NUTRITIE SI ALIMENTATIE

As. Univ.Boroghina Steluta

MD, PhD
Primele 1000 zile
• Se intinde de la conceptie pana la doi ani.Aceste prime 1000 de
zile sunt cele mai critice pentru dezvoltarea creierului, a corpului, a
metabolismului si a sistemului imunitar al unui copil.

Dezvoltarea fizică
• Dezvoltarea fizică este cea mai accelerată în primii 2 ani de viaţă,
copiii dezvoltându-se de la o celulă la 500 de trilioane de celule, îşi
triplează greutatea de la naştere până la 1 an, iar în înălţime cresc
in medie câte 2 centimetri în fiecare lună. În primii 2 ani de viaţă,
copiii au nevoi nutriţionale mult mai mari decât adulţii pentru că au
un ritm de creştere accelerat: organismul lor cere de 4 ori mai mult
fier şi de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A şi C. În acelaşi timp,
stomacul lor reprezintă doar 20% din capacitatea gastrică a
adultului, ceea ce ne avertizează să avem grijă ca meniul celor
mici să nu fie acelaşi cu meniul adulţilor.
 Dezvoltarea cognitiva

• S-a demonstrat că micuţii dobândesc până la 80% din capacităţile

cognitive în primele 1000 de zile, învaţă aproximativ 900 de
cuvinte până la vârsta de 3 ani, iar mărimea creierului se triplează
de la naştere până la 2 ani.
• Dezvoltarea creierului, cât şi dezvoltarea cognitivă încep în uter,
din luna a patra de sarcină când, cei mai mulţi neuroni sunt formaţi
şi vor continua să supravieţuiască până spre finalul vieţii. Creierul
unui bebelus contine deja 10 miliarde de celule in timpul celei de-a
24-a saptamani de sarcina - si aceste celule se dezvolta datorita
nutritiei provenita de la mama. Daca mama nu consuma suficiente
calorii sau substante nutritive, creierul fatului nu va fi in deplina
capacitate, ceea ce poate duce la intarzieri de dezvoltare si
defecte congenitale ale copilului.
• Creierul copilului continua sa se dezvolte si dupa ce s-a nascut,
mai ales in primii cativa ani de viata. De fapt, 80% din dezvoltarea
creierului are loc inainte ca un copil sa implineasca trei ani. Din
nou, nutritia pe care un copil o primeste joaca un rol major.
 Dezvoltarea sistemului imunitar

• Bebeluşii se nasc cu un sistem imunitar care nu este capabil să îi

protejeze, fiind nevoie de aproape 2 ani pentru ca acesta să se
maturizeze şi să funcţioneze corespunzător. S-a dovedit că
alimentaţia reprezintă un element esenţial în procesul de
maturizare, influenţând, astfel, protecţia naturală a copilului
împotriva infecţiilor şi a alergiilor.

• Una dintre cele mai comune manifestări ale unui sistem imunitar
care nu este dezvoltat corespunzător sunt alergiile, 1 din 3 copii
din Europa având istoric familial de alergii. Factorii de risc în
dezvoltarea alergiilor sunt dezvoltaţi în timpul sarcinii şi, ulterior,
odată cu începerea diversificării mai devreme de 4 luni, influenţaţi
de introducerea laptelui de vacă în alimentaţia copiilor sau de o
alimentaţie săracă în omega 3. Pericolul pe care părinţii nu îl iau în
serios este reprezentat de complicaţiile care pot fi produse de
alergii: până la 66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot
dezvolta boli ale aparatului respirator superior şi până la 50%
dintre aceştia pot dezvolta, ulterior, astm alergic
 Programarea metabolica
•Impactul major al programării metabolice în primele 1000 de zile a fost
recent descoperit de specialişti, aceştia susţinând că alimentaţia din perioada
sarcinii şi din primele luni de viaţă are un impact de durată asupra riscului de
îngrăşare, de apariţie a obezităţii şi, implicit, a unor boli influenţate de stilul
de viaţă, cum ar fi diabetul, hipertensiunea sau ateroscleroza.
•Un studiu desfăşurat în România de către Insitutul Naţional de Sănătate
Publică a arătat că un sfert dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau
obezi. Este o cifră care va creşte în viitor dacă gradul de educare a părinţilor
cu privire la nutriţia copiilor rămâne acelaşi.
•Problemele de greutate la şcolari şi preşcolari îşi au originile în primii
ani de viaţă, în alimentaţia nepotrivită pe care o primesc copiii dar uneori si in
mostenirea genetica primita de la parinti. Aportul crescut de proteine,
introducerea hranei solide mult prea devreme sau mesele în exces sunt
principalele greşeli pe care părinţii le fac în primele 1000 de zile, cu impact
negativ ulterior, asupra greutăţii.
•Pe de alta parte, daca un copil primeste o cantitate excesiva de
alimente (prea multe alimente nesanatoase) in primele 1.000 de zile de viata,
este mai probabil sa aiba probleme de greutate pe viitor sau probleme
cardiovasculare.
 Epigenetica

