- Copii alaptati au o crestere mai lenta in primul an, ceea ce se asociaza cu beneficii pe termen

lung
- Monitorizarea cresterii copilului – percentile
- Copil gras = sanatos? Mitul popular
- Hormonii de crestere – STH, ulterior h pubertari, insulina
- Depozitele adipoase au doua peak-uri 6-9luni, 5-6ani. Mai devreme de 5 ani creste riscul de
obezitate pe termen lung -> impactul nutritiei adecvate in copilarie
- Cresterea e maxima in primele 2 luni de viata, ulterior la pubertate
- Impactul genetic in crestere e important, dar poate fi rescris prin factorii nutritionali si
socioeconomic
- Alaptarea -> crestere accelerate in primele luni, lungime mai mica la 1 an, pe termen lung sunt
mai slabi si cu constitutie mai atletica (cresc mai putin in greutate si lungime ca cei hraniti cu
formula -> risc scazut de obezitate)
- NU lapte de vaca in primul an (intens alergizant, contine prea multe proteine -> risc crescut de
obezitate)
- Nutrieni implicati in crestere: zinc, magneziu, fosfor, aminoacizi esentiali. Este important si tipul
proteinelor, nu doar cantitatea acestora – a se vedea faptul ca dietele pe baza de cereale au
cantitate de proteine corespunzatoare, insa sunt deficitare in aminoacizi esentiali
- Pubertate precoce in caz de obezitate
- Atat subponderabilitatea, cat si obezitatea sunt corelate cu boli in viata de adult (CV la slabi,
Diabet la grasi). ATENTIE! Sceeningul diabetului la copiii cu greutate mai mare de 4000g la
nasrere!
- Atentie cat timp sta bebelusul la fiecare san! (laptele are inatai o compozitie pentru sete,
ulterior pt foame si implicit hrana, schimbarea prea rapida de la un san la altul poate duce la o
nutritie proasta)
- Circumferinta capului masurata de rutina pana la 2 ani. Prematurii echivaleaza cresterea abia la
2 ani, pana atunci varsta corectata!
- Hipoalbuminemia marker pt inflamatie si pt malnutritie
- Un copil inactiv fizic -> hipoabsorbtia micronutrientilor
- Consilierea nutritionala se face catre: COPIL + PARINTE/PARINTI + CINE ALTCINEVA MAI
INGRIJESTE COPILUL
- ATENTIE la dietele restrictive sau obiceiurile alimentare ale mamelor in cazul bebe alaptati
- Alaptarea: exclusiv pana la 6 luni si continuare pana dupa 1 an. In tarile cu boli infectioase
endemice – pana dupa 2 ani.
- Lapte uman contine hormoni, factori de crestere, anticorpi, leucocite, cytokine…nu sunt factori
nutritionali, dar am rol important in cresterea, dezvoltarea si imunitatea copilului
- Copiii alaptati au un rist cu 30% am mic de boli diareice – de ce? Compontentele laptelui matern
creaza o imunitate locala la nivelul mucoasei intestinului
- Lipidele din laptele matern ajuta la dezvoltarea creierului si au fost asociate cu functioa cognitiva
pe termen lung
- Alaptarea determina o amenoree specifica a mamei, scaderea in greutate daca mama are o
alimentatie echilibrata prin accesarea depozitelor adipoase, reduce riscul de cancer mamar si
ovarian,
 - Secretia laptelui se stabilizeaza in 1-2 saptamani: Copii aaptati exclusiv in aceasta perioada pot
avea un risc usor crescut de deshidratare
- CONTRAINDICATII ABSOLUTE DE LA APALTARE: HIV netratat, Chimioterapie, ergotamine,
amfetamine, statine
- Atentie la pozitiile de alaptare, pregatirea mameloanelor pentru alaptat si consilierea mamelor
care au mameloane ombilicate (tetine de adaptare, aparate de muls), probleme medicale ale
copilului care impiedica suptul
- In cazul prematurilor laptele matern este ideal pt ca laptele uman isi schimba compozitia in
functie de etapa de dezvoltare a copilului si se reduce necroza intestinala, primesc mai multe
proteine, daca mama nu are lactatie urmatorul pas este apelarea la un donator, abia ulterior
formula de lapte.

