ALIMENTATIA COPILULUI

SANATOS
Olga Schitco
Conferentiar universitar
Catedra Pediatrie si Neonatologie
USMF”N.Testemitanu” 2010
Stari carentiale si consecinte la fat
Deficit de proteina si Distrofie prenatala,reţinere de dezvoltare a creierului
energie

Deficit de AGNS cu Ţesut nervos anormal,patol.retinei,retard fizic,patologia

lant lung,raportω³/ω6 dermei,f-tiei reproductive,degenerescenta grăsoasa a
incorect ficatului,dereglări ale f-tiei cognitive
Deficit de acid folic Defecte ale tubului nervos(hernie cerebrala,anencefalie
si a.),enteropatii

Deficit de vit A Malformaţii congenitale

Deficit de iod Dereglari neuropsihice(f.severe-cretinizm congenital)

Deficit de zinc Prematuritate,malformatii(a tubului nervos),dereglari a

f-tiei reprodictive si a..
Produse speciale pentru gravide
 Femilac (rus.)
 AnaMaria (rus.)
 Agu Mama (rus.)
 MDmil Mama(Dan.)
 Madonna (rus.)
 Amalteea(Olanda)
 Lactamil (rus.)
 Mlecinâi puti (rus.)
Alimentatia in perioada lactatiei

 Produsele enumărate anterior

 Ceaiuri cu diverse plante
 Produse alimentare zilnice in cantităţi
optime
REFLEXELE DE BAZĂ ALE
SUGARULUI
ROLUL BIOLOGIC ŞI
SOCIAL AL LAPTELUI
UMAN:
 Factorul alimentar
 Factor imunologic al
laptelui matern
 Factor reglator al
funcţiilor specifice
umane la nou-născuţi
 Factor de
comportament
psihoemoţional
 Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIEV,
2004
Rezultatele unei poziţionări incorecte
Dureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon
Fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult
lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate.
.
CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ
CĂ COPILUL NU PRIMEŞTE
ÎNDEAJUNS LAPTE ?
CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ
SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?

SEMNE POSIBILE SEMNE SIGURE

 sugar care plânge frecvent  Creştere în greutate
 sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului nesatisfăcătoare
 mese foarte frecvente
 mese foarte lungi

 sub 500 grame/lună
sugar care refuză sânul
 sugar cu scaune tari, uscate sau verzui  greutatea mai mică decât la
 sugar cu scaune rare, în cantitate mică naştere după 2 săptămâni de
 la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură viaţă
de lapte
 sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul
 sub 6 micţiuni pe zi, urină
sarcinii) galbenă şi puternic
 lactaţia nu s-a instalat (după naştere) mirositoare
 Urină concentrată, în
cantitate mică
 Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIEV
,2004
CUM SA AJUTAM MAMA A
CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE
DESTUL LAPTE?
CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE
DESTUL LAPTE?

Găsiţi cauza
Etapele necesare Ce putem afla:
 Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama
 Faceţi anamneza Desfăşurarea alăptării, medicaţia mamei
 Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea
copilului de a suge,
legătura emoţional-afectivă mamă-copil
 Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de creştere
 Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia mamară
 insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră
 Sugeraţi soluţiile potrivite:
 alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii
 opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar)
 reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni)
 reduceţi stresul şi anxietatea
Oferiţi-vă să discutaţi cu familia
 Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mamă-
copil zilnic, apoi săptămânal, până când copilul creşte în greutate şi mama are încredere că
poate oferi suficient lapte copilului ei.
 Dificultăţi de alimentare

Dificultăţile sunt mai frecvente la copii

în primele zile ale vieţii ,asociate cu
tehnica incorectă de alăptare, greutatea
mică sau boala.
.
Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:

 Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:

din partea copilului: 

Din partea mamei:
Absolute
absolute:  Infectarea cu HIV
 temporare
erori de metabolism  Patologia infecţioasă (herpes,tuberculoza,hepatita..)
( fenilcetonuria, galactozemia, ) perioada acută.
 Decompensarea maladiilor somatice ale mamei-
temporare:  Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice.

afecţiunele grava a nou-născutului Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor
orale.
ce necesită ventilaţie artificială şi  Boli psihice la mamă în acutizare.
 Candidoza mamelonului şi areolei.
alimentaţie parenterală
 din partea copilului:
 absolute:
 erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )
 temporare:
 afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită
ventilaţie artificială şi alimentaţie parenterală

STOP!

