Cresterea si dezvoltarea

1. Factori endogeni si exogeni care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Raspuns : Factorii endogeni pot fi defecte cromozomiale, cat si sindroame malformative, dar pot
interveni o serie de afectiuni cronice, precum : cardiopatiile, hepatopatiile, nefropatiile, hemopatiile,
Defecte d emetabolism proteic, glucidic (diabet), lipidic, cat si tumori. Factorii exogeni care
influenteaza cresterea si dezvoltarea sunt in functie de mediul in care este nascut copilul, fie acesta
social, economic, politic (caz extrem: regim comunism), dar cat si mediul afectiv si emotional, cum ar
fi cat timp petrece cu parintii, in ce anturaj isi petrece timpul liber, toate acestea pot influenta
dezvoltarea morfologica si mentala a copilului. Alti facotri eogeni pot fi cat sport se practica, nutritia,
si stresul psihic exercizat asupra copilului.

Dismorfogeneza si diagnosticul malformatiilor

2. Caracteristici clinice sindrom Down, Turner, Marfan

Raspuns :
Down: aspect mongolian, epicantus, nas cu baza largita, macroglosie, gat scurt şi lat, urechi patrate,
jos implantate, petele brushfield, dermatoglife anormale, hipoplafie a falangelor degetului mijlociu
Turner: exclusiv fetita (sex feminin), talie mica, proportii normale, epicantus, strabism, bolta ogivala,
micrognaţie, nas cu baza largita, gat scurt, pterygium colli (gat palmat), linia parului jos implantata,
nevi pigmentary, mameloane departate, unghii hipoplastice, iar la nastere: limfedem al dosului
mainii si picioarelor
Marfan: member sunt lungi si scurte chiar si in perioada de sugar, iar cel mai present si visual este
pectus carinatum, precum si cifoza si scolioza. Genu recurvatum, micrognatia, si hiperlaxitatea
ligamentara sunt si ele semne clinice. Printer malformatii oculare probabil observante sunt subluxatia
cristalinului, cataracta, coloboma, strabismul.

Principii de nutritie si alimentatie

3. Avantajele alimentatiei naturale pentru copil si mama

Raspuns : laptele de mama constituie un sistem biologic real, o combinati unica intre
nutrienti, compusi biologici activi, si o multitudine de constituienti antiinfectiosi.
Protejeaza de obezitate printr-un compozit dinamic, cu continut scazut proteic, dar profil de
aminoacizi liberi.
Creste apararea antininfectioasa prin trasferul memoriei imune de la mama la fat – anticorpi,
celule, enzime.
Programeaza si educa sistemul imun prin gestionarea fata de anumite boli cronice de natura
variata : boli alergice, autoimune,cum e diabetul zaharat tip 1, boala crohn, etc, dar si
cardiovasculare si dislipidemii.
Protejeaza fata de moartea subita.
Creste acuitatea vizuala datorita acidului docosahexaenoic -DHA-, component al
fosfolipidelor din creier, retine, si memeberele eritrocitare.
Laptele matern de asemenea ajuta la dobandirea de abilitati neurocognitive mai bune prin
majorarea coeficientului intlectual cu cel putin 5-6 puncte la copiii de varsta scoalara, s a
 descoperit prin studii, dar asta doar prin o alaptare exclusiva la san in primele trei luni, si o
alaptare oarecare pana la 1 an.
Laptele matern protejeaza antiinfectios prin continutul crescut de igg, igm, igas. Ofera
copilului anticorpi specifici pentru e coli, stafilococi, pneumococi, shigella, salmonella,
clostridium tetani, etc.

4. Principiile diversificarii alimentatiei la sugar

Raspuns: Alimentatia complementara si diversificata presupune introducerea unor alimente noi,