- Copilul ar trebui sa incapa autohranirea de la 1 an si sa obtina autonomia completa la 2 ani

- Problemele de alimentatie: moftul la mancare, refuzarea mancsrii, atitudine de plictiseala la
masa – sunt normale!, dar trebuiesc manageriate corect pt a reduce tulburarile pe termen lung
- Atitudine de hranire responsiva: la foame si la satietate (nu fortam copilul sa termine tot daca
spune ca nu mai ii e foame)
- Alimentatia corecta si completa prin monitorizarea cresterii copilului in primii 2 ani se coreleaza
cu performanta scolara
- Problemele de hranine ca mecanism de manipulare (nu rugam copilul sa manance)
- PARINTELE decine CE SI CAND, COPILUL CAT
- Spalarea mainilor este direct corelata cu autonomia

- Incepand cu 4 luni este dezvoltat functia hepatica si renala pentru procesarea si a altor alimente.
- Diversificarea Complet interzis pana la 17 sapt (4 luni), e un must apana la 6,5 luni

ENERGIE: 25% minim din lipide (mai mare in cazul bolilor infectioase) – in cazul de obezitate familiala se
poate reduce concentratia lipidica la consultul cu medicul pediatru

FIER SI ZINC: formule lapte fortifiate, carne, suplimente – Laptele de Vaca e f sacar in fier. ATENTIE:
cauza principala de anemie la copii este lipsa fierului!

SARE: FARA sare cat mai mult timp posibil

ZAHAR: fara gustari cu adaos de zahar, fara suc de fructe (chiar si cel bio, facut in casa, etc etc). O cana
de suc de fructe = o masa!

GLUTEN: sunt infiermate toate teoriile cum sa afecteaza si determina diverse boli intestinale. Exista
totusi intolerante, dar trebuiesc determinate medical!

VEGETARIAN: nu se recomanda (avem recent un deces in tara), dar totusi daca parintii tin musai, trebuie
respectate urmatoarele: 500 ml lapte zilnic si produse din lapte

VEGAN: complet interzis -> anemie megaloblastica prin deficit de B12, care se asociaza cu retard mental.
Deficiente in fier si vit D

ALERGII: ou, peste, alune, nuci, peste si fucte de mare – REACTIA ALERGINA APARE LA A DOUA
EXPUNERE, nu la prima! Nu se introduc inainte de 6 luni, dar nu de decaleaza introducerea lor deoarece
asta poate duce la o alergie prin ne-expunere.

FORMULE LAPTE, 60-70 Kcal/100ml; proteine din lapte de vaca 1,8-3g/100kcal; Proteine de soia 2,25-3;
Proteine hidrolizate din lapte de vaca 1,8-3, carbohidrati 9-14,

Legislatia cosidera optionala includere in FL a acidului socosahexanoic (20-50mg/100kcal) si arahidonic,

TOTUSI recomandarile medicale considera necesare

PREBIOTICE (oligozaharide), PROBIOTICE (bacterii vii)

AGENTI DE INGROSARE – in formulele antireflux sau antiregurgitare – DOAR LA CEI CARE NECESITA, nu in
cazurile fiziologice

FL pe baza de proteine din soia -> NECESITA SUPLIMENATARE CU AMINOACIZI, contine fitoestrogeni –
asociati cu obezitate si tb endocrine!, ar trb utilizare doar la copii cu galactozemie, alergie la laptele de
vaca mai mari de 6 luni, convingeri familiale

FL cu proteine hidolizate pt copii din parinti cu dermatita atopica si alergie la proteina laptelui de vaca
!FL nu e sterila! – trebuie preparata pt fiecare masa si administrata in max 2 ore de la preparare, ce nu
mananca se arunca,

PREVENTIA ALERGIILOR

- Modulare nutritionala in primul an de viata reduce semnifictiv dermatita atopica si alergia la

laptele de vaca, inclusiv la copiii din parinti alergici
- Nu sunt necesare dietele de excludere ale mamei
- Consumul de peste de catre mama reduce riscul de alergie la copil
- PESTELE de introdus la 6-12 luni
- LAPTELE de oaie, capra, lapte de orez sau soia NEFORTIFIAT (natural) nu au fatcorii nutriotionali
necesari copilului sub 1 an
- Diversificarea sub 3 luni = alergie
- PROBIOTICELE – nu influenteaza
- PREBIOTICE – nu exista un consens – totusi, galacto si fructo-oligozaharide au rol in reducerea
dermatitei atopice