INSA!
CE E MAI BUN
PENTRU BEBELUS?
NB! LAPTELE MATERN – ESTE “ GINGĂŞIA” MATERIALIZATĂ A
MAMEI FAŢĂ DE COPIL
NB! Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit
 CARE SUNT DEZAVANTAJELE
ALIMANTATIEI ARTIFICIALE?
Dezavantajele alimentaţiei artificiale:

 Prejudiciază legătura mamă - copil

 Diaree şi infecţii respiratorii
frecvente
 Diaree persisetntă
 Malnutriţie
 Lipsă de vitamina A
 Probabilitate mai mare de deces
 Alergie şi intoleranţa florii lactante
 Risc sporit de maladii cronice
 Greutate sporită
 Scor mic la testele de inteligenţă
 Risc sporit de criminalitate,
abandonarea copiilor şi maltratarea
copiilor în viitor
 Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
CARE PRODUSE SUNT MAI
BENEFICE?
Considerente in alegerea produsului
Arta alimentatiei artificiale:sa cunoastem:

 Statutul social al familiei

 Varsta copilului
 Nivelul de adaptare a produsului
 Particularitatile individuale si gusturile
copilului
 Prezenta patologiei de fond
(intoleranta,malnutritie,rahitizm si a.)
De ce dispunem?
 Nutrilon antireflux
 Frisovom
 Nutrilon Comfort
 Bifidus
 Lemolac
 Nutrilon Hipolactozic
 Produse hidrolizate-
NutrilonPepti,Frisopep,Alfare,Pregestimil,
Nutramigen
Măsoară de şapte ori!

 Fii sigur că familia va putea procura

 Convinge-te,că in familie nu exista
intolerantă la PLV,vitamine,la alte produse
 Exsplicati mamei situatia dificilă pentru
copil
 Invătati mama să prepare si să
administreze produsul
Care produse sunt mai benefice?
Pieptul mamei-bucătărie fără greş
 Dar in lipsa laptelui matern?
 NAN1-OPTI PRO - dotat cu: lactalbumina,>cresterea
bifidobacteriilor,↓↓pressingul metabolic;
DHA/ARA –AGN –p-ru raspuns imun adecvat,dezv.creierului,vazului;
imunonutrienti(Fe,Zn.Se,nucleotide),intretin
imunitatea in intestin.
 NAN2-la etapa diversificarii- dotat cu:
bifido si lactobacterii BL,(flora intestinala,imunitatea,↓riscul diareei )
grasimi ω-3 si ω-6,inclusiv DHA
imunonutrienti protectivi
 NAN3-la etapa cognitiva,- dotat cu: grasimi ω-3 si ω6,inclusiv
DHA; bifido si lactobacterii BL; micronutrienti protectori
SEMNE ce permit introducerea complementului
Dezvoltarea neuromusculara satisfacatoare,tubul
digestiv,sistemul de protectie,digestia si asimilarea
hranei sunt maturizate (≈4-6 luni)

Copilul ţine capul si trunchiul bine,coordoneaza

miscarile,prezinta interes catre alta hrana.

Copilul este alimentat la san frecvent,dar repede

flamanzeste si are varsta mai mare de 6luni
Nu adaoge necesarul de greutate (< 500 gr. Lunar ) si are
varsta mai mare de 6 luni;