diferite de lapte în alimentatia sugarului: initial fluide si semisolide, apoi solide.Se recomanda si
diversificarea sanului pt un aport maximal, ori recoltarea de lapte din celallt san, daca sugarul prefera
doar unul exclusiv.Se incepe la 6 lunidiversificarea, doar la sugar sanatos.Se incepe cu cereale la cei
distrofici, cu legume/carne la eutrofici. Un singur aliment la 3-5 zile. Cu lingurita, la inceput pasate,
treptat bucatele spre 9 luni, pt stimularea masticatiei. Evitare indulcire si adaos de sare pana la 2 ani.
Sucurile de fructe sunt contraindicate inainte de 6 luni, 120-170 ml suc natural, cu lingurita saucana,
dupa 6 luni. Flexibilitatea parintelui necesara, uneori un aliment este acceptat dupa 10-15 incercari
de introducere. Nu se recomanda dieta vegetariana la sugari si copii mici.Alimente combinate, numai
dupa ce ati constatat ca tolereaza alimentele individuale. Cerealele se pot utiliza ca prim aliment de
diversificare, initial ca faina de orez/ porumb, fara gluten, cu lapte matern, in cantitati crescande,
pana la 120 ml/zi, cu lingurita. La sugarii normoponderali piureul de legme reprezinta prima optiune,
sfecla, varza, si fasolea uscata se introduc dupa 2 ani. Carnea rosie (bovine) sau alba (pui) se poate
introduce la 6 luni, in cant crescande, de la 10-15 g la 25-30 g de 3 ori pe sapt, in piureul de legume.
Evitare mezeluri si carne de porc inainte de 1-3 ani si a celei de oaie = oricum sunt dezgustatoare.
Dupa acceptare piure de leguem/carne, se introduce piureul de fructe – mere, presica, caise, pere…
Se evita consumul de miere (sau sirop de porumb AKA high fructose corn syrup, preferatul
americanilor) pentru ca poate risca infectie cu Clostridium botulinum ! ! !

Neonatologie

5. Nou nascutul mic pentru varsta gestationala – small for gestational age – definitie si cause
Raspuns: definitie: varsta gestationala 38-40saptamani, acesta mic pt varsta gestationala este
numit DISMATUR, cu greutate la nastere mai mica sau egala cu 2500grame, si sau talie mai
mica sau egala cu 47cm. li se mai spune small to date.
Mecanismul este reprezentat de restrictia de crestere intruterina.
Factori care provoaca aceasta: 1.factori materni, cum ar fi hipoxie cronica, factori vasculari
(hta esentiala, diabet zaharat necontrolat, tuberculoza, fumatul – cea mai frecventa si
idioata), valori crescute ale alfa fetoproteinei serice materne, utilizarea de droguri, inclusive
cafeaua si alcoolul.
2.factori placentari, cum ar fi placenta anormala inserata, infarcte placentare, tumori fiborze
placentare
3.factori fetali: anomalii cromozomiale cum ar fi trisomia 18, sau infectiile cornice
intrauterine (TORCH sd.)
6. Particularitatile nounascutului la termen

Raspuns : Termen gestational : 37-42 saptamani, cu greutate de 2800-3800 grame la nastere,

talie de 48-52 cm. Raportul talie craniu trebuie sa fie ¼, la adult fiind 1/8, perimetrul cranian
normal trebuie sa fie 33-38cm. Fontanelele sunt prezente in numar si caracteristici. Cartilajul
auricular este elastic, dupa atingerea lor si presarea lor, acestea revin la forma initiala.
Tegumantel sunt subtiri, se pot observa vase sanguine, tesutul adipos prost dezvoltat
momentan. Lanugo reprezinta firele d epar care dispar in ziua a sasea saua a saptea dupa
nastere, fire de pe umeri spate, frunte a nou nascutului. Parul scalpului si unghiile sunt bine
reprezentate. Fanerele sunt acestea. Vernix caseosa. Este o substanta produsa de glandele
sebacee ale micutului si are rol de a proteja impotriva personajelor chimice antagoniste, dar
si impotriva frigului, motiv pentru care se recomanda ca prima baie a nou nascutului, mai
ales celor hipoxici, sa fie facuta la 3-4 ore dupa nastere, dar sa nu se insiste la inlaturarea
vernixului, pentru ca acesta dispare la 24-48 ore dupa nastere. Bontul ombilical cade la 4-5
sau 8-10 zile dupa nastere prin mumificare si detasare completa. Se evita contactul cu apa de
la robinet asupra plagii ombilicale. Labiile mare le acopera pe cele mici si partial sau total
clitorisul, la fete, iar la baieti, testiculele sunt descensionate in scrot, iar pe bursele scrotale
se observa numeroase santuri, iar penisul are orificul uretral ala varful sau.

