

 Alimentele se introduc treptat, unul câte unul, în cantități


crescute progresiv, oferindu-se astfel copilului spre testare cât
mai multe arome, culori și texturi.

 Cuvântul care definește această etapă este diversitatea.

International Food Policy Research Institute. Global Nutrition Report 2017: Actions and Accountability to Advance Nutrition and
Sustainable Development. Washington, DC.

6
Early nutrition for a healthy generation

 Asigurarea alimentației mamelor și copiilor mici este


importanta nu numai pentru propria sănătate, ci și pentru
sănătatea generațiilor viitoare

World Health Organization. Interim report of the Commission on Ending Childhood Obesity. Geneva, Switzerland. 2015

7
Care sunt riscurile unei alimentații
neadecvate ?

1. Deficitul nutrițional – Subnutritia/Malnutritia

2. Excesul nutritional - Obezitatea

8
Ce este malnutritia?

Malnutritia apare atunci cand aportul de proteine si


calorii nu este suficient ca sa poata satisface necesitatile
metabolice ale organismului, datorita:
● aportului inadecvat
● nevoilor crescute
● hipercatabolismului

Cheia identificarii din timp a malnutritiei este constientizarea


faptului ca in anumite circumstante acele persoane
sunt expuse unui risc crescut de subnutritie.
World Health Organization. Interim report of the Commission on Ending Childhood Obesity. Geneva, Switzerland. 2015

9
Malnutritia

 La nivel mondial, malnutriția este, probabil, cea mai frecventa


cauza a deficitului staturo-ponderal si este de obicei legată de
sărăcie.
 Deficiențele nutriționale în țările dezvoltate sunt cel mai adesea
rezultatul unor auto-restrictii in dieta sau a unui abuz din partea
parintilor.
 Adesea deficitul ponderal este mai vizibil decât deficitul statural.

Villar J, Cheikh Ismail L, Victora CG, et al. International standards for newborn weight, length, and head circumference by gestational age and
sex: the Newborn Cross-Sectional Study of the INTERGROWTH-21st Project. Lancet 2014; 384: 857-68.

10
Date epidemiologice- UNICEF

 UNICEF raporta in 2014 faptul ca:


-   95 de milioane de copii (14%) sub vârsta de 5 ani
la nivel mondial erau subponderali.
- 3 milioane de copii mor în fiecare an din cauza subnutriției,
echivalentul cu aproape jumătate din toate decesele din
această grupă de vârstă.
 Majoritatea copiilor subponderali trăiesc în Asia de Sud-Est și
Africa subsahariană;
 Prevalența subnutritiei este de aproximativ 2,4% în țările bine
dezvoltate

UNICEF. Malnutrition: Current status + progress. Available at: http://www .data.unicef.org/nutrition/malnutrition.html.

11
Date epidemiologice- UNICEF

 UNICEF raporta in 2014 faptul ca:


- 41 de milioane de copii (7%) sub 5 ani în întreaga lume
erau supraponderali
- Prevalența copiilor supraponderali sub 5 ani este constant
în creștere,
- Se estimeaza ca in 2025 să ajungă la 64 de milioane (10%)

UNICEF. Malnutrition: Current status + progress. Available at: http://www .data.unicef.org/nutrition/malnutrition.html.

12
Cum sa evaluam malnutritia?

13
Statusul nutriţional la copil

La copil sunt necesare:

 evaluarea statusului nutriţional


 monitorizarea statusului nutriţional
 intervenţia nutriţională adecvată şi promptă.

Villar J, Cheikh Ismail L, Victora CG, et al. International standards for newborn weight, length, and head circumference by gestational age and
sex: the Newborn Cross-Sectional Study of the INTERGROWTH-21st Project. Lancet 2014; 384: 857-68.

14
Monitorizarea statusului nutriţional
Intre 0-24 luni se utilizeaza graficele de la WHO

Villar J, Cheikh Ismail L, Victora CG, et al. International standards for newborn weight, length, and head circumference by gestational age and
sex: the Newborn Cross-Sectional Study of the INTERGROWTH-21st Project. Lancet 2014; 384: 857-68.

15
 Intre 2-20 ani se utilizeaza graficele de la CDC

http://www.cdc.gov/nchs/data/overweight_child. Centers for Disease Control and Prevention. Prevalence of Overweight Among
Children and Adolescents US, NHANES.