•Epigenetica, ca o definiție simplificată, descrie modul în care genele

sunt folosite, în timp ce genetica tradițională descrie modul în care
secvențele ADN din genele noastre sunt transmise de la o generație la alta.

•Dacă expunerea la diferiţi factori de risc are loc în anumite perioade ale
evoluţiei, denumite „ferestre epigenetice”, efectele asupra fenotipului se vor
manifesta la viitorul copil în diferite etape ale vieţii. Influenţa timpurie a
epigeneticii determină starea de sănătate sau de boală a individului şi a
urmaşilor lui . În primele 20 de zile are loc prima fereastră epigenetică –
expresia specifică, aleatoare a genelor de la cei doi genitori – genomic
imprinting, cu efect asupra dezvoltării fetale, determinând apariţia
tulburărilor neurologice, de dezvoltare sau metabolice. Al doilea moment
important al modificărilor în perioada intrauterină, sub acţiunea elementelor
lichidului amniotic (toxice, matale grele). Pe lângă această perioadă sensibilă,
numită „perioada primelor 1000 de zile din momentul concepţiei”, se mai
descriu ferestre epigenetice la pubertate sau menopauză.
• Epigenetica și mediul:
Cercetările au constatat că schimbările din mediul exterior individului
se pot reflecta pe tot parcursul vieții unei persoane și chiar și în
generațiile ulterioare. Spre exemplu, studiile epidemiologice
umane au furnizat dovezi că factorii de mediu prenatali și timpurii
postnatali influențează riscul adulților de a dezvolta diverse boli
cronice și tulburări comportamentale.Este cazul adulților care au
fost expuși prenatal la condiții de foamete, caz în care a fost
raportată o incidență semnificativ mai mare a schizofreniei.

• Epigenetica și stilul de viață:

Este din ce în ce mai evident că efectele epigenetice apar nu numai
în uter, ci pe parcursul vieții și că schimbările epigenetice pot fi
inversate. Poluarea a devenit un subiect tot mai proeminent
dezbătut în acest domeniu de cercetare, deoarece oamenii de
știință descoperă că poluarea aerului ar putea modifica etichetele
de metil asupra ADN-ului și ar crește riscul bolilor
neurodegenerative.
 •Epigenetica și dieta
Cercetătorii au descoperit că o dietă ketogenică – bazată pe cantități mari de
grăsime, proteine adecvate și aport scăzut de carbohidrați - crește un agent
epigenetic produs în mod natural de către organism. S-a demonstrat, de
asemenea, că dieta modifică etichetele epigenetice în moduri semnificative.
Spre exemplu, unele studii au constatat că anumiți compuși din alimentele pe
care le consumăm ar putea proteja împotriva cancerului prin controlul
genelor supresoare tumorale.
•Există tot mai multe dovezi că obezitatea şi bolile metabolice care apar
mai târziu au ca punct de plecare o primă expunere inadecvata la nutrienti
înainte de naştere sau în copilăria timpurie. În perioada intrauterină, o
alimentaţie inadecvată predispune la naşterea unor copii cu risc crescut de a
dezvolta obezitate, ca urmare a activării genelor obezităţii sub acţiunea
factorilor epigenetici încă din perioada de dezvoltare intrauterină.
•Toate aceste modificări au un grad de reversibilitate, astfel încât, dacă
se intervine pe o anumită perioadă de timp prin revenirea la o alimentaţie
echilibrată, factorii epigenetici vor acţiona prin inactivarea genelor ce
predispun la obezitate, efectul fiind revenirea la normal a greutăţii urmaşilor.
INTRODUCERE
• Nutritia corecta este esentiala pentru crestere si dezvoltare.
• Dieta neechilibrata persistenta duce la obezitate, malnutritie si/sau
carente specifice.
• RDA (recommended dietary intake) = dependenta de varsta, sex,
greutate, stare de sanatate/boala
• Necesarul caloric este f ridicat la nou-nascuti (NN) si la pubertate.