7. Examenul neurologic al nou nascutului

Raspuns : Nivelul constientei estescorul de coma Glasgow, si prin miscarile faciale, ale
extremitatilor, oculare la stimuli, si respectiv miscarea aceasta spontana.
La examenul nervilor cranieni avem : reflexul de clipire pt II si VII, mioza la lumina puternica II
si III, miscari pasive si subtile, dar si spontane III IV si VI, la manevra capului de papusa, pt toti
ce au vazut filmul chuky, simetria si amplitudinea miscarilor faciale, evident nervul facial VII,
raspuns prin clipire la un zgomot puternic VIII, reflexul de supt, V VII IX, si reflexul de
deglutitie IX X. examenul motor presupune valuarea a mai multor pasi : miscarile spontane,
tonusul muscular pasiv si spontan, semnul fularului (la flexia membrului superior catre
membrul opus, cotul ajunge normal intre mamelon si stern), semnul unghiului popliteu,
rezistenta la desfasare, postura (in mod normal totte memberele sunt in flexie dupa varsta
gestationala de 36 saptamani), si reflexele arhaice cum ar fi cele de supt sau reflexul de mers
automat (fatul este luat de dedesuptul axilei, si pus usor in pozitie ortostatica, cu picioarele
usor asezate pe sol, iar corpul i se va inclina anterior, si se va observa cum acest micut om
paseste in fata).

8. Enumerati factorii de risc si vulnerabilitatile neonatale

Raspuns : vulnerabili la infectii predominant cu bacterii gram pozitiv si gram negativ, dupa
toate studiile facute, cu motiv neclar.
Vulnerabili la infectii pentru ca sistemul lor imunitar este in formare, respectiv pt ca igG sunt
in numar scazut, si fagocitoza este rareori prezenta eficient. O expunere fara de care fie lipsiti
este cea catre patogeni, atunci cand sunt nascuti. Vulnerabili si din cauza stresului
peripartum.
Factori de risc : ruprura prematura de membrana, prematur nascut, febra materna, asfixiere
perinatala, sexul masculin, colonizare de exemplu cu virusul Herpes, gestatii multiple (are 3
 frati mai mari), miros neplacut nu e factor de risk mereu. Facoti de risc mari sunt si cei
respiratori, gastrici, sau aspectuali.

9. Diagnostic si tratament in sepsisul neonatal precoce si tardiv

Raspuns : la cel precoce apar semnele in primele 72h de la nastere, iar la cel tardiv, dupa 3
zile. Tratamentul consta pt cel precoce : o penicilina si un aminoglicozid (de exemplu,
ampicilina plus gentamicina), iar pentru cel tardiv : cefalosporina (gen 2 sau 3) si un
aminoglicozid.
Semnele sunt de nou nascut care nu arata bine, este cripsat. Cianoza perioronazala in timpul
gavajului, somnolenta, afebrilitate/hipotermie. Dig : regurgitatii, varsaturi, diaree. Neuro :
hipotonie, hiporeactivitate, convulsii. Resp : geamat expirator, tuse, crize de apnee, cu
cianoza. Cutanat : paloare, cianoza, icter. Artirite septice (rubor, dolor, calor, tumor, functio
laseae articuloar ) diagnostic prin hemoculturi. Orice nascut cu trombocitopenie e presupus
infectat. Mai putin de 100k la mm cub trombocite.

10. Principii de resuscitare la nou nascut si copil

Raspuns : ABC-ul resuscitarii neonatale :
A airway – ne asiguram ca poate respira micutul – permeabilizam caile respiratorii
B breathing – initierea respiratiei
C circulation – mentinem circulatia sanguina a micutului
D drugs – administrarea medicamentelor celor ce nu raspund la ABC
(cei cu suferinta intra sau peri partum)
Etapele sunt urmatorele : se previne pierderea de caldura a micutului, prin plasarea lui in
apropierea unei surse radiante de caldura, dar si prin spergerea acestuia de lichid amniotic,
de scutecul ud, si pastrarea unei temperaturi de 23-25 grade celsius in camera unde este
plasat. Temperatura nou nascutului trebuie sa fie intre 36,5 si 37,5.
Etapa urmatoare este permeabilizarea cailor respiratorii prin pozitionarea corecta a micutului
pe o suprafata rigida si dreapta, plana. In decubit dorsal, cu o usoara extensie a gatului,
evitand pe cat posibil hiperextensia gatului/flexia gatului. Aspiram secretiile daca se observa
acestea in caile respiratorii. Daca introducem o sonda, pentru a elibera caile, la nivelul gurii
nu se introduce prea mult sonda pentru ca avem riscul de a stimula term vagale X de pe
peretele posterior al faringelui, care poate rezulta in bradicardie severa, si/sau apnee.