Dr. Andreea Manda Alimentatia Copilului in Primul An de Viata LaPrimulBebe

Dr Manda Andreea
Medic primar pediatru

Fondator EAT Telecare
© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

Toate drepturile aparțin autoarei și este interzisă distribuirea prezentării fără acordul acesteia.
Instinctul de a se hrani
 copiii se nasc cu abilitatea instinctiva de a se hrani
 capacitatea de a se hrani inca din primele minute de viata este absolut necesara pentru
supravietuire
 este rezultatul unei combinatii de raspunsuri reflexe
 reflexul de cautare la atingerea fetei
 reflexul de supt
 reflexul de protruzie a limbii
 reflexul de varsatura/gag
 ii permit bebelusului localizarea sursei de hrana (sanul), suptul si inghititul unui lichid
 sunt capabili sa isi regleze aportul – de la nastere cei alimentati natural, de la 6
saptamani cei alimentati artificial (Feeding in the first year of life SACN 2018)
 hraniti cu formula cu incarcatura energetica diferita 67 vs 100kcal/100ml (Fomon et al
1969)
 hraniti la unul sau ambii sani (Woolridge et al 1990)

Alimentatia naturala
reprezintă
 alimentaţia exclusivă cu lapte matern (inclusiv laptele de mamă muls)
 fără substituenţi de lapte matern, alte lichide sau alimente solide
Ghid MS – Alimentația nou-născutului la termen sănătos, Asociația de Neonatologie din România, 2011

Avantaje pentru copil
 scade incidenta infectiilor gastrointestinale, respiratorii superioare si otice

 stimuleaza dezvoltarea cognitiva
 scade incidenta mortii subite la sugar
 scade incidenta malocluziei dentare
 previne malnutritia, probabil reduce riscul obezitatii si al DZ
 asigura o dezvoltare psiho-emoţionala echilibrata a copilului
 permite copilului autonomie nutriţionala
Victora et al Breastfeeding in the 21st century Lancet 2016

Avantajele pentru mama
 ajuta involutia uterina rapida si previne hemoragiile dupa nastere

 întarzie reaparitia menstruatiei
 accelereaza pierderea in greutate
 protejeaza impotriva cancerului de san si ovar
 ofera protectie impotriva DZ
 este mai comoda si mai putin obositoare
 este economica pentru familie
 realizeaza o legatura psiho-afectiva profunda cu copilul
Victora et al Breastfeeding in the 21st century Lancet 2016

Semnalarea foamei
 suptul viguros atunci cand bebelusul simte si arata semne de foame - suptul nutritiv
 in primele luni bebelusul va semnala foamea
 deschizand si inchizand gura
 aducand mainile la gura
 flectand (indoind) mainile si picioarele
 cautand cu gura cand este atins pe fata
 facand miscari sau scotand zgomote de supt
 sugand buzele, degetele, pumnii, jucariile, hainutele
 bebelusului ii va placea sa suga (propriile degete, suzeta, obiecte, sanul) si atunci cand e
satul - suptul nonutritiv- o actiune normala in procesul de dezvoltare, care va disparea
treptat, dar poate dura pana la varsta de 4-5 ani
Infant Nutrition and Feeding - A Guide for Use in the Special Supplemental Nutrition Program for Women, Infants and
Children (WIC) - USDA Food and Nutrition Service April 2019 Chapter 2 Development of Infant Feeding Skills

Semnalarea satietatii
 e foarte important ca parintii sa recunoasca si sa respecte si semnele de satietate pentru
a nu hrani cu cantitati prea mari sau atunci cand bebelusul nu isi doreste
 cand se satura
 sugarul incetineste ritmul de supt
 isi intinde, relaxeaza degetele
 indeparteaza gura de mamelon (sau tetina) sau se opreste din supt
 tine buzele stranse
 este distras usor de sau prefera sa fie atent la ce se intampla in jurul lui decat sa
manance
 adoarme sau se agita, plange, se arcuieste de spate
 La varsta de cca 3 luni reflexele incep sa scada in intensitate si hranirea devine un act
voluntar
Infant Nutrition and Feeding - A Guide for Use in the Special Supplemental Nutrition Program for Women, Infants and
Children (WIC) - USDA Food and Nutrition Service April 2019 Chapter 2 Development of Infant Feeding Skills

Lapte de mama exclusiv
 Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) - pentru primele 6 luni
 Academia Americana de Pediatrie (AAP) pentru circa 6 luni cu continuarea pana la 1 an

si dupa daca si mama si copilul isi doresc
 Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) – laptele de mama poate

asigura nevoile nutritionale in primele 6 luni de viata pentru majoritatea sugarilor
(exceptie vitamina D), in timp ce unii pot avea nevoie de alimente complementare
laptelui de mama mai devreme de 6 luni (dar nu mai devreme de 4 luni) pentru a sustine
o crestere si dezvoltare optima
 Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica

(ESPGHAN) cel putin primele 4 luni (17 saptamani sau inceputul lunii a5a); exclusiv sau
predominant lapte de mama pentru primele 6 luni se doreste a fi dezideratul
 Academia Europeana de Alergologie si Imunologie Clinica (EAACI) primele 4-6 luni
Ferraro V., Zanconato S., Carraro S. -Timing of Food Introduction and the Risk of Food Nutrients 2019