Complim.feedingof young a review of current scientific knoeledge,WHO,2007

 Recomandările practice referitor la complement:
Perioada incipientă –începutul lunii a 6-7
Scopul:
de a deprinde copilul să se alimenteze cu linguriţa:
Initial administram de la câteva picături până la câteva linguriţe
de pireu de fructe apoi legume, dar hrana de bază rămâne laptele
matern sau amestecul adaptat .
Produsele propuse copilului vor avea o consistenţă moale
omogenă şi gust fin.
Primele complemente sunt terciurile ori pireul. Terciul trebuie să
fie dens.
N.B. La copilul normo şi subponderal I complement va fi: terciul,
la copilul paratrofic, anemic va fi pireul de legume. Copilul se
învaţă să manipuleze cu buzele pentru a lua hrana din linguriţă, şi
a o înghiţi. Apoi se introduc hrana acidulată comercială (narină,
bifidoc, acidofilin, deliciu, iaurturi fără conservanţi şi aromatizanţi
ş.a) fructele, carnea şi cerealele.
 Etapa II – 8-9 luni.
Complementul devine baza raţiei alimentare cu micşorarea
aportului de lapte matern, care devine sursa de bază în
substanţe nutritive şi energetice.
Copilul face încercări de a lua hrana cu mâna şi de a o duce
la gură. Este necesar de a încuraja aceste încercări.
Hrana trebuie să fie moale, de consistenţa bolului. De
exemplu pireul din cartofi, legumele trebuie să fie fierte, iar
carnea trebuie tocată. La o masă trebuie incluse fructe,
legume, boboase (preparate prin 3 ape fierte), felii de caşcaval,
iaurt, ou, carne, zilnic brânză.
 Etapa a III – 9-12 luni.
Regimul alimentar constă din 5-6 prize din care trei de
bază ce se succed cu 2-3 gustări uşoare pe zi.
Laptele matern rămâne un component important al raţiei şi
serveşte ca lichid de bază.
Hrana este mărunţită, carnea tocată.
În alimentaţie se includ fructe, legume, caşcaval- tăiate
cuburi mici pentru a fi uşor luate cu mâna copilului.
În timpul mesei copilul este supravegheat.
 Hrana ideală pentru complement şi criteriile de
apreciere a calităţii:
Sunt alimentele admisibile după preţ şi sunt caracteristice
pieţei autohtone
Sunt bogate în substanţe energetice şi nutritive
Sunt curate şi inofensive
Sunt uşor asimilabile
Sunt pe plac copilului
Se prepară uşor
Ca alimente de bază pentru complement servesc produsele
cerealiere şi cartofii din regiunea dată.
Însă terciurile exclusiv din cereale sunt puţin calorice şi
apoase cu conţinut nutritiv jos. Pentru îmbunătăţirea
proprietăţilor calorice şi densităţii terciului este recomandat:
Prepararea terciului cu o consistenţă mai densă

Complim.feeding of young children in develop.countries ,a review of current

sciantific knoeledge,WHO,2007
 Efectele pozitive ale
produselor acidulate

• Ameliorarea proceselor digestive;

• Influenţa antimicrobiană;
• Stimularea rezistenţei nespecifice
intestinale;
• Absorbţia optimă a unor minerale:
calciu, fier, zinc;
• Utilizarea optimă a proteinei;
• Profilaxia patologiei oncologice.
Spectru larg de indicaţii a
formulelor
NAN “Кисломолочный” 1 şi 2
• Pentru profilaxia
dismicrobizmului intestinal.

• La copiii cu dereglări
funcţionale moderate ale
digestiei.

• Ca alimentaţie de bază la copiii

sănătoşi de la naştere în caz de
hipogalactie sau lipsă totală a
laptelui matern.

• În cazul riscului sporit de

dezvoltare a infecţiilor
intestinale.

• În calitate de dietoterapie a
infecţiilor intestinale acute.
NAN 2 Protect Plus- Majorează imunitatea în
perioada importantă întroducerii complementului
 Complexul probiotic unical Bl :
- Asigură predominarea bifidobacteriilor în flora
intestinală
- Majorează imunitatea
- Micşorează frecvenţa diareei
 Acizii graşi nesaturat cu lanţul lung contribuie
la formarea răspunsului imun adecuat

 Opti-pro2 –
componentul proteic unical îmbogăţit cu alfa-
lacto-albumin asigură saturaţia bună şi
asimilarea proetică completă

Chişinău 2008
Alăptarea la sân – copil sănătos
psihomotor şi intelectual ideal dezvoltat cu comportament
psihoemoţional echilibrat
Alimentarea copilului de 1-3 ani

 CARE SUNT PARTICULARITATILE

VARSTEI?
Alimentarea copilului de 1-3 ani
 particularitatile varstei
 1an-≈7kg ;24cm.
2ani-2,65kg.;12cm.
3ani- ≈2,25kg;9cm
 Dezvolt.activa a
creierului(mielinizarea fibrelor
nerv.,multiplic.sinapselor,creste
nivelulDHA-componenta a
sinapselor)
 Dezvolt rapida af-tiilor
psihomotorii (mersull,urcatul pe
scari,fuga,
gandirea,independenta
,orientarea in spatiu si timp)
 Formarea deprinderilor pozitive
si negative
Stiţi erorile cotidiene in alimentaţia
copilului de v.fragedă?
 1.Trecerea la “masa comună” din familie
 Care sunt consecinţele?
 Aport redus de componenţi nutritivi
esenţiali-K.Fe,Zn,Vit.C,VitE si a..
 2. Laptele de vaci este benefic?
Consecinţe:
↓aportul de grasimi nesaturate,(33%),Fe
cu 3mg/zi,Zn.,Mg,Se,I,Ca ionizat
 Încarcatura digestiva sporita
CARE E ROLUL LAPTELUI in viata
copilului mai mare de 1 an ?
ROLUL LAPTELUI in viata copilului mai
mare de 1 an
 Asigură trecerea treptată la alimentaţia
heterotrofă
 Sursă esenţială de calciu
 Acoperă necesitaţile proteice mari ale
organizmului in creştere
 Nevoile calorice la 20% sunt asigurate de
lapte
 Ce -i putem propune ?