Nutritia copilariei are un rol programator asupra metabolismului si riscului de boli pe termen lung

- Corelatii intre G la nastere, G la 1 an si obezitate, diabet, HTA si afectiuni coronarine (in general
corelate invers proportional)

REGULI standard –carbohidrati rafinati putini, acizi grasi saturati putini, activitate fizica

G la nastere > 4kg => risc de 2ori mai mare de obezitate la adult =>importanta dietei echilibrate a
mamei. Orice nou-nascut peste 4kg ar trebui testat pentru diabet

FL au 50-80% mai multe proteine, 15% mai multa energie,

Microbiota – intestinala, cutanata

Microbiota intestinala ajunge la compozitia adultului la 2-3ani

- Afectarea microbiotei => infectii, boli inflamatorii, alergii

- Microbiota umana e determinate genetic si de factorii de mediu.
 - Microbiota mamei e mult influentata de dieta din timpul vietii si de stress. Chiar si in conditii
“normale”, microbiota mamei difera intre T1 si T3
- Copiii alaptati vs cei cu formula au microbiota diferita de la gen si specia bacteriana, pana la
concentratia speciilor si nr bacteriilor: FL mai multe bifidobacterii sim ai putini lactobacili
- Primele bacterii colonizeaza in viata intrauterine si determina expresia anumitor gene care pot
influenta epiteliul intestinal
- Laptele uman e bogat in bacterii + transfer al microbiotei cutanate. Atentie lacpetle uman are
compozitie diferita a bacteriilor in functie de nastere naturala vs cezariana
- Nu se recomanda tratamentul antibiotic in primii 3 ani de viata si este complet interzis in primul
an, decat in situatiile in care mecanismele de aparare ale copilului sunt depasite
- Copiii hraniti cu FL au abilitatea de a degrada carbohidrati complexi mai bine decat cei alaptati
pt ca au microbiota mai dezvoltata
- Probioticele influenteaza alergiile DOAR in perioada prenatala, ulterior nu aduc vreun aport

MANAGEMENT COPIL&ADOLESCENT

- BMI raportat la varsta monitorizat de rutina (>2 ani)

- Percentile pt obezitate: UK 91-98, USA 85-95
- Circumferinta abdominala / inaltime >0,5 => risc cardiovascular si metabolic
- Terapia nutritionala include obligatoriu familia pt copiii de pana in 10 ani, la adolescent este
important de evaluat rolul familial pt ca uneori terapia se poate face singur
- !!!ROLUL EVALUARII PSIHOLOGICE
- Obezitatea la adolescent poate releva un consum alimentar emotional/compulsiv
- Tehnici axate pe performanta (am reusit modificarea ex in stilul de viata) si tehnici axate pe
rezultat (am scazut x kg)SI tehnici bazate pe stimuli (modificarea si restrictia factorilor de mediu
– nu mananc in fata TV pt ca mananc mai mult fara sa imi dau seama)
- TV time: max 3h => sedentarism!!!! => pe langa outcomeul de lipsa a consumului energetic,
determina o absorbtie alterata a nutrietilor!!! => modifica metabolismul
- Instrumente: JURNAL ALIMENTAR, PEDOMETRU, Masurare G saptamanal
- DOUA TIPURI DE DIETE: Metoda semafor (verde la discretie, rosu interzis, galben cu moderatie),
DIETA hipocalorica
- Activitatea fizica, cu ex cazurilor in care copiii practica un sport de agrement: MERS, BICICLISM,
Chores prin casa, JUCAT AFARA!
- Tratament medicamentos: inhibitor lipaza, metformin (pt cei cu rezistenta la insulina)

MICRONUTRIENI
-Micronutrieni care pot duce la deces prin lipsa de aportL Vit A, Zinc, Fier, Iod – de suplinit la femeile
insarcinate!

