SANATATEA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA

COPIII PRESCOLARI

NUTRITIA SI ALIMENTATIA SANATOASA LA COPII

Ce este alimentatia rationala si ce alimente sunt necesare in

dieta copilului?
O dieta sanatoasa, rationala, include o varietate de alimente
care ofera copilului energia si nutrientele necesare unei dezvoltari
psihosomatice normale. O alimentatie corespunzatoare nu semnifica
doar consumul unor "alimente sanatoase", putand fi consumate o
varietate de alimente atat timp cat dieta ramane variata, echilibrata si
este consumata in cantitati moderate.
Copii, prezinta chiar de la nastere un mecanism intern de reglare
al consumului de mancare, astfel ca nou nascutii si sugarii au
capacitatea de a semnala aparitia foamei (de obicei prin plans) si de
asemenea stiu cand sunt satui si astfel se opresc din alimentare (prin
controlul unor semnale interne care indica satietatea).
Odata cu inaintarea in varsta copii au capacitatea de a-si doza
alimentele in functie de necesitatile fiziologice specifice varstei.

Cum pot mentine parintii o dieta sanatoasa a copilului?

Cand vine vorba despre o alimentatie sanatoasa,
responsabilitatile sunt impartite intre parinti si copil, astfel ca
indiferent de greutatea copilului (normo, sub sau supraponderal) sunt
recomandate urmatoarele:
* parintii trebuie sa ofere copilului o paleta cat mai variata de alimente
impartite pe mese si ore regulate. Parintii trebuie sa impuna copilului
doar orarul (mese regulate) si tipul alimentelor consumate;
* copilul, poate decide singur cantitatea consumata, este indicat ca
acesta sa fie lasat sa manance pana se satura.
 Dupa o perioada de educare alimentara (stabilirea unui orar al
meselor), copilul va invata singur cat si cand poate sa manance. In
timp acestia vor evalua si optiunile unei alimentatii sanatoase, vor
putea selectiona anumite alimente, de asemenea se vor obisnui cu
obiceiurile alimentare familiale.
Parintii pot sustine alimentatia rationala si echilibrata a
copiilor precum si dobandirea unor obiceiuri sanatoase, prin
urmatoarele:
* stabilirea unui program privind timpul liber, in special folosirea
calculatorului sau privitul televizorului. Organizatiile internationale de
pediatrie recomanda un timp de maxim 2 ore pe zi, alocate unor
astfel de activitati. Parintii trebuie sa educe copii prin implicarea lor in
alte activitati precum sportul, desenul sau cititul
* activitatea fizica regulata trebuie sa fie o actvitate de rutina in sanul
familie
*sunt recomandate pe cat posibil mesele regulate la care iau parte
toti membrii familiei, incercand sa se creeze o atmosfera placuta,
pozitiva
* controlul medical regulat, cu monitorizarea taliei si greutatii
corporale si stabilirea unei diete adecvate in functie de acesti
parametrii.

REGIMUL ALIMENTAR
Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o
cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care
este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza
copilul.
O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului
este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice,
dar si psihice, emotionale si afective.
Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii
vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei
medii de viata.
 Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea
de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si
conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor
calorice ale organismului copilului .
O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare
din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un
adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata,
precum si numarul de portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de
vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta.

O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un

risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta
le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu
aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului
zaharat), tulburari cardio-circulatorii.

In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in

fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement
important in dezvoltarea normala a dentitiei.

O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile

alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a
preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale.

Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari

armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati
sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu
recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat
unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.

O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente

polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati
insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic,
calciul si fierul.
 Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina
un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de
crestere si mineralizarea osoasa.

Nevoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul

cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni,
800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani.
Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza.
Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si in
cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele
gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa
copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta
depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele
minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului
digestiv.

Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele,

spanacul, mazarea si fasolea uscata.

PIRAMIDA ALIMENTARA

Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a

orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa.
Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri
continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime,
fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in
special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.

Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in

functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel:
*- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de
ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat);
acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele
complexului B (tiamina, niacina, acid folic);
 Se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand
contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez
gatit);
*- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi),
importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic,
potasiu;
*- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate -
acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul
continut in proteine;

Se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi;

-pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele

lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi,
iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita
continutului in calciu, potasiu, vitamina D,

Se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in

cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza);

*- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele

reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie
consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul
substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta
categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana,
zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.
PRINCIPII DE ALIMENTATIE SANATOASA LA COPII

Gusturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista,

deci este foarte important sa se formeze inca de la varste fragede
obiceiuri alimentare sanatoase.
De pilda, preferinta pentru consumul abundent de sare
(aceasta avand un rol important in aparitia hipertensiunii arteriale) se
formeaza in prima parte a copilariei.
Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru
alimentele bogate in grasimi.
Studiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de
obezitate se datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de
calorii (multe dulciuri si grasimi) si isi au originea in copilarie.

1. Caracteristici in alimentatia copilului

a. Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.
b. Un copil creste in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice
diferite.
c. Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si
ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii
cu curbele standard.