LAPTE JUNIOR cu
i

bifidusBl,iod,fier,calciu,vitaminele
A-C-D-E
2 mese de NESTLE lapte Junior
acoperă in mare parte necesarul zilnic de
substanţe nutritive
3 mese cu produse de la masa comună,inclusiv
fructe,legume,pomuşoare
Care sunt argumentele de a căuta
produse adaptateс acestei vârste?
 Alimentarea copilului mai
mare de 1 an,argumente:

 Necesitati mari in proteină,energie,micro- si

macronutrienţi
 Lactatele rămân componenta esentială a raţiei
alimentare
 Actualitatea menţinerii componentei optime a
florei intestinale
 Iraţionalitatea utilizării altor specii de lapte:
- conţinut sporit de proteine
- deficit enorm de microelemente -
componenta lipidica dezechilibrata induce
dezechilibru al microbiocinozei
 Este binevenită includerea componentului
lactat in formă de – lapte pentru copii NESTLE.
 Ce nu-i putem propune ?

 LAPTE de vaci
nemodificat
 CHEFIR si alte
produse lactate
neajustate la digestia
copilului
 Preparate comerciale cu
continut de
“E”,aperitive,marinade

 Sa CRESTI MARE!
Alimentatia copilului prescolar
Este un copil de 3-6 ani un simplu
omulet?
 CARE sunt RISCURILE alimentarii incorecte?
-formarea emotiilor negative ,retinerea
dezv.concentrarii,afectarea socializarii
-retinerea mielinizarii neuronilor corticali→ reduce
perceptia,atentia,verbalizarea, formarea
simbolurilor,etaloanelor (la 5-6 ani posibilitatea
de a cunoaste un obiect =100%).
-reduce interesul p-ru ceva
nou si formarea simbolurolor abstracte
Care sunt necesitatile nutritive zilnice a
unui prescolar?(WHO,Regional Publ.,European
series,,2000.)
Produs-greutate 1-3 ani 4-6 ani
comerciala (gr.)
carne 60 80
lapte 600 600
branza 20 25
oua 25 30
unt 15 20
ulei 10 15
pâine 70 130
Derivate de cereale 40 50
Legume uscate 5 5
cartofi 100 130
Alte legume 120 200
fructe 150 200
Zahar si zaharoza 30 40
 CARE SUNT
NECESITATILE
ZILNICE ale elevului
in produsele de baza?
Care sunt necesitatile zilnice ale elevului
in produsele de baza?
 7-12 ani—carne-130,lapte-500,unt-30,ou-
50,ulei-20,paine-225,cereale-50,cartofi-
200,alte legume-300,fructe-250,zahar-55
 13-18 ani(b)—carne225,lapte-500,unt-
30,ou-50,ulei-25,paine-450,cereale-
60,cartofi-300,alte legume-450,fructe-
350,zahar-70
 13-18 ani(f.)aceleasi cantitati cu exceptia:
paine-300 si zaharul-60. {Normele fiziologice de
principii nutritive pentru copii si adolescenti(11 grupe) si adulti(5
grupe),gravide(ord.MS RM nr.232 din1992}
Care sunt necesitatile zilnice a
elevilor in factori nutritivi
esentiali ?
RATIA CALORICĂ pentru elevi

 50-60 kcal/kgcorp/zi
 Proteine- 2 g/kgcorp/zi (la 50% proteine
animale)
 Glucide-8g/kgcorp/zi (paine intermediara
si produse de patiserie ,cartofi, orez,
legume,fructe,produse zaharoase)
 Lipide-2-3g/kgcorp/zi(unt,smantană,uleiuri
vegetale,friscă)
Necesitati zilnice(vitamine)
V/S C mg A μg E mg Dμg B- B-
6mg 12μg
6ani 50 5oo 7 2,5 1,3 1,5