• Un studiu desfăşurat in România a evidenţiat gradul scăzut de informare a

părinţilor din România cu privire la importanţa unei alimentaţii corecte a
copiilor şi faptul că obiceiurile alimentare ale copiilor nu sunt portivite
vârstei: 70% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente
nepotrivite vârstei lor, diversificarea alimentaţiei sugarilor începe, de
obicei, mai devreme de 4 luni şi doar 26% dintre copiii de 1-3 ani sunt
hrăniţi cu lapte adaptat nevoilor nutriţionale specifice vârstei
NEVOI NUTRITIONALE
• Necesar de apa
• Necesar energetic

I Nutrienti cu valoare calorica (macronutrienti)

A. Proteine
B. Lipide
C. Glucide
II Nutrienti fara valoare calorica
(micronutrienti)
1) Vitamine
2) Electroliti /Minerale
3) Oligoelemente
APA
• Cel mai important component al corpului
• La sugar exista un necesar crescut din cauza:
• pierderilor insensibile (piele, respiratie)
• pierderilor sensibile (rinichi, tract digestiv)
• imaturitatea rinichilor de a concentra urina
• suprafetei corporale mai mare decat la adulti,
raportata la greutate
NECESAR ENERGETIC
• Consumul energetic in repaus = REE (resting)

• Consumul energetic in repaus + activitate fizica

= TEE (total energy expenditure)

• Rata metabolismului bazal: 70kcal/kg/zi la NN,

55kcal/kg/zi la copil

• Activitate fizica: 15-20 -> 50-80kcal/kg/zi

• Pierderi prin fecale: <10% ingesta

NECESAR ENERGETIC
VARSTA (ani) KCAL/KG/ZI VARSTA (ani) KCAL/KG/ZI
1–2 82 10 – 11 65
2–3 84 11 – 12 62
3–4 80 12 – 13 60
4–5 77 13 – 14 58
5–6 74 14 – 15 56
6–7 73 15 – 16 53
7–8 71 16 – 17 52
8–9 69 17 – 18 50
9 – 10 67 FAO/WHO/UNU, 2004
A. PROTEINE

• element esential in formarea celulara din muschi,

sistem nervos, organe si tesuturi glandulare

• piele si os (colagenul=proteina in cantitatea cea

mai mare din corp)

• enzime, anticorpi, factori de coagulare

• transportul si depozitarea ionilor si

micromoleculelor

• reglarea sistemului nervos si hormonal (hormoni,

neurotransmitatori si receptori celulari)
A. PROTEINE

• structura predominanta a organismului uman

(~20% din greutate)
• 4kcal/g proteine = 10-15% ingesta

• Exista 20 AA fundamentali care compun

proteinele.
A. PROTEINE
a) AA esentiali

• Scheletul lor de carbon NU poate fi sintetizat de catre

organism; aportul este strict prin alimentatie.

• fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina,

treonina, triptofan, valina

b) AA semi-esentiali

• NU pot fi sintetizati / sunt sintetizati IN CANTITATE MICA.

Sunt esentiali pt NN; apoi, corpul ii poate produce in
cantitate suficienta si devin non-esentiali. Sunt adaugati in
formulele de lapte pt prematuri si NN.

• arginina, cisteina (din metionina), tirozina, taurina, glicina,

carnitina
A. PROTEINE
c) AA non-esentiali

• Sunt sintetizati de organism din alti AA.