Alaptarea nu este posibila?
 Contraindicatii absolute alaptare :

 copil: galactozemie congenitala, intoleranta congenitala la lactoza, fenilcetonurie
(posibil alimentatie mixta)
 mama: infectii (HIV, hepatita C, septicemie), neoplazii/chimioterapie , insuficienta
cardiaca/renala decompensate, boli neuro-psihice /epilepsie cu medicatie
anticonvulsivanta
 Hipogalactia – rareori primara – frecent secundara legata de starea fizica, psihica,

tehnica alimentara

 Formule de lapte - preparate industriale din LV

 compozitie standard impusa
 excesul de proteine corectat = minim 1,8g maxim 3g /100kcal, cu modificarea
raport zer/cazeina
 indulcite cu lactoza
 imbogatite cu PUFA din uleiuri vegetale – cantitate impusa
 imbogatite cu fier – impus Fe 0,3-1,3mg/100kcal cu absorbtie minim 20%
 concentratii impuse de vit A,D, K, E - similare cu LM
 sarace in saruri , cu raport Ca/P asemanator LM

 laptele de vaca, capra NU este adaptat nevoilor copilului - este contraindicat ca si sursa
principala de lapte <1an
 prea multe proteine (x3 LM -cu profil aa diferit - calitate slaba)
 pot solicita ficatul si rinichii
 excesul de proteine in alimentatia sugarilor – risc pentru obezitate mai tarziu in
viata
 betalactoglobulina – puternic antigenica – alergia la PLV
 continut scazut de glucide – mielinizare lenta a sistemului nervos

 continut mare de grasimi saturate, scazut de acizi grasi esentiali
 are un continut mare de sare (LM 15mg Na LV x4 - 60mg) care suprasolicita rinichii
inca imaturi
 este sarac in unele vitamine, minerale si oligoelemente importante precum fier

(1mg/l cu absorbtie 10% vs 50% in LM), acid folic, vitamina D (10-40U/l vs 865U/l in
LM), vitamina C - necesare
© Material pentru
realizat de către dezvoltarea
Dr. Andreea Manda pentruechilibrata a copilului
evenimentele LaPrimulBebe.
 Formule speciale
 pentru prematuri – compozitie adaptata la cea a LM nastere prematura

 cu proteine hidrolizate - scad incidenta alergiei la PLV, posibil DZ (studiul TRIGR
Finlanda), a dermatitei atopice (studiul GINI Germania - copii cu istoric de alergie
familiala)
 laptele de soia se va administra cu recomandare medicala, la varsta peste 6 luni
(galactozemie, APLV cu refuz al formulelor hidrolizate, convingeri religioase privind
consumul laptelui animal) - calitatea inferioara a proteinelor, continut crescut de
fitati, fitoestrogeni, aluminiu
Fidler Mis, N et al. Sugar in Infants, Children and Adolescents: A Position Paper of the European Society for
Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr
2017; 65(6):681-696.

Introducerea alimentelor complementare laptelui
Definitie OMS (LM) vs ESPGHAN, EFSA, USDA, AAP (LM/LP)
Presupune un set complex de actiuni si comportamente:
 momentul optim
 textura optima (semisolide, alimente solide moi)
 alimente cf necesarului nutritional, prepararea in siguranta
 varietate mare, optiuni alimentare diverse
 numar de mese adaptat
 tip de hranire responsiv – in functie de semnele de foame si satietate
Bariere pentru familie – acces limitat la hrana adecvata dpv nutritional, factori
socioeconomici, presiunea familiei, presiunea locului de munca, influente si practici culturale
E NEVOIE SA FACEM MAI MULT DECAT A LE ASIGURA COPIILOR SUFICIENTA HRANA -

UNICEF 2020

Momentul optim

Ar trebui sa inceapa atunci cand sugarul este pregatit
 fizic si psihic - sugarul nu trebuie sa aiba semne de boala acuta, tranzitul intestinal al
sugarului trebuie sa fie echilibrat, sugarul sa fie calm, linistit
 dpv motor - sugarul trebuie sa-si tina singur capul, sa poata sta in sezut sprijinit, sa aiba
o pozitie stabila in scaunul de masa (90-90-90)
 dpv oromotor - pentru ca sugarul sa invete să mestece alimentele se vor oferi cu
instrumente de masa (nu cu biberonul)
 conform nevoilor nutritionale pentru varsta
 dpv al relatiei cu alimentele si persoana care il hraneste – pentru ca sugarul sa ia cu
placere noul aliment trebuie sa fie capabil si sa i se respecte deschiderea gurii ca
manifestare a dorintei de a primi alimentul oferit, sau sa intoarcă capul intr-o parte ca
semn de satietate sau de refuz
 supraveghere si consiliere in echipa multidisciplinara la copiii cu afectiuni medicale
Fewtrell M. et al - Complementary feeding: a Position Paper by the ESPGHAN Committee on Nutrition - JPGN 2017;64:
© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe. 119–132
Pregatit fizic si psihic