6 El. 60 500 10 2,5 1,3 1,5

7 10 60 700 10 2,5 1,6 2,0
a.
11­ 70 1000 12 2,5 1,8 3,0
13ani(
b)
Ad.b. 70 1000 15 2,5 2,0 3,0
Ad.f. 70 800 12 2,5 1,6 3,0
Care sunt manifestarile insuficientei
de componenti nutritivi la elevi?
 Carenta factorilor alimentari si modificarile sanatatii
copiilor
Carenta
proteica si Dereglari de crestere si dezvoltare
AGNS

E l e v i si p r e s c o l a r i
Carenta de Fe,
Ca,I Reducerea capacităţii de muncă,însuşitei

Carenta de vit.
Scăderea rezistenţei antiinfecţioase şi la
A,C,B¹,B²,
alţi factori nocivi
ß-caroten

Deficit de fibre Dereglari intestinale si hepatobiliare

alimentare
Tulburările nutriţionale la adolescenţi

 Carenţa de calciu induce: ↓ absorbţiei calciului

in tubul digestiv →hipocalciemie→activarea PTH
↑rezorbţiei oaselor →mobilizarea calciului din
oase in plasma sanguină →scăderea masei
osoase(osteopenia) → osteoporoza
 Carenţa de proteina si AGNS → dereglări de
crestere si dezvoltare:
subnutriţie,malnutriţie,imunodeficienţe,anemii
etc.
Carenta de zinc
 Dereglari de crestere(in special talia)
 Modificari de par(alopetie),piele,unghii
 Imunodeficienta severa
 Maturatie sexuala retardata
 Reducerea functiei reproductive
 Patologia pancreasului
 Stare depresiva
 Afectiuni ale mucoaselor:ulceratii,gingivite,heilite
 Dermatite,acnee,epitelizare tardiva a plagilor
 Hipercolesterolemie,boala ischemica
CARENTA de IOD

 Hipotiroidie mascata sau pronuntata,gusa

endemica
 Dereglari ale maturatiei sexuale,inclusiv
stagnarea ei (18,7%)
 Sindrom hipomenstrual
 Amenoree
 Hemoragii juvenile severe
 Modificari a IMC (talia ↑,greutatea↓)
continuare

 Salt de crestere la 10 ani

 Reducerea suprafetei corpului

 Creşterea morbidităţii la 11-13 ani : bolilor

digestive(85,3%-65,3%),dereglărilor
funcţionale SCV(33,2%-24%),alergiilor
(44,1%-38%)
Carenta de magniu
(depozitat intracelular in oase)
 Spazme vasculare,hipertensiune
 Insuficienta suprarenalelor
 Patologia miocardului
 Nefrolitiaza,nefropatii dismetabolice
 Colelitiaza,disfunctii biliare
 Hipertiroidizm
 ↓sintezei de insulina
 CUNOAŞTEŢI PATOLOGIILE LEGATE
DE RAŢIA SI REGIMUL ALIMENTAR?
Bolile legate de regimul alimentar

 Diabetul
 Obezitatea
 Cariile dentare
 Hipertensiunea arteriala
 Infarctul miocardic
 Cancerul (de san,colon,stomac etc.)
 Accidentele vasculare cerebrale
Memorizati! Noi suntem prea necesare
 MS RM USMF”N.Testemitanu”
Catedra Pediatrie si Neonatologie

ALIMENTATIA COPILULUI

CAZ CLINIC
Prezentat de med.cursant
I.Cernei
Conf. 8 mai 2009
Varsta-5 luni
 Nascut 18.12.2008
 Mama-20 ani,neangajata
in c.muncii
 Tata-26 a. neangajat,la
evidenta la neurolog
dupa trauma cerbrala
 Sarcina-1,cu gestoza
severa in 1
jumatate,hemoragie la 8
sapt.,pielonefrita.
 Nasterea 38-40(?)sapt. Cu
apele fetale verzi
 Greutatea la nastere
2200g.,talia 46
cm.,PC.33cm.PT32cm.
 Scorul Apgar 7-8
 Perioada neonatala:
externat din
matern.la a 12 zi cu
gr.2375g, vaccinat.
 La o luna
gr.3000g,talia
49cm.,PC-35,PT-33
 2luni-
gr3350gr,51cm,36/34
 3luni-3700g,53cm
37/35cm
 4luni-
gr.4300gr.55cm,
37/35cm
Dezvoltarea fizica

 Greutatea-4300gr

 Talia-56cm

 Perimetrul cranian-38.5cm

 Perimetrul toracic-36cm
Dezvoltarea neuro-psihica
 Constiinta clara

 Priveste si urmareste obiectele

 Complexul de inviorare-prezent

 Apucatul lipseste,tine capul bine,

gungureste,incearca sa se intoarca pe
burta(cu ajutor).