- Asociati cu anemie: Vit A, Zn, Ca, riboflavin (B6?), B12

- Vit A = suport in bolile diareice

- Anemie feripriva: lipsa de aport, dieta bogata in fibre din cereale si legume (scad absorbtia), greutatea
scazuta la nastere, infectii

- Copiii peste 5 ani pot beneficia de pe urma Fe suplimentar prin imbunatatirea cognitiei

- Copiii sub 4 ani care primesc suplimente cu Fe pt minim 8 saptamani => imbunatatirea functiei motorii

- Rol Zinc: sinteza proteica, replicare celulara, metabolismul acizilor nucleici

- Zinc: reduce severitatea infectiilor bronhopulmonare, reduce decesul prin boli diareice

- Deficit de Iod al mamei in sarcina=> dezvoltare motorie si cignitiva afectata, risc de avort spontan,
restrictie de crestere fetala, cretinism pt def sever

- Copiii ar trebui sa participe la mese in familie

- Copiii nu au nevoie de alimente comerciale prepreparate!
- Suplimentarea se face doar contextual si cu indicatie medicala/nutritionala
- BAUTURI: apa sau bauturi cu continut scazut de energie (ceaiuri neindulcite de plante si fructe,
NU SUC DE FRUCTE)
- Preferintele alimentare acumulate in primul an se modifica greu!
- Riscurile de adpotare a comportamentelor nesanatoase sunt cele mai mari pentru prescolari si
scoali
- O dieta sanatoasa si balansata nu trebuie sa fie un efort pentru un parinte! Medicul are rolul de
a va furniza informatii raportate la situatia dvs (alimentatie sezoniera, costuri scazute)
- REGULA: fara fast-food, fara dulciuri, fara rontaieli sarate
- Grupe alimentare bogate in nutrienti: poza
- Variabilitatea la copii e normala!
- Dupa varsta de 2 ani copiii pot primi lactate cu continut redus de grasimi
- REGULI GENERALE pt energie: 53% glucide complexe, 33% lipide – majoritar de origine plante,
14% proteine (jumatate animala, jumatete plante). Fibre 17g/1000kcal. Apa 1,2g/kcal
- Fiecare masa trebuie insotita de apa
- Nu se adauga sare in mancarea copilului
- Cereale integrale – continut bogat in fibre si vitamine! Fata de cele rafinate
- Legume si fructe – CRUDE. FIERTE doar in f putina apa! Nu se inlocuiesc cu sucuri de fructe decat
in cazuri exceptionale (copilul nu poate fi convins sa manace altfel)
- Fierul din carne constribuie la crestere absorbtiei fierului din plante!!!
-
Boala Celiaca – SISTEMICA, nu doar INTESTINALA – imuna – gluten si alte prolamine – susceptibilitate
genetica

Tipuri:

1. Predominant intestinala: diaree, varsaturi, restrictie de crestere

2. Predominant extraintestinala: anemie feripriva, deficite neurologice, alterarea functiei hepatice,
defecte dentare, osteoporoza
3. Asimptomatica (60% au osteoporoza)
- Alte tipuri de simptome: steatoree, deficitte de vitamine liposolubile. Malabsorbtie de fier,
calciu, acid folic (in intestinul proximal)
- Criteriile MARSH (pt biopsie?)
- Indiferent de simptome: DIETA FARA GLUTEN!

Diagnosticul se pune pe:

1. Manifestari clinice corelate cu administrarea de gluten

2. Anticorpi specifici: EMA – anti-endomisium, TG2 – anti-transglutaminaza 2, DGP – peptide
gliadin deaminate
3. Haplotipuri HLA-DQ2, HLA-DQ8
4. Enteropatie (biopsie viloasa din duoden): de la infiltrare limfocitara cu prezervarea arhitecturii
viluase pana la atrofie viloasa severa

- Incidenta de aprox 1% in Europa

- Corelarea intre severitatea eneropatiei si simptome nu este specifica!
- Biopsia nu este necesara daca anticorpii TG2 sau DGP sunt 10xLSN – deoarece aceste valori se
coreleaza statistic cu atrofie viloasa
- Se prefera dg fara biopsie atunci cand este posibil, pentru a nu traumatiza copilul si structura
intestinala.
- ALERGIA LA OVAZ: Desi teoretic boala celiaca este toleranta la ovaz, exista cazuri de atrofie
viloasa dependenta de ovaz cu reactivitatea celulelor T din mucoasa . + Cross-contaminare. Asa
s-ar recomanda scoaterea ovazului
- Pro-ovaz: sursa de fibre si Vit B
- CONCLUZIE: Intai dieta de excludere si de ovaz pana la stabilizarea pacientului, ulterior
introducere si urmarirea aparitiei simptomelor

- Pacientii pot fi reevaluati prin titrarea anticorpilor sau prin detectarea 33-mer gliadin peptide
din fecale!