• aparate si sisteme
• motor si senzorial
• interes
Introducing solid foods (unicef.org.uk)

https://www.unicef.org.uk/babyfriendly/wp-
content/uploads/sites/2/2008/02/Start4Life-Introducing-
Solid-Foods-2015.pdf

Recomandari de sanatate publica
 Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – de la 6 luni aditional laptelui de mama

 Academia Americana de Pediatrie (AAP) – la varsta de 4-6 luni
 Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) – introducerea intre 4 si 6
luni este sigura, nu se insoteste de efecte adverse asupra sanatatii
 Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica
(ESPGHAN) nu mai devreme de 17 saptamani si nu mai tarziu de 26 de sapamani
 Academia Europeana de Alergologie si Imunologie Clinica (EAACI)- de la varsta de 4 luni
indiferent de istoricul de teren atopic (alergii)
Ferraro V., Zanconato S., Carraro S. -Timing of Food Introduction and the Risk of Food Nutrients 2019

Diversificarea precoce (sub 4 luni/17 saptamani) se poate asocia cu
 infectii de cai respiratorii superioare, diaree - prin inlocuirea laptelui de mama

 boala celiaca sau diabet zaharat de tip I - prin introducerea glutenului
 alergii alimentare
 supraalimentatie – prin cresterea aportului de energie, proteine - cu risc crescut de
obezitate, diabet zaharat de tip II si boli cardio-vasculare
In Marea Britanie in 2010 25% dintre mame introduc alimente solide mai devreme de 4 luni
119–132
Infant Feeding Survey 2010 Fiona McAndrew, Jane Thompson, Lydia Fellows, Alice Large, Mark Speed and Mary J.
Renfrew nationalarchives.gov.uk

Diversificarea tardiva (dupa varsta de 6 luni/26 saptamani) poate duce la o dezvoltare fizica
si psihica deficitara
 laptele de mama, singur, nu mai poate face fata nevoilor crescute ale bebelusului,
diferenta de energie si macronutrienti trebuind asigurata prin suplimentarea cu alimente
solide
 este dovedit ca diversificarea tardiva predispune la deficit de micronutrienti: fier și zinc,
elemente extrem de importante avand in vedere ritmul rapid de crestere in primul an de
viata
119–132
In lume 1 din 4 sugari in varsta de 8-9 luni si aproape 1 din 5 de varsta 10-11 luni inca nu
primesc alimente solide, fiind pusi in pericol de malnutritie (UNICEF)

OMS -unii sugari ar putea beneficia de introducerea <6luni
OMS Europa 2003
EFSA -din considerente nutritionale
 majoritatea sugarilor au nevoie de alimente complementare in jurul varstei de 6 luni
 pot beneficia de introducerea <6 luni a alimentelor complementare bogate in fier sugarii
la risc de deficit de fier
 hraniti exclusiv la san, mama cu istoric de anemie in sarcina
 istoric de clampare precoce (<1min)a bontului ombilical la nastere
 prematuri
 dismaturi cu ritm rapid de crestere
EFSA Journal Sept 2019 (300 studies reviewed)

Textura optima

Abilitati oromotorii legate de alimentatie
 0-5 luni inghite lichide dar impinge cu limba solidele ; poate coordona supt-inghitit-
respiratie la san/biberon
 4-6 luni poate lua si inghiti alimente cu consistenta de piure/dat prin sita fina fara sa
se inece; bea cantitati mici din cana daca e tinuta de altcineva
 5-9 luni incepe sa manance alimente zdrobite; mananca cu usurinta cu lingurita; bea
din cana ; incepe sa duca singur mancarea la gura
 8-11 luni poate manca singur ”finger food”, poate manca granulat sau taiat marunt sau
bucati mici de alimente moi, incepe sa experimenteze cu lingurita dar prefera sa se
autoalimenteze cu mainile , incepe sa bea din cana fara sa verse
 10-12 luni incepe sa manance alimente tocate marunt si bucati mici de alimente moi,
gatite, mananca singur cu lingurita cu minim de ajutor, acepta texturi variate
The infant nutrition and feeding guide 2019 – Chapter 2 Development of infant feeding sklls - wicworks.fns.usda.gov

 noul aliment nu trebuie sa provoace dificultati de deglutitie – hranire eficienta, in
siguranta, adecvata varstei
 alimentele vor fi pasate, apoi vor fi maruntite pentru stimularea masticatiei
 alimente granulate (pasate nu foarte fin, cu cocoloase sau tocate marunt), sau sub forma
de betisoare (“finger-food”) pot fi introduse in jurul varstei de 8-9 luni; din alimentele
familiei la 12 luni
 i se va permite sa exploreze atingand si apucand alimentele, sa se autoserveasca cu

degetele de indata ce arata interes, sa exploreze si sa foloseasca instrumentele de masa ,
intotdeauna in prezenta unui adult
119–132
WHO, 2002, 2005
 exista o fereastra critica pentru progresia la textura, esecul introducerii alimentelor “cu
cocoloase” la varsta de 9-10 luni asociindu-se cu un risc crescut de aparitie a
dificultatilor alimentare si consumul redus al unor grupe alimentare (cum ar fi fructele si
legumele) la varsta mai mare
119–132
 risc crescut pentru tulburari de alimentatie – esecul tranzitiei la textura corespunzatoare

varstei
 imposibilitatea tranzitiei la piureuri la 7 luni
 predominant lichide la 12 luni
 continua sa manance pasat la 16 luni
pediatricspeech.net