 Pe picioare nu se sprijina

 Miscarile membrelor nedirectionate

Alimentatia

 Lactatia de la a 2zi, 1zi-lapte donat,

lapte matern pina la 3 luni

 Lapte de capra de la 2 luni, un epizod –

lapte de vaci

 Periodic administra covrigi

Anamneza bolii

 A suportat la 2 luni IRVA , pneumonie

tratat stationar la locul de trai
 La 2.5 luni-trauma cranio-cerebrala,
cons. Neurolog, a primit depachin pina
la 3 luni, intrerupt sinestatator
 Internat in s.neuropsih. si epilept.-
04.05.09 cu sindrom convulsiv
Statutul obiectiv
 Starea generala gravit. medie,nelinistit,
irascibil,transpira abundent, tremor in
miini,suge frecvent cu intervale mici

 Tegumentele pal roze,pe fata elemente

punctiforme,alopecie occipitala

 Gangl.limf.de dimensiuni obisnuite, indolori

 Stratul adipos redus uniform pe toata supr.

Plica -0.3-0.5cm
 Sist. Osos –Cutia craniana deformata,
fruntea bombata,f.a. 1.0-1.0,marginile
moi,craniotabes,cutia toracica deformata cu
sternul subnivelat, apertura inferioara largita

 Sist. Muscular- hipotonie difuza

 Sist. Respirator - resp. aspra, sunetul

percutor nemodificat,FR-38/min

 Sist.cardio-vasc. - desenul vasc. pronuntat,

reg.precord.nemodificata,zgomotele
clare,suflu sistolic gr.2 la apex,FC 130/min
 Sist. Digestiv - cav. Bucala cu salivatie
abundenta mucoasa curata,limba saburala
cu depozit albicios moderat.Abdomenul
marit,aplatisat,la palpare –garguimente,
ficatul-3.0cm sub rebordul costal,splina-la
rebord. Scaunul semilichid,galben-suriu,cu
mucozitati, bile albicioase 2-4 ori/zi.

 Sist. Urogenital - org.genitale tip masculin,

mictiunile libere,indolore,10 ori/zi
 Examen paraclinic
 Hemograma -Hb-80g/l,Er.3.6,L-
8.6,nes.7,seg.69 eoz.1,limf.51,mon.2,VSH-11
 Urograma -galbena,trans.,acida,prot.
absenta, L-1-2
 Coprograma -grasimi neutre-putine,
sapunuri- putine, helminti-abs
 An. Biochimica –bilirubina 8.2,kaliu-5.8
calciu 2.22,Mg-0.82 fosfor neorg. 1.87,AlAT-
0.62 AsAT 0.62,fosf. alc. 383, glucoza-5.9,
proba cu timol-5.8
Examen instrumental
 R-gr. Org. cut. Tor. –pneumonie bilaterala

 ECG -Ritmul sinusal neregulat, FC 159-125-142 AEC-

verticala.Deregl. Proc. repolariz. .
 EEG – activitate locala si paroxizmala patologica
(iritativa sau epileptoida), pe traseul dat nu se
depisteaza
 Neurosonografia –structurle medii cerebrale nu-s
deviate,ventricolul 3 -6mm, arhitectonica creerului
conturata,spatiul subarahnoidian nu-I dilatat,
apeductele deschise
Diagnoza clinica
 Encefalopatie perinatala cu sindrom
convulsiv.
 Malnutritie gr . 1.
 Rahitizm gr. 2,florid.
 Anemie carentiala gr. 2
 .Diateza exudativa
 Bronhopneumonie bilaterala forma atipica
 Sindromul de malabsorbtie nediferentiat
 Stigme de disembriogeneza
Tratamentul
 MgB6,
 Pantogam
 Largopen
 Subtil
 Secrol
 Fiertura de orez
 Rehidron
 Alimentatie mixta(lapte matern+Malis)
 Particularitatile cazului

 Gestoza severa,hemoragie 8
sapt.,pielonefrita
 Lactatia de la a 2zi, 1zi-lapte donat,
lapte matern pina la 3 luni

 Lapte de capra de la 2 luni, un epizod –lapte

de vaci

 Periodic administra covrigi