• alanina, arginina, acid aspartic, asparagina, cisteina, glicina,

acid glutamic, glutamina, prolina, serina, tirozina

d) AA potential esentiali

• Pot fi esentiali pt copiii cu anumite deficiente.

• arginina (esentiala pt pacientii cu defecte ale ciclului uric),

cisteina (esentiala pt pacientii cu boli hepatice,
homocistinurie), tirozina (esentiala pt pacientii cu
fenilcetonurie si boli hepatice); taurina (importanta in fibroza
chistica)
B. LIPIDE
• sursa majora de energie

• vehicul pt absorbtia si transportul vitaminelor

liposolubile

• mediatori ai sistemului imun si hemostazei

• componenta a pielii, unghiilor si parului, sistemului

nervos

• constituent de baza al surfactantului si

membranelor celulare

• Ofera gustul mancarii si dau senzatia de satietate.

B. LIPIDE

• 5,3-9kcal/g lipide - 30-35% ingesta

• Acizi grasi (AG) esentiali: ac linoleic, ac linolenic;

dezvoltarea cerebrala si a retinei, presursori ai
prostaglandinelor

• Trigliceride = triesteri de glicerol cu 3 AG; provin

din uleiuri vegetale si grasimi animale; cele cu lant
scurt si mediu sunt solubile in apa
-cu lant scurt de AG (<8 atomi de C)
-cu lant mediu de AG (8-12 atomi de C)
-cu lant lung de AG (12-20 atomi de C)
-cu lant f lung de AG (> 20 atomi de C)
B. LIPIDE
• Fosfolipide: membrana celulara

• Steroli, sfingomieline

• AG cu lant lung (PUFA)

• Rol in crestere si in formarea pielii, unghiilor si
parului
• Acid arachidonic, acid eicosapentaenoic, acid
docosahexaenoic
• AG Ω3 = esentiali in dezvoltarea sistemului
nervos si retinei
• PG, LT, TX = derivati din AG nesaturati;
implicati in sistemul imun, procese metabolice
si reactii inflamatorii
C. CARBOHIDRATI

• Ofera energie.

• componenta a membranelor celulare

• rol in lubricare (componenta a mucusului),

imunitate (imunoglobuline, complement, IFN),
intermediari metabolici

• 4kcal/g glucide -> 50-55% ingesta

• Index glicemic=raspunsul glicemiei dupa ingesta

- inalt: absorbtie rapida, creste brusca a glicemiei
- scazut: crestere treptata a glicemiei
C. CARBOHIDRATI
• CH digerabili (lactoza, maltoza, amidon, glucoza,
sucroza, fructoza) – procesati la nivelul intestinului
subtire
• CH nedigerabili (celuloza, oligozaharide) –
procesati la nivelul colonului

1) monozaharide (6C): glucoza, fructoza, galactoza

2) dizaharide (12C): sucroza (Glu/Fru), lactoza
(Glu/Gal), maltoza (Glu/Glu)
3) gluco- si fructo-oligozaharide (3-10 monozaharide;
au greutate moleculara mica)
4) polizaharide (amidon, glicogen, celuloza; polimeri
cu greutate moleculara mare)
MICRONUTRIENTI
• componente esentiale ale dietei care nu se
metabolizeaza.
• in structura celulelor si tesuturilor, hormonilor,
antioxidantilor, enzimelor.
• Actioneaza ca factori regulatori.
CALCIU Lapte, branza, legume, sardine
FOSFOR Carne de pasare, lapte, branza, oua
MAGNEZIU Alune, legume verzi, fructe de mare
FIER Ficat, carne, oua, fructe de mare,
cereale, spanac, rosii, fructe

ZINC Carne, ficat

IOD Fructe de mare, sare iodata
CUPRU Carne, legume, ciocolata, fructe de mare

MANGAN Cereale integrale, alune

FLUOR Apa, ceai
CROM Branza, carne, cereale integrale, drojdie

SELENIU Carne, cereale, fructe de mare

MOLIBDEN Carne, cereale, legume

ALIMENTATIE
• Alimentatie naturala: hranire doar cu lapte de
mama in primele 4-6 luni de viata

