Sunteți pe pagina 1din 29

Diversificarea cu

respect pentru bebelusi


DR. ROXANA HRISTIANOVICI
Ce este diversificarea?

diversificarea = introducerea treptata a altor alimente inafara de


lapte

 OMS recomanda alaptarea exclusiva pana la minim 6 luni



 Alaptare exclusiva = fara apa, ceai, alte solide sau lichide (exceptie: vitaminele,
medicamentele)

 De ce e necesara divesificarea?

 necesarul crescut de fier, zinc si calorii impun diversificarea
 prin solide copilul incearca texturi si gusturi noi
Cand incepem diversificarea?
Reflex protruzie
Open gut, al limbii
Imaturitate intestin

Vârsa de 6
Stat în funduleț!
luni

NU greutata Scăderea rezervelor


de Fe, Zn
Semne ca sugarul este pregatit de
diversificare
 sta in fund cu suport minim

 urmareste usor cu privirea obiectele

 are coordonare mana-gura

 are un control bun al capului

 are miscari asemanatoare masticatiei

 este interesat de alimente si de ora mesei
Necesar la inceput de diversificare

 scaun de masa
 cana sau pahar pentru apa
 farfurie, lingurita, furculita
 aparat gatit pe abur

ATENTIE LA BPA IN CAZUL


PLASTICULUI
Raport alaptare/solide

 Se continua alaptarea la cerere atat ziua cat si noaptea



1) alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării până la 12 luni -cel mai
mare impact în reducerea mortalității infantile.

2) alimentația complementară începută la 6 luni împreună cu continuarea alăptării s-a


clasat a III-a.

1) + 2) pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani.
Reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie.
Child, Young. "Infant and Young Child Feeding"Nutrition (2011).
Raport alaptare/solide

 masa de solida NU inlocuieste masa de lapte (indiferent ca e


 san sau formula)

 minim 400ml Formula/zi pana la 12luni

 laptele ramane principala sursa de hrana pana la varsta de 1 an (indiferent ca e san
sau formula)

Chiar și după 1an ,copilul primește 35%-40% din necesarul de energie totală din
laptele matern.

World Health Organization. "Essential nutrition actions: improving maternal,


newborn, infant and young child health and nutrition" (2013).

Câte mese trebuie sa ii dam?
 Numărul de mese depinde de:
-cantitatea de energie necesară copilului,
-de cantitatea de alimente pe care le poate mânca la o masă
-de densitatea energetică a alimentelor.

 Numărul de mese zilnice:


- 2-3 mese pe zi la 6-8 luni,
-3-4 mese pe zi la 9-11 luni,
-3-4 mese pe zi plus 1-2 gustări hrănitoare pe zi la 12-23 de luni.
Dewey, Kathryn. "Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child" (2003)

World Health Organization. "Indicators for assessing infant and young child feeding practices:
part 1: definitions: conclusions of a consensus meeting held 6-8 November 2007 in Washington

 Dacă densitatea de energie sau cantitatea de alimente la o masă sunt scăzute atunci
se va crește numărul meselor în cursul unei zile.

Cât de mult trebuie sa mănânce la o masa?

 Cantitatea depinde de:



-de densitatea energetică a alimentelor
-de capacitatea stomacului=30ml/kgcorp

Un bebe 8kg=240ml capacitate totala stomac

World Health Organization. "Infant and young child feeding: model chapter for textbooks for medical students and
allied health professionals" (2009)


Apa: cât, cum și cand
Cât :
La cererea copilului
Crestem oferirea în caz de constipatie

Cum:
Direct din pahar,cana

Când:
Când vrea copilul, chiar si in timpul mesei
NU Suc de fructe

 Evitarea oferirii acestuia între 6-12 luni, (doar recomandare medicala- oferit ca
smoothie)

 Dupa 1an cantități limitate la 120-180 ml/zi diluat cu apă și niciodată seara,
înainte deculcare

Consumul e asociat cu:
-diaree, flatulență, distensie abdominală
-tulburări ale creșterii în greutate/obezitate
-carii și eroziuni dentare din cauza acidității

Lee, Amanda, et al. "Infant feeding guidelines: information for health workers."(2012)


NU Ceai

 Folosit pe post de medicament (după 6luni)



 Consumul e asociat cu:
-leziuni ale tubului digestiv
-absortie deficitara a nutrientilor (fier,calciu,minerale)
-carii și eroziuni dentare din cauza zaharului
-crestere deficitara in greutate

Lee, Amanda, et al. "Infant feeding guidelines: information


for health workers."(2012)


NU Lapte de vaca/capra

 Orice cantitate de lapte non-uman (de vacă, capră, oaie) nemodificat este
nerecomandată înainte de 12 luni
 Exista diferențe majore de conținut în proteine și electroliți față de laptele uman.
Putere calorica scazuta.