2. Principii in alimentatia copilului

Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 de luni implica
respectarea unor principii de baza si anume:
a. Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul
pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele
alimentare.
b. Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele
alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale
integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un
continut crescut de grasimi si adaos de zahar.
c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea
unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura,
carne grasa) si de zahar adaugat.
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de
invatamant sau alte tipuri de colectivitati
(1) Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte
tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie
colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si
anotimpului.
(2) Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu
recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si nr. 4, proportional cu
timpul petrecut de copil in colectivitate. De exemplu, pentru un
program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure
10% din ratia energetica zilnica.
(3) In alcatuirea meniului unui copil peste 2 ani se va utiliza piramida
alimentara(, cuprinsa in anexa nr. 5)
a. Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o
repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de
portie nutritiva.
b. O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment
exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.
c. in cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o
anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al
copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea
corporala si gradul de activitate.
(4) Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de
mancare servite. (ex. La micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu
gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb se
poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz
nu se vor servi felul 1 si felul 2 preponderente cu glucide - cereale, ca
de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste
fainoase, ci din legume).
(5) Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv
puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce
efecte digestive nefavorabile (ex. Iahnie de fasole cu iaurt sau cu
compot).
(6) Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt
prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi
servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.
(7) Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire
de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.
(8) Se interzice folosirea cremelor cu oua si frisca, a maionezelor,
indiferent de anotimp

4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte

urmatoarele reguli:
a. Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din
grupele de baza: paine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale,
fructe, lapte, branza si iaurt, peste si oua.
b. Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame
copilului, de a fi obosit sau iritat.
c. Trebuie sa se ofere cateva variante de alimente la alegere si cel
putin un aliment favorit.
d. Pentru asigurarea ratiei zilnice de nutrienti, mesele principale vor fi
completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe,
sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut
scazut de sare si grasimi.
e. Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in
vederea stimularii poftei de mancare.
f. Cantitate de mancare trebuie sa fie adecvata varstei copilului; o
modalitate practica de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic,
in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare
grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g. Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine
nelinistit sau nu manifesta interes.

5. Alimentatia copilului scolar trebuie sa respecte cu precadere

urmatoarele reguli:
a. sa asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si
ritmului de crestere
b. sa asigure un aport corespunzator de proteine /zi, prin consum de
carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand
fasolea, lintea, produse din soia,
c. sa asigure un aport de fier de 8 - 15 mg de fier /zi, prin consum de
carne de vaca, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole si alune -
cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi
d. Gustarea sa fie formata din fructe, lapte si produse lactate cu un
continut scazut de grasime,
e. Sa asigure o hidratare corespunzatoare varstei.
Material preluat de pe site-ul Ministerului Sanatatii si completat

Strategii de alimentatie sanatoasa pentru copii

Alimentatia adecvata si dieta echilibrata sunt cei mai
importanti factori in dezvoltarea armonioasa a copiilor

Exista cinci strategii prin care se poate imbunatati dieta copilului si

de a-l incuraja sa capete niste obiceiuri alimentare sanatoase:

1. Organizarea meselor in familie in mod regulat.

2. Servirea de alimente si gustari variate.
3. Parintele un model pentru copii:
4. Evitarea certurilor pentru mancare.
5. Implicarea copiilor.
 1. Mesele in familie

Mesele in familie sunt un ritual placut atat pentru copii, cat si

pentru parinti. Celor mici le place siguranta oferita, iar parintii lor au
posibilitatea de a tine pasul cu ce se intampla in viata de familie. In
plus, aceste intalniri la ofera ocazia parintilor sa vada ce mancaruri le
plac celor mici si care nu sunt pe lista lor de favorite.

S-a descoperit ca acei copii care iau masa in familie:

• mananca mai des fructe, legume si cereale
• nu consuma prea multe gustari nesanatoase
• au sanse reduse sa fie atrasi in capcana fumatului, a tigarilor
de marijuana sau a bauturilor alcoolice
IMPORTANT
• implicarea copilului in pregatirea mesei
• evitarea certurilor si a moralei in timpul mesei; aceasta trebuie
sa fie un moment de calm si de bunastare

Ce poate fi considerat "masa de familie"?

Orice moment in care copilul si parintii stau impreuna la masa,
petrecand timp de calitate si discutand despre lucruri importante, dar
care nu produc atmosfera neplacuta. Se mizeaza pe alimentele
sanatoase si nutritive in cadrul acestor mese si se alege un moment
in care toata lumea sa poata fi prezenta.

2. Rezervele de mancare sanatoasa

Copiii, in special cei mici, vor manca orice gasesc acasa. De aceea
este foarte important sa fie controlate mereu rezervele de mancare -
si sa se aibe grija ca ele sa contina doar gustari si alimente
sanatoase.

Sfaturi generale:
• Introducerea fructele si legumele in rutina zilnica, incercand sa
se atinga nivelul de 5 serviri pe zi
• Facilitarea accesului copilului la gustari sanatoase, tinand la
indemana fructe si legume spalate si gata de a fi mancate; alte
gustari acceptate sunt iaurtul, pasta de alune sau castane, telina,
biscuitii din cereale integrale si branzeturile
• Servirea de: carne macra slaba si alte surse bune de proteine,
ca ouale sau nucile
• Alegerea painii integrale sau cereale complete, pentru ca astfel
cel mic va avea necesarul de fibre asigurat
• Limitarea aportul de grasimi evitand prajelile si alegand variante
sanatoase, ca frigerea, fierberea, gratarul sau gatitul cu aburi
• Limitarea proviziile de gustari nesanatoase si cu putina valoare
nutritiva, ca chips-urile si bomboanele; a nu se elimina complet
aceste placeri ale copiilor, pentru ca ei se vor simti privati astfel -
modalitatea cea mai buna este aceea de a le transforma in "gustari
de ocazii speciale"
• Limitarea rezervelor de sucuri dulci - fie carbogazoase, fie din
fructe, dar cu zahar adaugat; serveste lapte si apa in schimb