16
Etiopatogenia malnutritiei

 Factori determinanti:  Factori favorizanti:


 Carentele alimentare  Conditii nefavorabile de
 Bolile infectioase acute mediu si ingrijire
si cronice  Prematuritate
 Malformatiile  Dismaturitate/RCIU
congenitale  Gemelaritate
 Retard neuro-psihomotor
 Carente de vitamine
 Enzimopatii congenitale
 Expunerea la toxine in
utero ( ex. Expunerea in
utero la alcool)
17
Patologii cronice asociate
frecvent malnutritiei

 Fibroza chistica
 Boala celiaca
 Insuficienta renala cronica
 Malignitati in perioada copilariei
 Afectiuni cardiace congenitale
 Afectiuni neuromusculare
 Afectiuni cronice inflamatorii ale intestinului

18
Restrictia de crestere intrauterina (RCIU)

 Deficitul de creștere poate fi legat de o întârziere de creștere


intrauterina.
 Restrictia de crestere intrauterina este o conditie din ce in ce
mai frecvent intalnita in practica medicala si la noi  in tara
datorita unei mai bune supravegheri a sarcinilor.

Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2015;81:1-7. doi: 10.1159/000365790. Epub 2015 Jun 16. Global Prevalence of Small for
Gestational Age Births.

19
Restrictia de crestere intrauterina

• Reprezinta o patologie ce se exprima printr-o insuficienta de


dezvoltare a fetilor (diagnosticata ecografic) – feti mai mici din
punct de vedere ecografic fata de varsta lor gestationala.

• Pentru a pune acest diagnostic este important ca gravida sa


fie monitorizata ecografic inca de la inceputul sarcinii pentru a
observa diferentele ce pot aparea in timp

Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2015;81:1-7. doi: 10.1159/000365790. Epub 2015 Jun 16. Global Prevalence of Small for
Gestational Age Births.

20
Mic pentru varsta gestationala
SGA= Small for gestational age

 Termenul de SGA se refera la un nou-nascut, a carui greutate


la nastere a fost sub percentila 10% pentru varsta
gestationala corespunzatoare

Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2015;81:1-7. doi: 10.1159/000365790. Epub 2015 Jun 16. Global Prevalence of Small for
Gestational Age Births.

21
SGA- Complicatii pe termen lung

 Copiii nascuti mici pentru varsta gestationala (SGA) sunt expusi


riscului de a dezvolta unele afectiuni cronice, precum si de a
prezenta tulburari de crestere si dezvoltare

Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2015;81:1-7. doi: 10.1159/000365790. Epub 2015 Jun 16. Global Prevalence of Small for
Gestational Age Births.

22
Clasificarea nou-născuţilor

23
Prevalenta SGA

 In 2010 , 32.4 milioane de nou-nascuti s-au


nascut SGA in tarile sub-dezvoltate sau in curs
de dezvoltare, ceea ce reprezinta 27% din nou-
nascutii vii.
 Prevalenta estimata a SGA este foarte mare si in
Africa de Sud (25%)
 India se situeaza pe primul loc la prevalenta
SGA- 12.8 milioane in 2010 ( 46,9%), datorita
numarului mare de nasteri
 Nestle Nutr Inst Workshop Ser. 2015;81:1-7. doi: 10.1159/000365790. Epub 2015 Jun 16. Global Prevalence of Small for
Gestational Age Births.

24
 Ȋn ultimele decade, a devenit tot mai evident faptul că apariţia
unor boli netransmisibile (printre care obezitatea, bolile cardio-
vasculare, diabetul zaharat), care apar ȋn copilăria târzie sau
la vârsta de adult, este determinată de un cumul de factori
caracteristici mediului complex la care este supus copilul ȋn
primii ani de viață, şi ȋn particular, de influența exercitată de
practicile nutriționale din această perioadă.

Flynn MA, McNeil DA, Maloff B., et al. Reducing obesity and related chronic disease risk in children and youth: a synthesis of evidence with
'best practice' recommendations, Obes Rev. 2016; Suppl. 1:7-66, ISSN 1467-7881.

25
SGA- Complicatii pe termen lung

 Conform datelor din literatura de specialitate, pe lângă riscul de a


dezvolta boli metabolice - obezitatea, diabetul și bolile
cardiovasculare -, copiii nascuti SGA par să prezinte mai des
probleme de pubertate precoce și, de asemenea, talia finala este în
mod frecvent sub talia lor estimata genetic.