- Teoretic 50mg/zi de gluten nu determina modificari histologice semnificative

 - Alte variante de terapii: Lactobacili, Prolyl endopeptidaze

- Introducerea alimentelor cu gluten se face intre 4 si 6,5 luni!, mai devreme sau mai tarziu este
asociata cu un risc mare de boala celiaca

- Pot parea boli celiace, DAR NU SUNT: Alergia la grau si Sensibilitatea Non-Celiaca la gluten

ALERGIA LA GRAU:

1. Clasica – afectare cutanata, gastrointestinala sau respiratorie

2. Anafilaxie dependenta de grau, indusa de activitatea fizica
3. Astm ocupational si rinita
4. Urticarie de contact
- Se trateaza la fel ca boala celiaca
- Mediata IgE (dozare!)

Sensibilitate non-celiala la gluten: diagnostic de excludere.

ALERGII

ALERGIE= reactie imuna la proteine – necesita eliminarea antigenului

INTOLERANTA = fara reactie imuna, la orice component, rreactie dependenta de cantitate – tolereaza
cantitati mici

- Limfocite T helper 2
- Alergii cu incidenta din ce in ce mai mare – in special in tarile educate!
- 90% alergii: Lapte de vaca, oua, soia, grau, alune, nuci, peste, fructe de mare
- Intoleranta cea mai frecventa: malabsorbtia lactozei
- 70% dintre adulti au intoleranta la lactoza prin declinul activitatii lactazei in timp

Rectii imediate: IgE serice

Reactii tardive (ore-zile): mediate celular, fara IgE, sunt in general cutanate, digestive sau respiratorii

Mixte: ex eczema atopica, esofagita eozinofilica

Lapte de vaca – beta-lactoglobulina

Ou Gaina – ovomucina

Alune – ara H2

Alterarea conformationala a alergenului: Exemplu cei cu alergie la oua pot tolera oula gatite la
temperaturi mari din prajituri, torturi. Dar la lapte si la alune nu se aplica pentru ca sunt epitopi liniari

Dermatita atopica aparuta in primele luni de viata - > risc de alergii mare

Anafilaxie – simptome de alergie + COLAPS RESPIRATOR SAU HIPOTENSIUNE

Tipuri de alergii gastrointestinale:

1. Enteropatie
2. Proctocolita

1 si 2 pot aparea la copiii alaptati exclusiv!

3. Sindrom enterocolita – necesita ingestia directa a alergenului

Intoleranta la lactoza: flatulenta, diaree, scaune acide, escoriatii perianale

 Primara e f rara
 Secundara (boala celiaca, gastroenterita virala) se poate remite dupa eliminarea cauzei primare

- Testarea malabsorbtiei lactozei prin testul de respiratie al hidrogenului

- La alaptati este fiziologic un grad scazut de malabsorbtie a lactozei. Daca este importanta:
continuarea alaptrii cu mulgere si adaugarea de picaturi de lactaza
- Doza de calciu pe zi pentru mamele care alapteaza! = 1,2g/zi

- FL pe baza de soia nu sunt recomandate pt bebe cu alergie la laptele de vaca sub 6 luni (riscuri
de alergie la soia, fitoestrogeni, ftalati)
REABILITAREA NUTRITIONALA