3. Parintele un model pentru cei mici din familie

Cel mai bun mod de a incuraja alimentatia sanatoasa este ca si

parintele sa se hraneasca astfel.
Copiii vor urma intotdeauna modelul adultilor pe care ii vad in
fiecare zi. Mancand fructe, legume si gustari cu valoare nutritiva, le
vor transmite celor mici mesajul corect.
O alta modalitate de a fi un exemplu bun este sa se limiteze
portiile de mancare si sa n u se exagereze niciodata. Discutii despre
cum este sa simti ca ai "burta plina", mai ales daca copiii sunt mici.
Se poate spune: "E delicios ce mancam, dar simt ca m-am saturat,
asa ca ma voi opri". Sa se incerce sa nu se cada in in extrema
cealalta. Parintii care tin mereu diete si cure de slabire pot sa le
imprime si copiilor aceleasi sentimente negative. Atitudine trebuie sa
fie deschisa si pozitiva atunci cand vine vorba despre mancare.

4. Evitarea certurilor intimpul mesei

Mancarea poate deveni usor o sursa de conflict.

Parintii bine intentionati se pot afla in situatia de a-si mitui copiii
sau de a se targui cu ei sa manance lucruri sanatoase.
O strategie mai buna ar fi de a le oferi copiilor posibilitatea de a
controla ce mananca, dar, in acelasi timp, de a limita mancarea
accesibila in casa.
 Copiii vor putea decide urmatoarele lucruri: daca le este
foame, ce aleg sa manance din felurile oferite si cand sunt satui.
Parintii sunt totusi cei care decid ce feluri de mancare le sunt
disponibile copiilor, atat in timpul mesei, cat si in rest.

REGULI IMPORTANTE
• Stabileste un program de alimentatie predictibil. Copiilor le
place sa stie la ce sa se astepte.
• Nu forta copiii sa termine tot din farfurie. Astfel vor invata sa
treaca peste sentimentul de satietate, ceea ce nu iti doresti.
• Nu iti mitui copiii cu mancare si nici nu ii rasplati in acest mod.
Evita sa folosesti desertul ca premiu pentru cei ce au terminat de
mancat tot.
• Nu folosi mancarea ca pe un mod de a-ti arata afectiunea.
Cand vrei sa le arati ca ii iubesti, imbratiseaza-i, ofera-le timp sau
lauda-i pentru ceea ce au facut.

5. Impicarea copilului

Majoritatea copiilor adora sa decida ce se va manca la

cina. Este bine sa se vorbeasca despre alegerile alimentare si despre
o dieta echilibrata. Unii copii vor vrea chiar sa ajute la cumparaturi si
la pregatirea mesei. Profita deIn aceste momente trebuie sa profitam
si sa invatam copilul sa se uite la eticheta produsului cand se afla in
magazin.
In bucatarie,se da celui mic sarcini potrivite pentru varsta lui;
astfel, nu va exista riscul accidentarii si nici copilul nu se va simti
depasit de situatie.
La sfarsitul mesei, sa nu uitam sa il laudam .

Pranzul de la gradinita este un alt moment important, in care cel mic

poate invata despre alimentatia sanatoasa. Mai mult decat atat, daca
il poate face pe copil sa se gandeasca ce va manca la pranz, s-a
facut deja primul pas in a-l convinge sa se alimenteze sanatos.

La magazin, cand facem cumparaturi, cautam impreuna alimente

gustoase, hranitoare si care se pot ambala usor.
Inca un motiv important pentru a ii implica pe copii in aceste
decizii: ii va ajuta sa ia singuri decizii privind alimentatia lor.
 Cel mic nu va prefera in mod automat o salata in locul cartofilor
prajiti - totusi, obiceiurile alimentare sanatoase create la o varsta
frageda vor dura toata viata.

Capriciile alimentare ale copiilor

Generalitati
Refuzul de a incerca alimente
noi apare frecvent la copii cu varste intre 2 si 6 ani, desi nu e
neobisnuit nici pentru un copil de 18-24 de luni, si se manifesta prin
refuzul efectiv al copilului de a-si diversifica dieta.
Acesta va consuma acelasi tip de alimente la fiecare masa si
poate ajunge sa refuze chiar si produse care anterior ii placeau.
Alte obiceiuri alimentare ce pot alarma parintii includ teama de
alimente noi sau refuzul complet de alimentare.

Desi aceste obiceiuri alimentare ingrijoreaza parintii, specialistii

considera ca adoptarea lor reprezinta, de fapt, incercarea copilului de
a-si manifesta independenta si fac parte dintr-o etapa normala de
dezvoltare.
In perioada prescolara, procesul de crestere somatica a
copiilor inregistreaza o aparenta incetinire, iar apetitul lor poate fi mai
diminuat.
La aceasta varsta par a fi mai interesati in a descoperi lumea
inconjuratoare decat de a se hrani corespunzator. Acest lucru poate
sa ii ingrijoreze, uneori, mai mult decat este cazul, pe parinti.
In cazul in care copilul incepe sa refuze consumul unor alimente
diversificate si doreste sa isi centreze regimul pe un singur tip de
mancare, specialistii recomanda parintilor sa continue sa-i ofere
copilului (atat timp cat este hranitor), insa pot incerca sa-i adauge
acestuia si alte produse.
 Aceasta este o metoda menita sa determine copilul ca in timp,
sa consume si alte alimente, si altfel sa adopte o alimentatie corecta
si sanatoasa.