 Consumul e asociat cu:
-deficit de fier, vit. D, A, E,C
-exces de proteine de 3ori mai multe proteine(suprasolicitare rinichii, ficat)
-exces de sodiu și potasiu
-risc de alergii si infecții

 Se poate folosii in cantitate mica in preparate



Lee, Amanda, et al. "Infant feeding guidelines: information for health workers."(2012)


NU Sare, zahar, miere
 Sare:
-nerecomandat pana in 24luni
-se gaseste din abundenta: in laptele matern, lactate, leguminoase

Campbell, Karen J., et al. "Sources and correlates of sodium consumption în the first 2 years of life."Journal of the
Academy of Nutrition and Dietetics114.10 (2014)


Miere:
-interzisa in primele 12luni
-risc de Cl. Botulinum
Lee, Amanda, et al. "Infant feeding guidelines: information for health workers."(2012)

 Zahăr
Nuci/alune, ou crud,
NU
lapte nepasteurizat
 Nuci/alune:

-restricție relativa
-risc sufocare
-risc alergii +/-

 Ou crud: risc de Salmonella

 Lapte nepasteurizat: Stafilococcie, TBC


Lactate degresate și
NU
semidegresate (2%)
 Interzise sub un an:

-Aport excesiv de porteine, potasiu si sodiu, fiind in acelasi timp deficitar in calorii.

-Lipidele: principala sursa de energie a bebelusului, au rol esential in dezvoltarea


creierului si promovarea activitatii nervoase normale.


Ce le dam?
World Health
Organization"Indicators for
assessing infant and young
child feeding practices: part 1:
definitions: conclusions of a
consensus meeting held 6-8
November 2007
-micul dejun - alimente din
3 grupe;
-prânz și cină - din 4
grupe;
La absolut toate mesele
să fie cel puțin o legumă
sau un fruct.
Diversificarea: varianta clasica

 Proces ghidat de parinte

 Alimentele sunt primite cu lingurita

 Sugarul ar trebui sa poate spune STOP


Ce spune tradiția?
Ce spune tradiția?
Diversificarea: varianta clasica

 Sugarul ar trebui sa poate spune STOP


RESPECT
NU

Biberon

Tableta/telefon

Joc-avion

Pacaleala

Santaj
Autodiversificare

 Proces ghidat de copil

 Copilul se hraneste singur

 Parintele ar trebui sa faca alegeri


nutritionale corecte
Autodiversificare
Alergii

Academia Americană de Alergie și Imunologie Clinică
(EAACI) a elaborat recomandări pentru prevenția primară a alergiilor
alimentare:

1) Mamele sunt sfătuite să aibă o dietă normală, fără restricții în timpul sarcinii și alăptării
2) Toți sugarii vor fi alăptați exclusiv timp de cel puțin 4-6 luni de viață
3) in cazul în care alăptarea este insuficientă sau nu este posibilă, copiilor cu risc ridicat la alergii-
formula hipoalergica (cu un efect preventiv documentat pentru primele 4 luni).Ceilalți copii pot
primi formulă standard
4) Nu este nevoie de a evita introducerea alimentelor complementare după 4 luni, iar în
prezent, dovezile nu justifică recomandări cu privire la abținerea de a iniția sau de a încuraja expunerea
la produsele alimentare potențial alergene cum ar fi laptele de vacă, oul sau arahide
5)Nu există dovezi care să susțină utilizarea de prebiotice sau probiotice pentru prevenirea alergiilor
alimentare
Urticarie
Alergie versus intoleranta alimentara

Alergie 
Intoleranta alimentara

reacția acută și vehementa 
Nu e mediata imunolgic

mediata IgE și Histaminic 
Nu e fatala

exista și non IgE 
Are legatura cu cantitatea

NU era legătura cu ingerata
cantitatea ingerata

se trateaza cu antialergice

potențial fatal
Inecul, spaima noastra!

S-ar putea să vă placă și