- Anorexia nervoasa – complicatii: amenoree secundara, osteopenia, statura mica, bradicardie,

risc mortalitate mare
- Cresterea calorica de la 30-40kcal/kg/zi (1000-1600kcal/zi) pana la 70-100kcal/kg/zi, pana la
atingerea greutatii normale
- Cresterea greutatii cu 0,5kg/sapt pt cei externati si cu pana la 1kg pe sapt pt cei internati
- ATENTIE la riscul de tentative suicidare
- NU estrogeni pt osteoporoza pt ca duce la inchiderea premature a cartilajelor de crestere
- Secretie scazuta de insulina – atentie!
- Risc de hipofosfatemie la hranirea prin tub nasogastric (risc vital prin anemie hemolitica, aritmie,
insuficienta cardiaca) + tb de potasiu si mg
- DE DOZAT INAINTE: electroliti, mg, fosfat
- HIDRATATRE inaint
- DE MONITORIZAT IN PRIMA SAPT ZILNIC: electroliti, fosfat, mg, calciu, uree, creatinina
- FARA INCARCARE DE LICHID: hrana cu densitate calorica mare
- SUPLIMENTE ELECTROLITICE: Sodiu 1mmol/kg/zi; K 4 mmol/kg/zi; Mg 0,6mmol/kg/zi, Fosfat
<100mmol ORAL >5 ani
- SUPLIMENTE VITAMINICE
- La cei cu scadere kg >15% in ultimele 3-6 luni sau hrana aproape absenta in ultimele 10 zile SAU
nivele initiale scazute de K, fosfor, Mg => in plus necesita vitamine B, in special tiamina

REGURGITARE SI REFLUX

- Initial nu (se considera fiziologice), ulterior regim, ultima instanta: inhibitori pompa protoni
(Omez?)
- Factori predispozanti BRGE: disfunctie sfincter cardia (hernie hiatala, post-chirurgical pt atrezie
esofagiana, dupa miotomie Heller), presiune intra-abdominala crescuta (dializa peritoneala,
tumora abdominala), fibroza cistica, delay psiho-motor, obezitate, prematuritate, etc
- BRGE si alergia la laptele de vaca se prezinta la fel in primele luni de viata
- FL anti-regurgitare
- Cazurile sub 1 an cu factori de complicatie: antihistamine H2 , IPP nu sunt aprobati sub 1 an

CARBOHIDRATI
 - Se prefera carbohidratii cu absorbtie lenta
- 45-60% din totalul de energie
- Fara sucuri indulcite
- Fibre insolubile sunt f importante!
- Oligozaharidele din laptele uman: inhiba fixarea bacteriilor la peretele intestinal, efect
imunomodulator – SUNT NON_DIGESTI BILE
- Probioticele carbohidrate artificiale debalanseaza flora intestinala!
- Exista carbohidrati non-digestibili – fermenteaza in colon => energie si absorbtia acizilor grasi cu
lant scurt!
- Lipsa de carbohidrati cronica => cetoza!
- LACTOZA – sa fie principalul

Fibrele = carbohidrati non-digestibili. Solubile (pectina) si insolubile (celuloza)

Fermentatia => gaze (CO2, metan), oligofuctoza, acid acetic, acid butyric, acid propionic

LIPIDE

- Acizi grasi esentiali: acidul linoleic

- Rol in evacuarea gastrica
- Rol in reglarea satietatii
- Compun celulele!!!!!
- Factorii de coagulare, reactiile immune, alergice si inflamatosii
- FL au lipidele pe baza de ulei sau de peste
- FL pe baza de ulei

Acizii trans = uleiuri vegetale hidrogenate (anti-raticid) = afecteaza sanatatea, mai rele decat acizii
saturati. Duc la cresterea LDL si scaderea HDL

- Dupa 2 ani dieta trebuie sa scada cantitatea de lipide si sa tina cont de activitatea copilului

ELECTROLITI

- Infectii cu diaree -> deshidratare -> scadere Na

- SOLUTII DE REHIDRATARE ORALA!!!! Indiferent de diaree
 - Copiii alaptati exclusiv nu necesita apa!!!