Cauze

Motivele pentru care se poate instala aceasta monotonie in

alimentatia copilului sunt multiple, insa specialistii considera ca sunt
centrate de dorinta copilului de a-si manifesta independenta.

Expertii au observat ca momentul in care copilul incepe sa isi

impuna preferintele culinare coincide cu o perioada in care el nu
exercita nici un fel de influenta hotaratoare sau vreun control larg
asupra lumii din jurul sau, dar este capabil sa constientizeze ca prin
refuzul sistematic de a se supune parintilor ii poate deranja pe
acestia.

Astfel, se poate ajunge chiar in situatia in care copilul se

foloseste de refuzul de a accepta o alimentatie diversificata in scopul
de santaj emotional.

Recomandari

Parintii confruntati cu o astfel de situatie sunt sfatuiti sa nu

acorde prea multa atentie acestor capricii deoarece cu cat li se va da
mai multa importanta, cu atat vor dura mai mult sau chiar se vor
amplifica.

Tot ce trebuie sa faca este sa fie atenti ca alimentele

consumate sa fie nutritive si sanatoase.

Copilul nu isi va corecta singur comportamentul daca adultul de

langa el este prea dur sau prea permisiv. In acest sens, parintele ar
trebui sa instituie un orar pentru mese si gustari, dar nu trebuie sa
oblige copilul sa manance ce nu doreste.
 Chiar si in aceste situatii parintii detin controlul in legatura cu
diversitatea nutrientilor oferiti copiilor. Ei sunt sfatuiti sa continue sa
realizeze regimul alimentar zilnic al copiilor respectand sugestiile din
piramida alimentelor.

Oferindu-i copilului o gama larga de alimente, parintele ii lasa

acestuia libertatea de a alege exact ce ii place, satisfacandu-i in
acelasi timp si nevoia de a lua decizii independente.

Cu timpul, copilul ajunge sa resimta si el monotonia din

alimentatie si va cere singur diversificarea ofertei culinare. Astfel
copilul simte ca ia singur hotarari ce il privesc direct si isi dezvolta si
obiceiuri nutritionale sanatoase.

Pot exista zile in care copii sa manance mult mai putin decat
de obicei (spre ingrijorarea imediata a parintilor).

Aceasta nu este o situatie alarmanta, deoarece el va recupera

necesarul caloric consumand alimente in exces zilele urmatoare.
Copiii cu un stil de viata sanatos isi vor adapta singuri aportul
alimentar in functie de nevoile energetice pe care organismul lor le
resimte.

In aceste situatii parintii sunt sfatuiti sa introduca in meniul

copiilor si in orarul alimentar cat mai multe gustari (in principal bazate
pe fructe, cereale integrale, lactate), pe langa cele trei mese
obligatorii.

Variante de gustari: fructe proaspete, branzeturi, legume

crude, cereale integrale, sandwich-uri cu unt de arahide.
 Recomandari cu caracter general, de care parintii pot tine
seama in cazul in care se confrunta cu o astfel de situatie:

- adultii trebuie sa ofere in permanenta exemple copiilor in ceea

ce priveste adoptarea unui stil de viata sanatos, iar obiceiurile
alimentare nu fac exceptie;
- apetitul copiilor trebuie dezvoltat prin stimularea simturilor, deci, cu
cat preparatele culinare sunt mai aromate, mai parfumate si ai
aspectuoase, cu atat exista mai multe sanse sa atraga atentia si sa
deschida pofta de mancare a copilului;
- parintii sunt sfatuiti sa introduca in alimentatia copiilor inca de la
varsta de 6 luni, legume si fructe cat mai diverse, sub forma de
piureuri;
- copiii nu trebuie fortati sa manance un aliment pe care nu il doresc
sau cand simt ca nu le este foame;
- copiii nu trebuie incurajati sa consume intre mese produse
hipercalorice avand un continut ridicat de zahar, deoarece le va
diminua pofta de mancare.

IMPORTANT

Parintii sunt sfatuiti sa nu ofere gustari copiilor cu mai putin

de o ora inainte de ora mesei.

Este important de inteles ca aceste capricii alimentare ale

copiilor sunt considerate ca fiind normale doar daca dureaza 7- 10
zile.

Daca insa, copilul refuza o alimentatie corecta mai mult de 2

saptamani, parintii sunt sfatuiti sa consulte medicul specialist.
Teama de alimente noi - neofobia alimentara

Teama de a incerca noi alimente este relativ larg raspandita in

randul copiilor.

Parintii sunt sfatuiti sa fie cat mai intelegatori cu copilul si sa nu

il oblige sa accepte imediat un aliment nou introdus in dieta.

De obicei sunt necesare mai multe mese in cadrul carora

copilul sa regaseasca noul aliment (de preferat gatit in forme diferite
pentru a se putea decide care ii place mai mult).

Parintii confruntati cu aceasta situatie ar trebui sa continue sa

ofere produsul respectiv, precum si alimente cu care copilul este deja
familiarizat pana in momentul in care copilul ajunge sa se
obisnuiasca.

Exista copii care pot fi determinati sa incerce un aliment nou

daca li se sugereaza ca ar trebui sa guste cel putin o data fiecare tip
de mancare din farfurie.