Masuri pentru a preveni aspiratia si sufocarea
 pozitie corecta si stabilitate la masa
 textura/consistenta, dimensiuni, forma potrivita abilitatilor oromotorii si dezvoltarii
psihomotorii– individualizat
 alimente ce se dizolva usor in gura la contactul cu saliva, nu necesita mestecare
 alimente taiate in bucati mici mai degraba lunguiete, subtiri
 portii mici, se respecta ritmul propriu de gestionare orala, i se permite sa

manance incet
 sa nu alerge sau sa se joace in timpul mesei
 niciodata sugarul/copilul mic nu va fi lasat singur la masa
 se evita imbogatirea laptelui din biberon cu alimente solide la masa de seara
Dietary Guidelines for Americans 2020 – 2025

When, What, and How to Introduce Solid Foods | Nutrition CDC

Se evita sub varsta de 3-4 ani
 floricele de porumb/boabe de porumb fiert
 vegetale dure (morcov, telina)
 fructe/legume boabe netaiate/cu samburi (struguri, cirese, fructe de padure, bilute de
pepene, rosii cherry intregi, citrice portocale, grapefruit cu samburi) sau dure (fructe
uscate); batoane de granola
 bucati de branza
 bucati mari/dure de carne (hot-dogs, carnati)
 peste cu oase
 chips-uri, covrigei, crackersi
 seminte, alune, nuci intregi sau sub forma de unt (textura lipicioasa)
 bomboane, caramel, jeleuri, guma de mestecat, bezele americane (marshmallows)
Choking Hazards Nutrition CDC

Reducing the Risk of Choking in Young https://wicworks.fns.usda.gov/sites/default/files/media/docu

Children at Mealtimes (usda.gov) ment/English_ReducingRiskofChokinginYoungChildren.pdf
“Autodiversificare” –ce arata studiile
BLISS - baby led introduction to solids – educatie parentala Fe, energie la fiecare masa, risc inec
 introducerea alimentelor solide in maniera in care sugarul duce singur la gura alimente
adaptate astfel incat sa poata fi apucate si puse in gura - in loc sa fie hranit cu lingurita
de un adult
 abilitati motorii orale reduse: nu se recomanda sub 6 luni (risc de aversiune, aspiratie)
 abilitati motorii reduse- sugari capabili sa apuce mancare 68% la 4-6 luni, 85% la 6-7 luni,
96% la 7-8 luni
 sugarul poate manca finger food fara reflex de varsatura/gag la 8-9 luni
 se sare peste etapa de piureuri - importanta pentru dezvoltarea abilitatilor oromotorii
How feasible is baby-led weaning as an approach to infant feeding ? A review of the evidence Nutrients.2012
Nov; 4 (11): 1575-1609
D’Auria, E., Bergamini, M., Staiano, A. et al. Baby-led weaning: what a systematic review of the literature adds
on. Ital J Pediatr 44, 49 2018
Sonya L. Camron, Anne-Louise M. Heath, Rachael W. Taylor ncbi.nlm.nih.gov
Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr
2017; 65(6):681-696.
 unele alte texturi (fibre) necesita masticatie avansata, prezenta dintilor

 risc de aspiratie si sufocare : la sugar cauza cea mai frecventa sunt alimentele – 30% din
parinti au raportat 1 sau mai multe episoade de inecare si tuse (mar crud, nuci) –
alimente moi, niciodata sugarul nu va fi lasat singur la masa
How feasible is baby-led weaning as an approach to infant feeding ? A review of the evidence Nutrients.2012 Nov;
4 (11): 1575-1609
D’Auria, E., Bergamini, M., Staiano, A. et al. Baby-led weaning: what a systematic review of the literature adds
on. Ital J Pediatr 44, 49 2018
Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2017;
65(6):681-696.

Alimente conform necesarului nutritional

In paralel cu alaptarea
 in paralel cu introducerea alimentelor solide se continua alaptarea; se poate completa
masa de solide cu lapte matern
 daca alaptarea nu mai este posibila se recomanda un lapte de continuare adaptat
nevoilor nutritive ale sugarilor (imbogatit cu fier)
 laptele de vaca integral, bauturile din plante (migdale, orez, cocos, soia, ovaz etc) sunt
contraindicate la copilul mai mic de 1 an ca sursa principala de lapte (atentie multe au
zahar adaugat)