Standarul lichidelor de rehidratare orala: 245mmol/L (NaCL – 2,6g sau 75mmol/l; GLC – 13,5g sau
75mmol/l; KCL – 1,5g sau 20mmol/l; Citrat – 2,9g sau 10mmol.l)

- Alimentarea se continua normal

- Rehidratarea in cazuri severe se prefera cu solutie ringer lactat +/- 5%dextroza
- Zinc pentru recovery din diaree acuta si persistenta, la copii mai mari de 6 luni (teoretic doar in
tarile nedezvoltate)

PROTEINE

- Proteine complete, care contin toti cei 9 aa esentiali: pui, peste, oua, lapte, branza, iaurt
- Proteine incomplete, care nu contin toti aa esentiali: legume, cereale, nuci, seminte
- Cerealele NU contin lizina
- Legumele NU contin metionina

ENERGIE

- Metabolism bazal + termogeneza + activitate fizica + cresterea copilului (35% la 1 luni pana la 3%
la 1 an, ulterior 4% la pubertate)
- SPORT 60 min/zi cu intensitate moderata!
- FACT: copiii crescuti la tara au crescut metabolismul bazal cu pana la 25% mai mult fata de cei
crescuti in mediul urban

FOOD SAFTY

Contaminari:

- Micotoxine fungice: cereale, nuci, suc de fructe -> toxice hepatice si renale
- Nitrati: apa de fantana, legume apoase -> determina methHB la valori 7mg/kg/zi, mai grava la
bebe mici care au Hb fetala multa si la infectii concomitente gatrointestinale si ITU. LEGUMELE
CU RISC de nitrati multi (ridichii, salata, varza, spanac etc): nu se depoziteaa si reincalzesc!
- Alte toxice: metil-mercur, lead (?!), cadmiu, dioxin, ocratoxina A
- Metale grele: metilmercur in fructe de mare si peste, cadmiu in plante
 - Zoonoze: Salmonela, mycobacteria, brucella, campylobacter, listeria, toxoplasma, yersinia,
echinoccocus
- Virusuri: norovirus, hepatita A

Maruri de protectie:

- Preparare cu apa fiarta la mai mult de 70gradeC

- Hranirea imediata dupa racirea corespunzatoare
- Durata alimentarii sau infuziei prin tuburi la temperatura camerei <4h.
- Aruncarea resturilor

In dietele vegetariene trebuie evaluata calitatea dietei (variatia alimentelor si factorii nutritionali),
riscurile deficientelor nutritionale

FL pt vegetarieni sunt pe baza de soia DAR au vit D3 din sursa animala!!! (trebuie atentie pt ca parintii f
drastici vor tine sa incerce alte variante). Variantele de lapte produse in casa din soia, orez sau nuci nu
sunt potrivite sub 1 an pt ca: fier scazut , vitamine scazute, prea multe minerale!

- Unt de arahide dupa 1 an!

- B12 la copiii din mame vegetariene: suplimetare cu 0,4-0,5ug/zi

Vitamine si microelemente ROLURI

Vit A = transcriptie genetica, receptorii retinali pt lumina

Vit D = absorbtia Calciului, mineralizare osoasa, semnalizare celulara

Vit E = protctie antioxidanta a mb celulare, semnalizare celulara

Vit K = coagulare, formarea matricii osoase

Vit C = antioxidant

Tiamina = coenzima in metabolism

Riboflavina = cofactor in flavoproteine

Niacina = cofactor pentru ADP in dehidrogenaza

B6 = cofactor in transaminare si carboxilarea aminoacizilor

Acid pantoneic = componenta Coenzimei A pt energia mitrocondriala

Biotina = cofactor in carboxilare

Folat = metabolism

B12 = reactii de transfer de Carbon

Fier = transportul oxigenului, reactii redox

Zinc = transcriptie proteica

Cupru = metaloenzime

Iod = structura hormonilor tiroidieni

Fluor = mineralizare osoasa si dentara

Selenium = sistemul antioxidant glutation peroxidaza

Magneziu = dimutaza superoxid mitocondriala

Crom = imbunatateste actiunea insulinei

Molubdenum = metabolismul acizilor organici

- Helicobacter pilori, paraziti -: absorbtie proasta a vitaminelor si mineralelor

- Expunerea de plumb = nu se incorporeaza fier in Hb =: anemie
- Inflamatii, boli cornice, boli renale => anemie
- Boala genetica care nu utilizeaza cupru = Menkes Disease
- Fum de tigara omoara vit C
- Inflmatie sistemica creste excretia urinara de Azot, Zinc, Vit A
- Laxative => pierdere de apa, sodiu, potasiu, magneziu, calciu
- Malaria si Entameoba histolytica consuma fier!!!
- ATENTIE la vit D si protectiile SFP pt soare
- Acidul folic e protector vascular si reduce riscul de AVC, DAR creste riscul de cancer colorectal la
persoanele cu displazie
- Consumarea de Vit A de cauza animala si fortificarrea alimentelor cu VIT A duce la scaderea
mineralizarii osoase

BOLI CARDIACE

- Anticoagulantele afecteaza cresterea?