La fel insa, exista si copii reticenti la astfel de sugestii din partea

adultilor, caz in care specialistii recomanda parintilor sa nu insiste sau
sa oblige copilul sa accepte alimentul daca acesta nu se simte
pregatit.

Sunt multe situatii particulare in care copiii imita

comportamentul adultilor iar refuzul lor de a accepta un aliment este
generat sau intretinut de o atitudine asemanatoare cu cea a unui
adult.

Este important de retinut ca obiceiurile alimentare ale copiilor

se modifica in timp, iar ceea ce la inceput nu le placea sau nu era
consumat cu placere poate fi ulterior integrat in alimentatia zilnica
relativ usor.
 Desi obisnuirea copilului cu produse noi poate initial sa para
un proces anevoios, pe termen lung, rezultatele sunt benefice atat
pentru el (deoarece organismul sau beneficiaza de o gama variata de
nutrienti) cat si pentru familia sa (deoarece pregatirea fiecarei mese
nu va mai fi o corvoada).

!!!!

Studii recente efectuate pe gemeni au demonstrat faptul ca teama de

a incerca noi alimente are si o importanta componenta genetic.

Refuzul categoric de a manca

Copiii privesc in general refuzul de a consuma diverse alimente

ca pe o modalitate excelenta de a-si santaja emotional parintii; daca
in timpul mesei copilul decide ca nu va manca ceea ce ii este servit si
isi manifesta explicit preferinta pentru un alt fel de mancare, de cele
mai multe ori mama ii va pregati felul preferat.

Astfel copilul simte ca isi impune propria-i vointa si ca poate

influenta si comportamentul celor din jur.

Refuzul acesta este un capriciu alimentar care, daca ii este

indeplinit de prea multe ori, poate degenera, copilul incepand sa aiba
pretentii din ce in ce mai exagerate.

De aceea, specialistii recomanda parintilor sa ofere copiilor o

gama cat mai variata de alimente, care sa le asigure necesarul
caloric si nutritiv, sa le satisfaca in acelasi timp nevoia de nou si sa se
adapteze gusturilor lui.

Gustarile

Gustarile sunt recomandate a fi introduse in meniul copiilor,

acestea putand fi surse excelente de nutrienti si energie daca au un
continut sanatos si nu dezechilibreaza orarul propriu-zis al meselor.
Gustarile trebuie integrate in program astfel incat sa fie servite cu 1
ora si jumatate, maxim 1 ora inainte de urmatoarea masa, altfel
putand afecta negativ apetitul copilului, care nu va mai dori sa
manance.

Totusi, gustarile nu trebuie sa fie confundate cu deserturi.

O gustare sanatoasa este compusa din oricare din: fructe si

legume proaspete, cereale integrale, branzeturi, dar si lapte, sucuri
de fructe, piureuri de fructe, covrigei sau sandwich-uri usoare.
Cantitatea este si ea importanta: daca gustarea este abundenta,
copilul isi va pierde pofta de mancare.

Gustarile pot fi alcatuite si din sucuri, insa in cantitate

moderata, chiar daca cele naturale aduc nutrienti importanti (prea
mult suc inseamna, de cele mai multe ori, prea mult zahar). Sucurile
(si bauturile in general) ar trebui servite dupa masa pentru a nu
influenta apetitul.

IMPORTANT

Parintii copiilor pretentiosi la mancare sunt sfatuiti, ca pana ce

acestia isi dezvolta propriile preferinte culinare, sa le ofere o
alimentatie sanatoasa, care sa fie echilibrata in principii nutritive (se
recomanda evitarea dulciurilor), si care sa satisfaca necesarul caloric
al organismului.

Daca copilul a inceput deja sa isi exprime anumite preferinte,

parintii ar trebui sa incurajeze noile obiceiuri, daca acestea sunt
sanatoase.

In cazul in care copilul are tendinta de a exagera in consumul

dulciurilor, acestea ar trebui inlocuite cu fructe (care pot satisface
nevoia de dulce).

Copiii nu trebuie fortati sa consume produse cu care nu

sunt obisnuiti sau pe care declara vadit ca nu le agreeaza, doar
pentru ca parintii le considera nutritive, ci trebuie sa aiba mereu o
alternativa.

Specialistii avertizeaza ca prin fortarea unui copil sa

consume un anumit aliment parintii ii pot afecta pe termen lung
comportamentul alimentar (efectele putand fi resimtite chiar si la
varsta adulta).

In schimb, daca copilul are in fata variante si alimente

diverse, simte ca el este cel care isi hotaraste meniul, iar acest lucru
ii ofera siguranta propriilor decizii, dar si puterea de a-si dezvolta
obiceiuri alimentare sanatoase pe care le va promova in perioada
adulta.

Cauze ale alimentatiei neadecvate

Care sunt cauzele unei diete sarace, neadecvate?

Un numar mic al copiilor care au o alimentatie neadecvata atat

din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, sunt diagnosticati cu
diferite boli organice care interfera cu alimentatia normala, insa
cauzele implicate in majoritatea cazurilor de alimentatie neadecvata
sunt cele de ordin social (posibilitati materiale reduse) sau familiale
(educatie inadecvata).

Diversitatea alimentatiei

In cazul in care copilul este expus unei alimentatii

nesanatoase (gen fast-food, sucuri artificiale), acesta este tentat sa
renunte la restul alimentelor, de aceea este important ca parintii sa
ofere copilului o varietate cat mai mare de alimente sanatoase.
Necesitatea alegerii alimentelor, este caracteristica copiilor a
caror vointa nu este suficient de puternica pentru a refuza anumite
produse alimentare.
 Copii mananca de obicei ceea ce vor si nu ceea ce li se
impune, in functie de optiunile care le sunt oferite.