Aport nutrienti
 deficite la copil: Fe (6-11 luni), Zn, I, vitamina D, vitamina A, DHA EFSA, OMS, Dietary Guidelines
for Americans 2020 - 2025) - suplimentare Fe,
I, vitamina D - programe nationale
 se incepe cu alimente care contin fier si zinc (in special la copilul alimentat natural) –
carne (rosie), cereale imbogatite cu fier, ulterior ordinea nu e atat de importanta
 alimente din toate cele 6 grupe alimentare: cereale, fructe, legume, lactate, carne/ou,
surse de acizi grasi omega 3 (ulei vegetal, avocado, peste, nucifere)
 diversitate mare de alimente zilnic – la fiecare masa 3-4 grupe alimentare
 expunerea repetata la alimente creste acceptarea de noi alimente
 ritm rapid de crestere - proteine care contin toti aminoacizii esentiali = cu valoare
biologica mare = carne, peste, oua, lapte zilnic OMS 2005

Aport nutrienti
 lipidele nu trebuie sa lipseasca din alimentatie; reducerea cantitatii de grasimi nu se
recomanda la nici o varsta; calitatea grasimilor este importanta – efect dovedit de
reducere a riscului de boli cardio-vasculare
 acizi grasi esentiali - omega 3 si omega 6 rol extrem de important in dezvoltarea

cognitiv-comportamentala si a functiei vizuale
 acizi grasi mono si polinesaturati = uleiuri vegetale (rapita- canola, masline, sofranel,
floarea soarelui), peste, seminte, nuci, arahide
 galbenus ou = colesterol dar si omega 3/6
 raport omega 6/omega 3 maxim 5-10/1
 preparare prin fierbere, la cuptor, la gratar
 se evita acizi grasi saturati = carne grasa, unt/untura, lapte integral (dupa varsta de 2
ani), branza, smantana, ulei palmier/cocos
 prin procesarea grasimilor lichide (margarina, procesare termica) rezulta acizi trans -
nocivi
Dietary Fats and Cardiovascular Disease A Presidential Advisory From the American Heart Association 2017
Alergia alimentara
Incidenta afectiunilor alergice la copil, in special afectarea pielii si alergia alimentara, a