Flynn MA, McNeil DA, Maloff B., et al. Reducing obesity and related chronic disease risk in children and youth: a synthesis of evidence with
'best practice' recommendations, Obes Rev. 2016; Suppl. 1:7-66, ISSN 1467-7881.

26
SGA- Complicatii pe termen lung

 In plus față de creșterea morbidității și mortalității nou-


nascutilor SGA și a complicațiilor metabolice la sugarii
născuți SGA, există dovezi ale morbidității pe termen
lung.
 Barker a emis ipoteza că subnutriția intrauterină
(deprivarea nutrienților și / sau oxigenului) în perioade
scurte, dar critice de dezvoltare in utero, poate duce la
consecinte importante in dezvoltarea ulterioara a nou-
nascutului

 Barker DJP et al. Diabetologia. 1993;36:62.


 Barker DJP. BMJ. 1995;311:171.
 Barker DJP. Acta Paediatr Suppl. 1997;422:78.
 Levy-Marchal, C: 2009
27
SGA- Complicatii pe termen lung

• Unele dintre consecințele pe termen lung includ:


 Boala coronariană - asociată cu malnutriție fetală în timpul
celui de-al doilea sau al treilea trimestru

 Accident vascular cerebral hemoragic asociat cu retard de


crestere în timpul primului trimestru sau accident vascular
cerebral trombotic- cu afectare in timpul celului de-al treilea
trimestru

- Sindromul X metabolic, ce cuprinde hipertensiunea,


hiperlipidemia și diabetul de tip 2
 http://www.cdc.gov/nchs/data/overweight_child. Centers for Disease Control and Prevention. Prevalence of Overweight Among Children
and Adolescents US, NHANES.

28
Originea fetala a Sindromului X

Subnutritia
materna
Anomalii placentare sau
alte anomalii materne

Subnutritia fetala

Afectarea Scaderea Insulino- Tulburari


diferitelor organe numarului rezistenta vasculare
( ficat) celulelor B-
pancreatice

Hiperlipidemie Diabet zaharat tip 2 Hipertensiune

Sindromul X

Barker DJP et al. Diabetologia. 1993;36:62. Barker DJP. BMJ. 1995;311:171; Levy-Marchal C, 2009.

29
Obezitatea

 Obezitatea este o afecţiune complexă, multifactorială,


caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama
ţesutului adipos.

 În ultimele decade, a devenit una din cele mai frecvente boli


de nutriţie din lume, având amploarea unei pandemii, conform
raportului OMS 2011, fiind considerată boala secolului XXI .

 Flynn MA, McNeil DA, Maloff B., et al. Reducing obesity and related chronic disease risk in children and youth: a synthesis of evidence
with 'best practice' recommendations, Obes Rev. 2016; Suppl. 1:7-66, ISSN 1467-7881.

30
Date epidemiologice - Obezitate

 Datele acumulate ȋn dinamică cu privire la valorile epidemice


actuale ale obezității pediatrice comunicate de către OMS,
indică faptul că
 supraponderea şi obezitatea au evoluat pentru copiii cu
vȃrstele de 0-5 ani, de la 4.2% ȋn anul 1990 pȃnă la 6.7% ȋn
anul 2010,
 estimările pentru anul 2020 situează procentul la aproximativ
9.1%, la nivelul celor 144 de ţări implicate, cuprinzând 450 de
studii naţionale de cohortă.

 Wang Y., Lobstein T. Worldwide trends in childhood overweight and obesity. Int J Pediatr Obes 2016; 1:11-25.

31
Date epidemiologice - Obezitate

 Literatura de specialitate şi studiile efectuate au semnalat o


dublare a prevalenţei obezităţii la copil, în lume, în ultimii 30
de ani, atât în ţările dezvoltate, puternic industrializate, cât şi
în cele în curs de dezvoltare

 Conform unui studiu efectuat în 79 de ţări, OMS apreciază că


există 250 de milioane de obezi în lume, din care se
estimează că 22 de milioane sunt copii cu vârsta mai mică de
5 ani, subliniindu-se ideea că 50% din copiii cu obezitate vor
deveni adulţi obezi

Barlow Sarah E., the Expert Committee. Expert Committee Recommendations Regarding the Prevention, Assessment, and Treatment of
Child and Adolescent Overweight and Obesity: Summary Report, Pediatrics 2017; 120:S164-S192.