Statusul emotional

Chiar si o tulburare emotionala trecatoare si minora (anxietate,

frica), poate sa declanseze o alimentatie excesiva sau dimpotriva
insuficienta.
Cantitatea alimentelor variaza in functie de varsta si efortul
fizic zilnic (consumul de energie), astfel ca spre exemplu acesta
poate sa consume dimineata o cantitate mare de alimente, ca apoi
seara sa manance mult mai putin; acelasi copil poate sa inverseze
cantitatile de alimente in urmatoarele zile in functie de efortul fizic
depus.

Parintii trebuie sa accepte acest comportament alimentar, pentru ca este normal, in

special in perioada de crestere astfel ca nu este indicata alimentatia fortata.
Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze nici in cazul copiilor care au o dieta
sanatoasa, dar redusa cantitativ, acestia avand nevoie de mai putine calorii pentru a-si
desfasura activitatile zilnice obisnuite. De asemenea, alti copii de aceeasi varsta consuma
cantitati mai mari de alimente decat in mod normal.

Consecinte ale alimentatiei neadecvate

O dieta neadecvata, este cauza cea mai frecventa a sindromului

de malnutritie (afectiune caracterizata prin dezvoltate staturo-
ponderala necorespunzatoare varstei, datorita deficitului alimentar de
vitamine si nutriente alimentare).

De asemenea, alimentatia irationala poate duce la aparitia

obezitatii, care are implicatii socio-emotionale si mai ales de
sanatate, importante.

Copii subnutriti - dezvolta imunosupresie dobandita (datorita

deficitului de vitamine si nutrienti necesari unei bune functionari a
sistemului imun), fiind astfel predispusi diferitelor afectiuni, in special
infectioase.
Copii supraponderali - au un risc crescut de a dezvolta diferite
afectiuni cronice (care apar la maturitate sau chiar in adolescenta
tarzie), precum hipertensiune arteriala, dislipidemia (in special
hipercolesterolemia), diabetul zaharat de tip 2 (aparut la maturitate si
care se trateaza prin dieta alimentara sau antidiabetice orale, insulina
fiind necesara doar in cazurile complicate si decompensate), astmul
bronsic si apneea de somn (oprirea respiratiei pentru cateva secunde
in timpul somnului, frecvent asociata cu obezitatea).

Copii malnutriti - subponderali (in special copii cu tulburari de

alimentatie), au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, amenoree
(lipsa menstruatiilor) iar in cazuri severe disfunctii ale altor aparate si
organe, precum inima sau ficatul.

Copii supraponderali
Dieta in cazul copiilor supraponderali

Termenul de copil supraponderal sau de copil cu tendinta de a

dezvolta obezitate este folosit de medici in cazul copiilor cu o
greutate necorespunzatoare varstei si staturii lor.

Greutatea corporala este de obicei masurata prin calculul

indicelui de masa corporala (IMC) care raporteaza greutatea la
inaltime.

In cazul parintilor ingrijorati in legatura cu greutatea copilului

este recomandat un consult medical (la medicul de familie sau
medicul pediatru) in care sunt evaluati indicii de crestere si se discuta
de asemenea despre obiceiurile alimentare ale copilului si despre
istoricul medical al acestuia.

In cazul in care copilul prezinta de la nastere o valoare mare

a indicelui de masa corporala, acest lucru nu trebuie sa-i ingrijoreze
pe parinti, acestia fiind parametrii care se incadreaza in limite
normale intr-o populatie data.
Daca indicele de masa coporala s-a modificat brusc in sens
pozitiv, copilul are un risc crescut de a devenii supraponderal, de
aceea este importanta monitorizarea regulata a parametrilor de
crestere.
In cazul copiilor care au un istoric familial de obezitate riscul
de a deveni supraponderali creste odata cu varsta.
Copii supraponderali au de asemenea un risc crescut de a
dezvolta in timp anumite afectiuni sau complicatii precum
hipertensiunea arteriala sau diabetul.

In cazul in care medicul sugereaza o problema legata de

greutatea corporala, acesta poate sa recomande consiliere
nutritionala si un program zilnic de exercitii fizice.

Sunt de asemenea importante controalele medicale regulate

pentru a putea observa din timp orice problema de sanatate asociata
obezitatii.

Abordarea copiilor supraponderali

Asociatiile internationale de pediatrie si nutritie precum si

organizatiile internationale de prevenire a bolilor cardiovasculare au
pus la punct diferite protocoale destinate tratarii copiilor
supraponderali.

Toate aceste ghiduri au in final un scop comun si anume: decat

sa se exercite o presiune exagerata asupra copiilor supraponderali in
scopul unei pierderi semnificative in greutate este suficient sa se
incerece mentinerea greutatii prezente ca apoi odata cu cresterea in
inaltime sa se ajunga la parametrii costitutionali normali.
Dietele cu o restrictie calorica severa sunt recomandate doar
in cazul copiilor cu obezitate morbida (IMC > 35, in mod normal IMC
<25).
Cum pot fii ajutati copiii supraponderali?