crescut in ultimii ani
 desi au o baza genetica, factorii de mediu, inclusiv alimentatia, au un rol important in
dezvoltarea afectiunilor alergice
 hranirea exclusiv la san in primele 3-4 luni scade incidenta dermatitei atopice in primii 2
ani de viata, dupa varsta de 3-4 luni pare sa previna chiar manifestarile respiratorii -
wheezingul/astmul- in primii ani de viata
 nu exista dovezi ca evictia alimentelor alergenice in timpul sarcinii sau alaptarii previn
dezvoltarea bolilor alergice la sugar
 dieta mamei bogata in fructe, legume, peste, alimente ce contin vitamina D șau dieta
mediteraneana au fost asociate cu risc redus de alergii la copil
119–132
Greer FR, Sicherer SH, Burks AW, AAP COMMITTEE ON NUTRITION, AAP SECTION ON ALLERGY AND IMMUNOLOGY. The
Effects of Early Nutritional Interventions on the Development of Atopic Disease in Infants and Children: The Role of
Maternal Dietary Restriction, Breastfeeding, Hydrolyzed Formulas, and Timing of Introduction of Allergenic
Complementary Foods. Pediatrics. 2019;143(4): e20190281
Alergia alimentara
 nu există dovezi ca evitarea sau introducerea tardiva a alimentelor cu potential alergen -
inclusiv arahide, ou, peste - reduce riscul de alergii indiferent daca exista risc sau nu; un
copil la risc pentru alergii este cel care are alergii documentate in istoricul personal sau
cel familial (rudele de gradul I – parinti sau frati)
 alimentele cu potential alergenic (lapte, ou, arahide, alune, grau, soia, peste, fructe de
mare) pot fi introduse in orice moment dupa 4 luni (17 saptamani)
 introducerea la 3-5 zile pentru a se testa toleranta
 reactie alergica imediata (in primele 2 ore)
 pete rosii/urticarie, mancarime, umflaturi (fata, ochi, membre) la ingestie sau
contact
 senzatie de mancarime, intepaturi la nivelul cavitatii bucale, umflarea limbii,
varsaturi, diaree
 mancarime si secretii la nivelul nasului, stranut rebel, ochi rosii si inlacrimati,
respiratie dificila, suieratoare (rareori ca unica manifestare)
 cresterea frecventei ritmului cardiac, scaderea tensiunii arteriale, soc
Fewtrell M. et al - Complementary feeding: a Position Paper by the ESPGHAN Committee on Nutrition - JPGN 2017;64: 119–132
Greer FR, Sicherer SH, Burks AW, AAP COMMITTEE ON NUTRITION, AAP SECTION ON ALLERGY AND IMMUNOLOGY. The Effects of Early Nutritional
Interventions on the Development of Atopic Disease in Infants and Children: The Role of Maternal Dietary Restriction, Breastfeeding, Hydrolyzed Formulas,
and Timing
© Material realizat de către of Introduction
Dr. Andreea Mandaofpentru
Allergenic Complementary
evenimentele Foods. Pediatrics. 2019;143(4): e20190281
LaPrimulBebe.
Toate drepturile aparțin autoarei și este interzisă distribuirea prezentării fără Dietary Guidelines
acordul for Americans 2020 – 2025
acesteia.
EFSA Journal Sept 2019
Alergia alimentara
 oul (galbenus si albus) preparat termic poate fi introdus oricand dupa initierea
diversificarii
 sugarilor cu risc crescut pentru alergie la arahide (cei cu dermatita atopica severa, alergie
la ou sau ambele) ar trebui sa li se ofere arahide la varsta de 4-11 luni, cu supraveghere
in echipa (alergolog, pediatru, dietetician)
 la sugarii cu dermatita atopica ușoara sau moderata, sau la cei fara risc, arahidele se pot
introduce oricand dupa initierea diversificarii, in functie de obiceiurile alimentare si
culturale ale familiei
 glutenul poate fi introdus oricand intre 4 si 12 luni; se recomanda evitarea consumului
unor cantitati mari; consum crescut in primii 5 ani de viata (>2g/zi la varsta de 2 ani -
2g/zi = 1 felie/35g de paine alba, 150g paste gatite) se asociaza cu risc crescut pentru
boala celiaca la copii cu predispozitie genetica
Fewtrell M. et al - Complementary feeding: a Position Paper by the ESPGHAN Committee on Nutrition - JPGN 2017;64: 119–132
Greer FR, Sicherer SH, Burks AW, AAP COMMITTEE ON NUTRITION, AAP SECTION ON ALLERGY AND IMMUNOLOGY. The Effects of Early
Nutritional Interventions on the Development of Atopic Disease in Infants and Children: The Role of Maternal Dietary Restriction,
Breastfeeding, Hydrolyzed Formulas, and Timing of Introduction of Allergenic Complementary Foods. Pediatrics. 2019;143(4): e20190281
Breastfeeding and Complementary Feeding Recommendations on Infant Nutrition by Christine Prell and Berthold Koletzko Dtsch Arztebl Int
2016; 113: 435–44. DOI: 10.3238/arztebl.2016.043
Andrén Aronsson, Carin et al. “Association of Gluten Intake During the First 5 Years of Life With Incidence of Celiac Disease Autoimmunity and
Celiac Disease Among Children at Increased
© Material Risk.”
realizat deJAMA
către vol. 322,6 (2019):
Dr. Andreea Manda514-523.
pentrudoi:10.1001/jama.2019.10329
evenimentele LaPrimulBebe.
Borcanase ?
Produse alimentare industriale pentru sugari
 avantaje
 comoditate
 economie timp, efort, energie termica
 in nici un caz indispensabile - atentie la etichete - ingrediente (grasimi, zahar, sare,
indulcitori, E-uri), varietate scazuta, predominant legume dulci (morcov, cartof dulce)
119–132
 produsele bio – beneficiile agriculturii ecologice
 mai multe vitamine, antioxidati, PUFA (QLIF Quality Low Input Food 2004-2009
Europa)
 fara inginerie genetica si radiatii
 aproape fara reziduri de pesticide/protectori de plante
 mai putin azot (cu 10%), nitrati (cu 30%), nitriti (cu 87%) , Cd (cu 48%) (Metaanaliza
Univ Newcastle - BJN 2014)
 restrictii in folosirea aditivilor: colorantii, conservantii, aromele artificiale,
potentatorii de aroma si indulcitorii sunt interzisi
 etichetate cu sigla, codul organismului de control, declararea originii materiilor
prime, Toate
declararea ingredientelor
drepturile aparțin autoarei și esteindividuale de calitate
interzisă distribuirea prezentăriiecologica
fără acordul acesteia.
Hidratarea
 hidratarea se face cu apa, nu e nevoie in primele 6 luni, intre 6 si 12 luni se pot oferi
cantitati mici 120-240ml/zi*
 inainte de a ajunge la 3 mese de solide/zi nu e nevoie de alt lichid in afara de LM/LP -
exceptie febra, varsaturi sau diaree*
 de preferat a se oferi apa din pahar/cana din care sa soarba (de preferat cana deschisa,
fara valva); se poate incepe de la 6 luni, se evita hranirea cu biberonul dupa varsta de 12
luni
 ceaiul - valoare nutritionala redusa, polifenoli/taninuri ce inhiba absorbtia fierului – nu
se recomanda Guiding Principles for feeding non-breastfed children 6-24 months of age WHO 2005
 de evitat alimente conservate in recipiente plastic (inclusiv bauturi) – bisfenol A
* Dietary Guidelines for Americans 2020 - 2025

Breastfeeding and Complementary Feeding Recommendations on Infant Nutrition by Christine Prell and Berthold
Koletzko Dtsch Arztebl Int 2016; 113: 435–44. DOI: 10.3238/arztebl.2016.043
Introducing solid foods unicef.org.uk
*Koletzko B et al, Kersting M et al - Pediatric Nutrition in Practice - 2015
119–132
Hidratare
 se evita sucuri de fructe – maxim 120-150ml/zi – acesta se administreaza tot cu lingurita
sau cu pahar/cana, folosirea biberonului face sa se retina hidrocarbonatele in gura
favorizand aparitia cariilor dentare; se evita lichide dulci/lapte in biberon pentru
adormire
 suc de fructe = diaree, flatulenta, distensie abdominala, exces ponderal/obezitate - fara
beneficii comparativ cu fructul intreg
 de evitat alimentele de servit/baut din recipente tip punga (pouches) – alimentele solide
se vor oferi cu lingurita, nu sub forma de lichid
Dietary Guidelines for Americans 2020 - 2025

*Fidler Mis, N et al. Sugar in Infants, Children and Adolescents: A Position Paper of the European Society for Paediatric
Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2017; 65(6):681-696.