• Alimentatie la cerere

• Alaptare eficienta: crestere corespunzatoare

• Alaptare ineficienta

• Alaptare preponderenta: lapte matern

+ceai/apa+sucuri de fructe
ALIMENTATIE
• Alimentatie artificiala: hranire exclusiv cu laptele
altor specii in primele 4-6 luni de viata

• Alimentatie mixta (partiala): hranire cu lapte de

mama si laptele altor specii

• Intarcare: inlocuirea treptata a laptelui matern cu

alimente complementare

• Alimentatie diversificata (complementara): noi

alimente la un sugar de peste 4-6 luni
LAPTE UMAN
• Lichid biologic complex, sintetizat in glandele
mamare

• Ingredientele sunt transferate direct din plasma

materna in lapte sau componentele sufera
transformari la nivelul celulelor alveolare.

• Este considerat alimentul ideal in primele luni de

viata, alaptarea fiind incurajata atat in cazul NN la
termen, cat si al prematurilor.

• Este referinta fata de care se calculeaza

compozitia formulelor de lapte din comert.
LAPTE UMAN
• Compozitia si volumul laptelui uman variaza: stagii
ale lactatii, individual, momentul zilei, de la un san
la altul, la acelasi san

1) colostru(precursor lapte matern) ziua 1-6 (volum

mic, putine lipide si glucide, multe proteine si
minerale)
2) lapte de tranzitie ziua 6-14
3) lapte matur > ziua 14

- laptele “de inceput”: la inceputul mesei

- laptele “de pe urma”: la sfarsitul mesei, multe
lipide si calorii
LAPTE UMAN
1) Volum 750-800ml/zi (450-1200ml/zi)

2) Proteine

• 1,2-2,3g/100ml; scad cu varsta lactationala

• Proteine lactoserului: lactalbumina, lactoferina,

lizozim, IgA secretorie

• Cazeina: 20-30%

• Albumina/cazeina: 90/10 in colostru ⇒ 60/40 in

laptele matur
LAPTE UMAN
3) Lipide

• 3,5-4,5 g/100ml in laptele matur

• 50% din valoarea energetica

 
• Absorbtia este facilitata de dispersie si de lipaza.

• AG: 14% polinesaturati, 42% monosaturati, 10%

saturati

• Trigliceride=98%; colesterol =10-30mg/dl (mai

mult in colostru)
LAPTE UMAN
4) Glucide

• 6-7g/100ml; 35-45% aportul caloric

• Lactoza=aproape 6g/100ml
• Hidrolizata de lactaza in intestinul subtire
• Rol fermentativ, prebiotic
• Principalul component osmotic al laptelui uman

• Oligozaharide

• Nu contine fructoza sau zaharoza

LAPTE UMAN
5) Saruri

• Ca/P=2-2,2 (absorbtie=75-80%)
• Fe=0,3 (absorbtie=50%)

6) Vitamine

• Vit D si K necesita suplimente

7) Osmolaritate: 98mOsm/l
LAPTE UMAN
7) Factori protectori

• Imunoglobuline (IgA secretorie, IgM, IgG)

• Proteine bacteriostatice: lactoferina, lizozim,
complement
• Ac spec pt E Coli, Stafilococi, Streptococi,
Shigella, Salmonella
• Imunomodulatoare: citokine (IL10)
• Celule vii: neutrofile, macrofage, limfocite
• Lipazele (Giardia, Entamoeba histolytica)
• Oligozaharidele=prebiotice
• Hormoni: factor de crestere epidermal, insulin-like,
somatomedina, insulin, leptina
AVANTAJELE ALAPTARII
• La copil, scade
• rata infectiilor
• incidenta mortii subite
• alergiile
• DZ tip 1
• malnutritia
• obezitatea
• boala Crohn

• Efect analgezic
• Reflux gastrointestinal mai rar la sugarii alaptati
(timp de digestie=1,5 ore la sugarii alaptati / 3-4
ore la cei alimentati cu formule de lapte)
AVANTAJELE ALAPTARII
• La mama
• Grabeste involutia uterine postpartum
• Intarzie menstruatia, contraceptie naturala
• Protejeaza impotriva cancerului de san si ovar,
osteoporozei, DZ tip 2
• Accelereaza scaderea in greutate
• Scade riscul aparitiei anemiei postpartum

• Transferul memoriei imune de la mama la copil, cu

modularea sistemului imunitar al copilului
• Stimuleaza dezvoltarea cognitiva a copilului si
relatia psihoafectiva cu mama.
• mai comod, mai ieftin, mai usor
ALAPTARE EFICIENTA
• La 2 sapt, sugarul are GN.