Parintii au o mare responsabilitate privind stilul de viata al

copiilor.
Alimentatia echilibrata este elementul cel mai important in prevenirea
obezitatii.
Sunt recomandate urmatoarele:
- eliminarea din dieta zilnica a bauturilor si alimentelor cu adaos de
zahar (bauturi energizante, sucuri de fructe si cocteluri imbogatite cu
zahar, dulciuri concentrate).

Acest lucru este important in cazul copiilor a caror sursa

energetica provine din consumul acestor produse alimentare,
eliminarea lor are ca efect scaderea in greutate
- interzicerea unor alimente nu are intodeauna efectul scontat, acest
lucru sporeste curozitatea copilului, astfel ca acestia vor incerca sa
consume aceste alimente pe ascuns ori de cate ori vor avea ocazia
- responsabilitatile legate de pastrarea unei diete corespunzatoare
trebuie impartite intre parinti si copii.

Copilul poate sa aleaga liber dintre optiunile alimentare pe care i

le ofera parintii
- stabilirea unui orar regulat al meselor si evitarea gustarilor la ore
nepotrivite este extrem de importanta in mentinerea unei greutati
corporale normale.

Parintii trebuie sa stie sa dozeze principiile alimentare in functie de

varsta si exercitiul fizic zilnic (de exemplu, un exercitiu fizic excesiv
necesita cresterea numarului de calorii)
- este recomandata o diversitate cat mai mare a alimentelor care pot
fi consumate.
Stabilirea unei diete corespunzatoare se poate realiza dupa
ghidul piramidei alimentare (in acest ghid alimentele sunt
clasificate si recomandate in alimentatie in functie de nutrientele
si caloriile care le contin):

- continutul caloric al alimentelor servite la masa trebuie sa fie

corespunzator varstei copilului pentru a evita cresterea anormala in
greutate;
- evitarea compensarii unor activitati, cu diferite alimente;
- este recomandat ca desertul servit la sfarsitul mesei sa aiba un
continut caloric redus (iaurt de fructe, salata de fructe) si sa fie evitat
consumul dulciurilor concentrate (bomboane, caramele etc.). De
asemenea, este recomandat ca fiecare membru al familiei sa
consume o singura portie de desert, astfel incat copilul sa nu fie
tentat sa ceara o noua portie.

Este recomandata gasirea unui echilibru, a unei balante intre

alimentele consumate si efortul fizic depus de copilul
supraponderal.
Astfel se recomanda urmatoarele:
- exercitiu fizic regulat si evitarea sedentarismului
- reducerea timpului petrecut in fata televizorului si calculatorului
precum si incurajarea activitatiilor in aer liber
- controlul medical regulat in special in cazul copiilor la care se
suspicioneaza o afectiune asociata.

Sprijinul emotional si social al copiilor supraponderali

Odata cu inaintarea in varsta copilul realizeaza singur

importanta pastrarii unei greutati normale. Statura longilina si
greutatea corporala mica sunt idealurile societatii in care traim.

Un numar destul de mare de copii si adolescenti sunt nemultumiti

de aspectul fizic general, lucru frecvent intalnit chiar si in randul
copiilor care nu au probleme de greutate.
 Copiii supraponderali sunt deseori tinta glumelor aparute in
anturajul acestora, lucru care afecteaza profund respectul de sine si
poate da nastere unor tulburari psihice, precum depresia.
Indiferent de parametri fizici ai fiecarui copil, pediatrii recomanda
parintilor sa incerce sa-i ajute pe acestia in instituirea unei diete
sanatoase si in acceptarea aspectului fizic al acestora.

Dezvoltarea unui stil de viata sanatos, cresterea increderii in

sine precum si acceptarea aspectului fizic se realizeaza prin:

- evitarea criticarii in public a greutatii copilului.

Felul in care parintii vorbesc despre aspectul fizic al copilului, fie

in public, fie in particular, poate avea un impact neprevazut asupra
asupra imaginii proprii.

Este indicat ca in discutiile cu copilul sa i se explice acestuia

importanta unei alimentatii echilibrate si astfel a pastrarii unei greutati
normale;
- oferirea unui exemplu pozitiv in legatura cu un stil de viata sanatos
care promoveaza activitatea fizica regulata, evitarea sedentarismului,
precum si mentinerea unei alimentatii sanatoase;
- incurajarea copilului in participarea unor activitati extracuriculare, ca
de exemplu sportul sau lectiile de actorie.

Activitatea fizica poate ajuta la intarirea fizicului, precum si in

cresterea increderii in sine.

Copilul poate sa incerce mai multe tipuri de activitati sportive,

pana cand gaseste unul care il atrage in mod deosebit.

Lectiile de actorie sunt extrem de utile in cizelarea

personalitatii si cresc de asemenea stima de sine si increderea in
sine;
- incurajarea activitatilor sociale care au loc in comunitatile de
provenienta, precum activitatile extrascolare (cercuri de poezie,
pictura) sau implicarea in activitati religioase (corul bisericii);
- atentie in selectarea alimentelor, uneori fiind indicat ajutorul unui
specialist nutritionist pentru stabilirea unor ghiduri alimentare

Lista alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor

Nr. Alimente Limita de la care Exemple de categorii

crt. nerecomandate de
alimentele devin
alimente care prin
nerecomandate continut sau

forma de prezentare pot

fi

nerecomandate
1 Alimente cu peste 15 g - prajituri,
zahar/100g
continut mare produs - bomboane,
de
- acadele,
zahar*
- alte produse similare
2 Alimente cu peste 20 g/100 g - hamburgeri,
produs,
continut mare - pizza,
de din care, cumulativ:
- produse tip patiserie,
grasimi - grasimi saturate
- cartofi prajiti
peste 5 g/ 100 g
- alte alimente preparate
produs :
prin prajire,
- acizi grasi trans
- maioneze,
peste 1g/100g
 produs
- mezeluri grase