32
Factori favorizanti in aparitia obezitatii

 Greutate mică la naştere pentru vârsta de gestaţie. Din


cauza unei malnutriţii intrauterine şi asociată cu o creştere
rapidă în greutate postnatal, copilul poate să prezinte
obezitate, sindrom metabolic, DZ.

 Creştere rapidă în greutate în primele 4-6 luni. O creştere


rapidă în greutate se asociază cu un risc de obezitate în
copilărie, cu o masă mare de adipozitate şi cu o distribuţie a
adipozităţii la nivel abdominal la copil

Lacey Benson, Heather J. Baer, David C. Kaelber, Trends in the diagnosis of overweight and obesity in children and adolescents: 1997-2007,
Pediatrics 2009;123:e 153- e158.

33
Factori favorizanti in aparitia obezitatii

 Absenţa alimentaţiei naturale. AAP recomandă alimentaţia


la sân, ca factor de protecţie împotriva obezităţii la
adolescenţă. Riscul de apariţie a obezităţii scade direct
proporţional cu durata alăptării (până la 9 luni); fiecare lună de
alăptare scade cu 4% riscul de obezitate
 Alimentaţia artificială necorespunzătoare. Excesul de
proteine în primul an de viaţă este considerat un factor de risc
pentru dezvoltarea ulterioară a obezităţii şi suprasolicitarea
organelor imature. Proteinele din laptele de vacă stimulează în
mod particular eliberarea masivă de IGF1
 Alimentaţia în perioadele critice: diversificare precoce
înaintea vârstei de 4-6 luni, alimentaţie hipercalorică,
hiperglucidică, hiperproteică, sărăcia în fibre alimentare

Axelesson I. Effects of high protein intakes. Nestle Nutrition Workshop Series Pediatric Program Lippincott Williams & Wilkins, 2006, 58;121-32.

34
Factor cheie in aparitia obezitatii

 Aportul de proteine din timpul primului an de viață este


considerat un factor cheie ȋn capacitatea nutriţiei de
programare metabolică, întrucât compoziția laptelui matern şi
distribuția macroelementelor din formulele de lapte asociază
efectele de stimulare asupra producției de IGF-1 şi insulină,
promovând activitatea anabolică.

Axelesson I. Effects of high protein intakes. Nestle Nutrition Workshop Series Pediatric Program Lippincott Williams & Wilkins, 2006, 58;121-32.

35
Rolul aportului de proteine

 Odată cu introducerea alimentaţiei complementare, aportul de


proteine se situează de obicei deasupra limitelor impuse de
necesarul pentru vȃrstă;

 Se realizează astfel o trecere de la un aport de energie de 5%


avȃnd drept sursă proteinele oferite de laptele matern (la
vȃrsta de 6 luni) la un surplus de 15-20% de energie asigurată
de proteinele din alimentaţia complementară.

Axelesson I. Effects of high protein intakes. Nestle Nutrition Workshop Series Pediatric Program Lippincott Williams & Wilkins, 2006, 58;121-32.

36
Aport crescut de proteine in primul an de
viata

 Aşa cum au indicat unele dintre studiile observaţionale


efectuate pȃnă ȋn prezent, aportul de proteine ridicat (mai ales
cele de origine lactată) din primul an de viaţă, a fost asociat cu
instalarea obezităţii, iar valorile factorului de creştere
asemănător insulinei (insulin like growth factor-1, IGF-1), ca
mediator al creşterii la această vȃrstă, pot fi influenţate de
variaţiile aportului din dietă.

 Freemark, Michael, Pediatric Obesity Etiology, Pathogenesis, and Treatment, 1st Edition, XV, 2010, ISBN 978-1-60327-873-7.

37
Take Home Messages

 Nutriţia sănătoasă şi combaterea obezităţii la copil sunt


priorităţi de sănătate publică.

 Copiii şi tinerii reprezintă un grup ţintă foarte important,


deoarece crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de
timpuriu este cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de
sănătate pe termen lung.

 Avȃnd ȋn vedere faptul că obezitatea, o dată instalată,


reprezintă un fenomen greu de modificat şi tratat, cu un risc
foarte mare de recădere, perioada iniţială a vieții este
considerată o etapă cheie ȋn ceea ce privește măsurile
intervenționale preventive.

38
Solutii de nutritie enterala pentru sugari si copii mici

Managementul Malnutritie datorata


malnutritiei malabsorbtiei

S-ar putea să vă placă și