• spor ponderal 150-200g/sapt, in primele 3 luni

• 5-8 scaune/zi

• 6-10 mictiuni/zi

• Ritmul de supt si inghitit este regulat si sustinut.

• Intervalul intre mese = 1-4 ore

• Durata de 10-15 min la fiecare san

NU ALAPTARE!
• Conditii tranzitorii
• Legate de mama: ragade mamelonare, mastita,
tratament cu antiaritmice, aur, bromocriptina,
cimetidina, cloramfenicol, cocaina, codeina, iod,
metamizol, metronidazol, sulfonamide

• Conditii permanente
• Legate de mama: tuberculoza, hepatita,
HIV/SIDA, malarie, sepsis, malignitati,
insuficienta cardiaca sau renala, boli
neuropsihiatrice, boli endocrine
• Legate de sugar: galactozemie, intoleranta la
lactoza, fenilcetonurie
LAPTE DE VACA
• Continut microbian crescut (necesita fierbere 3-5
min)

• Proteine x 3
• Contine β lactoglobulina (alergenica)
• Raport ser/cazeina inadecvat
• Lactoferina, IgA in cantitati mici
• Necesita adaos de cisteina, taurine, nucleotide

• Lipide cu cantitati mari de AG saturati, putini AG

esentiali; necesita suplimentare cu ac linoleic, ac
linolenic, LC PUFA, fosfolipide
LAPTE DE VACA
• Continut scazut de glucide (majoritar lactoza)

• Calciu si fosfor in cantitati mari, dar raport

inadecvat pt absorbtie

• Minerale in exces; contribuie la cresterea

osmolaritatii

• Continut scazut de oligoelemente (Fe cu absorbtie

redusa) si de vitamine (C, D, acid folic)

• Se recomanda evitarea pana la 1 an (rahitism,

carenta de fier, deshidratare, alergii).
CONSTITUENTI 100ml LAPTE UMAN MATUR LAPTE DE VACA
APA 87% 87%
PROTEINE 1,2 - 1,3 3,5
Sero-proteina/cazeina 70/30 20/80
LIPIDE 3,85 - 4,2 3,5 – 3,8
Acid linoleic 1,35 0,38
GLUCIDE 6,9 - 7,2 4,5 – 5,7
CALORII 65 - 67 65
Na 15 60
K 55 140
Ca 34 130
P 15 40
Ca/P 2,2 1,3
A 0,61 0,27
E 2-5 1-2
D 4 5
OSMOLARITATE 98 325
FORMULE DE LAPTE
= substituenti ai laptelui uman pt sugarii care nu sunt
alaptati
• Formule pt sugarii nascuti la termen
• de start (<4-6 luni)
• de continuare (>4-6 luni)
• Formule speciale
• hipo/de-lactozate
• cu proteine din soia
• cu proteine hidrolizate din laptele de vaca
• pt prematuri
• altele
• Prebiotice / probiotice
FORMULE- NN la termen
• Valoare energetica=60-70kcal/100ml

• Proteine: 1,8-3g/100kcal
• Sursa: laptele de vaca
• Proteine ale serului/cazeina: 60/40

• Lipide: 4-6g/100kcal; 50% valoarea calorica

• Sursa: lapte de vaca, uleiuri vegetale
• Contine ac polinesaturati cu lant lung (PUFA) in
cantitatile necesare
• Ac linoleic 300-1200mg/100kcal
• Ac linolenic min 50mg/100kcal
FORMULE- NN la termen
• Glucide: 9-14g/100kcal
• Lactoza, oligozaharide