- alte produse similare

3 Alimente cu peste 1,5 g sare/100 - chips-uri,
g
continut mare - biscuiti sarati
de produs (sau peste
0,6g - covrigei
sare
sodiu/100g produs) - sticks-uri sarate,

- snacks-uri,

- alune sarate

- seminte sarate,

- alte produse similare

4 Bauturi - Orice tip de bauturi
racoritoare**
racoritoare, cu exceptia

apei potabile imbuteliate

sau a apei minerale

imbuteliate
5 Alimente cu Peste 250-300 kcal - orice tip de aliment
pe care,
continut ridicat unitatea de vanzare
de prin continut, aduce un

calorii pe aport de calorii de peste

unitatea
300 kcal pe unitate de
de vanzare
vanzare
6 Alimente - Alimente vrac
neambalate*** - Sandvisuri neambalate
7 Alimente - Alimente care nu
neetichetate****
respecta prevederile HG
nr. 106/2002 privind
etichetarea alimentelor,
cumodificarile si

completarile ulterioare

* Fac exceptie fructele si legumele proaspete

** In incinta scolilor se va vinde numai apa potabila sau minerala
imbuteliata pentru a crea
copiilor deprinderea de a o bea.
*** Se excepteaza bananele si citricele.
**** Pentru crearea unor deprinderi nutritionale sanogene se
recomanda etichetarea
nutritionala.

Necesarul zilnic de calorii, substante nutritive si elemente

minerale pentru copii si adolescenti

A. Necesarul zilnic de calorii si substante nutritive pentru copii

si adolescenti

Copii Adolescenti
Baieti Fete
1-3 4-6 7-10 11-14 15-19 11-14 15-19
ani ani ani ani ani ani ani
1 2 3 4 5 6 7
Calorii
- necesarmediu1.300 1.8002.400 3.1003.500 2.600 2.800
- variatiiposibile

in functiede

caracteristicile900- 1.300-1.700- 2.200-3.000- 1.800- 2.000-

grupului1.800 2.3003.300 3.700 3.9003.000 3.000

Proteinetotale
- necesarmediu 44-51 g 61-70 g 82-94 g 106-121 g 120-137g 89-101
g 96-109 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric31-70 g 44-90 g 58-129 g 75-144 g 102-152 g 61-117g 68-117

g
- % dinvaloarea
calorica14-16% 14-16% 14-16% 14-16% 14-16%14-16% 14-16%
Proteineanimale
- necesarmediu 31-36 g 40-46 g 49-56g 52-55 g 60-69 g 49-55 g 48-
54 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric22-49 g 29-59 g 35-77 g 41-79g 51-76 g 34-64 g 34-59 g

- % dincantitatea
proteinelortotale70%65%60%55%50%55% 50%
Proteinevegetale
- necesarmediu 13-15 g 21-24 g 33-38g 54-66 g 60 - 69 g 40-46 g 48-
55 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul
caloric9-21 g 15-31 g 23-52 g 34-65g 51-76 g 25-55 g 34-58g
- % dincantitatea
proteinelor totale30%35%40%45% 50% 45% 50%
Lipidetotale
- necesarmediu 49-60 g 58-68 g 65-77 g83-100 g 94-113 g 70-84 g
75-90 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric34-77 g 42-87 g 46-106 g 71-119 g 81-126g 49-87 g 54-97 g

- % dinvaloarea
calorica35-40% 30-35% 25-30%25-30% 25-30% 25-30% 25-30%
Lipideanimale
- necesarmediu 37-45 g 44-51 g 49-58 g58-70 g 60-79 g 50-59 g 53-
63 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric26-58 g 32-65 g 35-80 g 50-83g 57-88 g 37-68 g 38-68 g

- % dincantitatea
lipidelortotale75%75%75%70% 70%70% 70%
Lipidevegetale
- necesarmediu 12-15 g 14-17 g 16-19 g 25-30g 28-47 g 20-25 g 22-
27 g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric8-19 g 10-22 g 11-26 g 21-36g 24-38 g 11-29 g 16-29g

- % dincantitatea
lipidelortotale25%25%25%30% 30%30% 30%
Glucide
- necesarmediu 143-168g 220-240g 322-351g 416-454g 470-521g
349-380g376-410g
- variatiiposibile

in functiede nivelul

caloric100-222g 174-309g 228-483g 295-541g 402-571g241-439g

268-439g
- % dinvaloarea
calorica45-53% 50-55% 55-60%55-60% 55-60% 55-60%55-60%
B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii si
adolescenti

Grupa de Elemente minerale

varsta
Calciu Fosfor Magneziu Fier Zinc Iod
mg mg mg mg mg mg
Copii
0 - 12 luni 800 400 70 7 4 40
1 - 3 ani 900 400 125 8 7 60
4 - 6 ani 900 500 180 9 9 80
7 - 9 ani 1100 700 220 10 10 100
10 - 12 ani 1200 800 270 12 12 120
Baieti
13 - 15 ani 1200 1000 330 13 14 140
16 - 19 ani 1300 1100 360 16 15 150
Fete
13 - 15 ani 1100 900 310 15 14 130
16 - 19 ani 1200 1000 310 18 14 140