Siguranta
 nu se recomanda adaos de zahar si sare sub 2 ani, miere sub 1 an

 nu se cunosc pe termen lung efectele utilizarii indulcitorilor - nu exista evidente
stiintifice suficiente pentru recomandari in acest sens * **
 nu se recomanda bauturi de orez la sugar si copil mic – reducerea expunerii la arsenic
anorganic (carcinogen)*
 atentie la aportul de mercur - se evita pestele oceanic**
*Fewtrell M. et al - Complementary feeding: a Position Paper by the ESPGHAN Committee on Nutrition - JPGN 2017;64:
119–132
**Koletzko B et al, Kersting M et al - Pediatric Nutrition in Practice - 2015
*** Fidler Mis, N et al. Sugar in Infants, Children and Adolescents: A Position Paper of the European Society for
Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2017;
65(6):681-696

Siguranta
 diete vegetariene - factor de risc pentru aparitia deficitului de proteine, fier, zinc, calciu,
vitamina B12, DHA - e nevoie de consilierea familiei in echipa pediatru, dietetician; fara
suplimente copil si mama – posibil consecinte grave (afectare neurologica ireversibila
sau deces in cazul deficitului de vit B12)
119–132
Recomandari petru o alimentatie sanatoasa la copilul mic – Prof Dr Mircea Nanulescu &colab – 2014

Siguranta
 carne, peste, ou - gatite bine (min 65̊C)
 de evitat lapte nepasteurizat, branza din lapte nepasteurizat (Camembert, Brie,

Roquefort, Gorgonzola), maioneza, sosuri peparate cu ou crud, preparate fast-
food/semipreparate – risc contaminare cu microbi (Listeria, Toxoplasma, Salmonella)
 se spala foarte bine fructele si legumele/se curata de coaja (pesticide/microbi)
Koletzko B et al, Kersting M et al - Pediatric Nutrition in Practice - 2015

“Autodiversificare”
 se accepta avantaje
 se promoveaza autonomia, cu autoreglare apetit si aport
 in familii ce sustin alaptarea, mama acasa cel putin 12 luni, mese in familie
 acceptabilitate mai crescuta arome, texturi
 ingrijorari privind acoperirea nevoile nutritionale ? - predominant legume, fructe –
deficit de calorii, fier?
How feasible is baby-led weaning as an approach to infant feeding ? A review of the evidence Nutrients.2012 Nov; 4
(11): 1575-1609 Sonya L. Camron, Anne-Louise M. Heath, Rachael W. Taylor ncbi.nlm.nih.gov
Fidler Mis, N et al. Sugar in Infants, Children and Adolescents: A Position Paper of the European Society for Paediatric

 e nevoie de abilitati si interes pentru mancare pt a consuma suficient pentru nevoile

mari de la aceasta varsta – risc de aport energetic insufficient, risc de aport de fier
insuficient
 alimente procesate, bogate in calorii dar sarace in nutrienti comercializate ca finger food
: pufuleti, chips-uri, biscuiti cu ciocolata
 nu se poate oferi sugarului tot ce mananca adultul la masa (aport crescut de sare, zahar,
grasimi saturate) – adultii isi vor modifica dieta, necesita educatie nutritionala pentru a
evita riscurile – cum sa prepare alimentele pentru siguranta si valoare nutritionala
corespunzatoare
 “suggested area for research” (ESPGHAN 2017)
How feasible is baby-led weaning as an approach to infant feeding ? A review of the evidence Nutrients.2012 Nov; 4
(11): 1575-1609
D’Auria, E., Bergamini, M., Staiano, A. et al. Baby-led weaning: what a systematic review of the literature adds on. Ital J
Pediatr 44, 49 2018
Fidler Mis, N et al. Sugar in Infants, Children and Adolescents: A Position Paper of the European Society for Paediatric
119–132

Copilul 1-3 ani

Considerente nutritionale
 intre 1-2 ani trecerea treptata catre tipul de alimentatie de tip adult cu 3 mese si 2
gustari,
 scaderea necesarului de lapte
 bauturile din plante (migdale, orez, cocos, ovaz), exceptand laptele de soia, pot fi o
sursa de calciu (daca sunt fortificate, imbogatite) dar nu aduc nutrientii grupei de lactate
– incorecte denumite “lapte” , nu sunt echivalenti ai laptelui
 aport de acizi grasi omega, se limiteaza aportul de colesterol, trans-fat; – dupa varsta de
2 ani lactate semi/degresate – aport <10% din energie grasimi saturate
 surse de proteine valoroase – se evita carnea procesata (mezeluri, carnati, hot-dog)