• Minerale si vitamine
• Aprox ca in laptele uman
• Ca, P x 2 decat in laptele uman,
biodisponibiliate mai scazuta
• Fe scazut -> suplimentarea formulelor

• Osmolaritate <450 mOsm/l

• Ex: Nan 1, Nan 2

FORMULE-prematuri
• Activitate motorie orala limitata; incoordonarea
deglutitiei

• Capacitate gastrica redusa cu golirea stomacului

intarziata

• Muschi intestinali slab dezvoltati, peristaltism

redus; deficit de enzime pancreatice si intestinale

• Rezerve energetice reduse

• Functie renala limitata

FORMULE-prematuri
• Necesar crescut de proteine

• Necesar crescut de vitamine si minerale (carenta

precoce de Ca si Fe)

• Toleranta buna la polimeri de glucoza si scazuta pt

lactoza

• Toleranta scazuta pt lipide

• Tentinta la deshidratare si edeme

• Ex: PreNan
FORMULE-hipo/delactozate
• Hipodelactozate 1-2g/dl, delactozate <0,1g/dl
(maltodextrina/amidon)

• Ex: Nan fara lactoza, Humana HN, Milupa HN25

• Indicatii
• Boli asociate cu scaderea sau absenta
activitatii lactazei/intoleranta la lactoza (primara
sau secondara - post gastroenterita acuta,
diaree cronica, sindroame de malabsorbtie sau
malnutritie)
• Galactozemie
FORMULE-proteine hidrolizate

• Proteine: AA/peptide din proteine hidrolizate din

laptele de vaca 12-15% (partial) -> 50-55%
(extensiv)

• Ex: Nan HA1, Nan HA2, Alfare

• Indicatii
• Intoleranta la proteinele laptelui de vaca
(asociata frecvent cu intoleranta la lactoza in
boli diareice acute/recurente)
• Intoleranta la proteinele din soia
• Malabsorbtie / maldigestie
FORMULE-speciale
• Fortificatori de lapte uman

• Anti-reflux: Nan AR, Humana AR (regurgitatii)

• Formule bazate pe proteine din soia: Alsoy, Milupa

Som (in intoleranta la lactoza, galactozemie, diete
vegetariene)

• Disconfort abdominal: Milumil Confort, Hipp

Confort (in colici)

• Imbogatiti cu anumiti AA (pt NN cu fenilcetonurie)

DIVERSIFICARE
• Alimentatie complementara/ablactare in trepte

• Diversificare tardiva: dupa 6 luni de alaptare

• Diversificare precoce: la 4-5 luni, la NN hranit cu
formule de lapte

• Cate un nou aliment o data; 5 zile distanta intre

doua alimente
• Cantitati mici, crescute progresiv
• Diversificarea trebuie sa tina cont de preferintele
copilului.
DIVERSIFICARE
• Copilul trebuie supravegheat din cauza riscului de
inec sau aspiratie.
• Alimente combinate dupa alimente individuale

• Se incepe cu:
- cereale (distrofici)
- piureuri de fructe sau legume (eutrofici)
- alimente proteice (pasare, vita, peste,
galbenus de ou), iaurt, branza

• 6-8 luni: 4-6 mese/zi, la distanta de 4 ore, dintre

care 2-3 de lapte, 2-3 mese complementare
• 9-11 luni: 3-4 mese complementare; se pot da mici
bucatele de alimente
DIVERSIFICARE
A se evita!!!

• Alimente care pot provoca aspiratie si inec: alune,

peste cu oase, seminte de fructe, dulciuri

• Dulciuri: prajituri, bauturi artificiale

• Alimente grase: carnati, mancare prajita

• Alimente cu potential alergenic: lapte crud, alune,

peste, ciocolata, capsune, oua

• Miere (pana la 1an)

DIVERSIFICARE
• Copil: 3 mese + 2-3 gustari

• proteine=5-20% prescolari; 10-30% adolescenti

• carbohidrati=45-60%
• lipide=30-40% (60-70% AC nesat, 10% AC sat)

• Dieta completa, echilibrata

• Paine, cereale, orez, paste
• Carne, peste, oua
• Lapte, branza, iaurt
• Fructe si legume
• Uleiuri, dulciuri