 - Bolile cardiace acianotice afecteaza mai mult greutatea, decat inaltimea

- ALAPTAREA ajuta si la motoria orala si dezvoltarea vorbirii

- Fortificare pana la MAX 90kcal/100ml, peste duce la stress gastrointestinal

- Medicatia gastrointestinala se da de obicei cu 30 min inainte de mese

- Aspirina e iritant gastric => IPP

- Reflux greu de controlat SCHEMA TRATAMENT: dimineata IPP, blocant H2 (ranitidina) la pranz,
seara IPP

- Regula: 3-4 scaune pe zi, usor de eliminat. Daca reflux, vasraturi, alimentatie proasta => utilizare
de polietilen glicol 2250 x2/zi -> ajuta la scaune mai moi prin legarea cu apa in colon.

HIV-SIDA

- Profilaxie sau tratament

- Intarcarea de la alaptarea la san se face treptat pe parcursul unei luni, NU BRUSC
- In conditiile in care nu se poate asigura viremia nedetectabila a mamei si nu exista o situatie
socio-economica ok pentru a sugera FL, atunci se pasteurizeaza laptele muls de la mama (HIV nu
rezista la temperatura.
- Desi cica nu se transmite prin saliva – studii care arata ca mancarea pre-mestecata de mama
HIV+ se transmite copilului
- Sugarii cu HIV au inaltime si greutate mai mici – daca este nevoie, suplimentarea cu aliment
bogat in grasimi (ulei, margarina, nu aminoacizi)
- Copiii sub 5 ani, din mame cu HIV, in conditii socioeconomice precare: suplimentare cu VIT A o
data la 6 luni
- RA la terapia antiretrovirala: sindrom lipodistrofic, hiperlipidemie, rezistenta periferica la
insulina – pubertate intarziata

Cronic kidney disease

- Afectarea cresterii este data de: acidoza, tb electrolitice (pierderea de sodiu), anemie, tb
hormonale
- Dializa afecteaza cresterea daca nu e contrabalansata
- Varsaturi severe nerespondende la tratament antireflux si antiemetic: fundoplicaturare Nissen
 - Leptina nu e dializata si nici epurata de rinichi => niveluri mari, effect de satietate
- Echilibrul bicarbonatului si a fosfatului reduce ritmul de avansare a bolii
- Atentie la uremieL <20 mmol/l pana la 10 ani si <30 ulterior, peste 20 creste greata si anorexia.
NU E OK NICI PREA MICA - > nu primeste destule proteine
- Atentie la boala osoasa de cauza renala
- Monitorizarea albuminei serice
- Fosfat scazut in dieta pt ca altfel se risca un hiperparatiroidism (este continut de carne si lactate)
- Restrictia de fosfat de asemenea este asociata cu calciu si vit D scazuta
- Bolile cu afectare tubulara renala merg cu pierderi de apa, bicarbonat si sodiu
- Bolile cu afectare glomerulara merg cu restrictie de apa si sare si deci hipertensiune!
- Hiperpotasemia apare deobicei la eGFR sub 10
- Atentie la faptul ca nu se elimina metabolitii vit A -> supradozare de vitamine
- Sunt frecvente def de vit D si necesita automat suplimentare la eGFR sub 40

BOLI METABOLICE CONGENITALE

BOLI pt care trebuie redus aportul/evitat pt ca metabolitii sunt toxici:

 Fenilcetonuria
 Tb ai ciclului ureeei
 Boala urinii ca siropul de artar
 Acidurii organice
 Galactozemia

BOLI pt care e nevoie de managementul glucozei:

 Def ale oidarii acizilor grasi

 Boli de depozit al glicogenului

In cazul bolilor de aminoacizi se Evita alimentele: carne, peste, oua, branza, alune si seminte