 fructe –se prefera fructul intreg, se limiteaza sucurile/smoothie-uri din fructe (100%
fruct, proaspat/pasteurizat, fara adaos de zahar, maxim 125-150ml/zi)*
 legume de toate tipurile – verzi, rosii, portocalii, leguminoase (naut, linte, fasole)
 cereale cel putin ½ integrale ; atentie la cele procesate, rafinate – sarace in nutrienti,
bogate in zahar, sare, grasimi saturate
 fibre aport corespunzator – beneficii pe tranzitul intestinal - 2g/1MJ de energie dupa
varsta de 1 an (EFSA)**; aport crescut - diareea functionala
 hidratare corespunzatoare


 sa nu incurajam preferinta pentru alimente sarate sau dulci - se mentin la varsta mai
mare si adult
 sare - sodiu 1,2g/zi =3g sare (cca ½ lingurita) la 1-3 ani
 zahar
 fara adaos de zahar sau indulcitori <2 ani
 >2 ani maxim 10% din energie =alimente cu zahar adaugat
 zahar adaugat (inclusiv zahar din bauturi de fructe, miere) <5% (<16g sau 3-4
lingurite/zi) la 2-3 ani
 se va consuma la mese principale nu la gustari (nu produc senzatie de satietate
ducand la aport excesiv, risc de obezitate, afectiuni CV si DZ tip II)*
 fibre aport corespunzator – beneficii pe tranzitul intestinal - 2g/1MJ de energie dupa
varsta de 1 an (EFSA)**; aport crescut - diareea functionala
 hidratare corespunzatoare
Gastroenterology, Hepatology and Nutrition Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2017; 65(6):681-696
© Material realizat de către Dr. Andreea
**Koletzko B Manda pentru evenimentele
et al, Kersting LaPrimulBebe.
M et al - Pediatric Nutrition in Practice - 2015
Aport corespunzator varstei
 alimente dense in nutrienti, varietate mare pentru fiecare grupa alimentara - acopera
necesarul de nutrienti si dezvolta interesul si flexibilitatea pentru alimente
“make every byte count”
Dietary Guidelines for Americans 2020 - 2025
 la nivel global - doar 1 din 5 la varsta de 6-11 luni si 2 din 5 la varsta de 12-23 luni
primesc alimentatie cu diversitate corespunzatoare - minim 4 grupe alimentare din cele
7 grupe fructe, legume, carne, ou, cereale, lactate, nucifere
UNICEF 2015

APORT CORESPUNZATOR VARSTEI =
DIVERSITATE MARE DE ALIMENTE ZILNIC
• 4-5 mese/zi cu 1-2 gustari (cel putin 3 mese/zi la 9-23 luni)

• la mesele principale din cel putin 4 grupe alimentare - in farfurie ½ legume si fructe ¼
cereale ¼ sursa de proteine (carne, ou, peste, fructe de mare, leguminoase, nucifere)
• la gustari din cel putin 2-3 grupe
• preferintele si obiceiurile alimentare (prin expunerea la alimente sanatoase si variate)
formate devreme, in primii ani de viata, au sanse mari sa se prelungeasca de-a lungul
intregii vieti
UNICEF

6 GRUPE ALIMENTARE + APĂ
Lapte și
Apă produse Carne, Grăsimi Cereale și Legume Fructe
lactate ouă, pește derivate
Vârsta
300 ml/zi 30 g
100ml lapte= carne/zi
80g iaurt= 1-2
1 an 600 ml/zi 15g 15 g/zi 100 g/zi 120 g/zi 120 g/zi
oua/sapt
cascaval= 25g/sapt
30g urda
330 ml/zi 35 g
100ml lapte= carne/zi
80g iaurt= 1-2
2-3 ani 700 ml/zi 15g 20 g/zi 120 g/zi 150 g/zi 150 g/zi
oua/sapt
cascaval= 35g/sapt
30g urda Koletzko B et al, Kersting M et al - Pediatric Nutrition in Practice - 2015
www.myplate.gov/food-group-gallery
www.myplate.gov/myplate-plan

www.myplate.gov
1/4
pranz
1/4
1/2
gustari
mic©dejun
cina
Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.
http://drandreeamanda.ro/wp-
content/uploads/2015/12/Ghid-alimentatie-0-3-ani.pdf
Cum hranim copilul ?

Comportamentul alimentar
 este important cu ce hranim copilul dar este la fel de important cum il hranim
 interactiunea, comunicarea dintre copil si adult sunt la fel de importante ca si
mancarea oferita
 alimentele pot indeplini numeroase functii sociale - apropiere si consolidare a
relatiilor dintre oameni, manifestarea dragostei si afectiunii
 alegerea alimentelor in functie de efectul emotional, social, independent de
efectul lor nutritiv - cererea sau refuzul alimentelor poate fi strans legat de
calitatea relatiei care se stabileste intre copil si persoanele care il alimenteaza

UNICEF
www.aptta.ro - raportul cu alimentele

Comportamentul alimentar
 “in masura in care copilul obtine satisfactie ca raspuns la semnalul de foame, el invata
progresiv sa recunoasca si sa diferentieze nevoile sale fiziologice si comportamentele ce
trebuie manifestate pentru a obtine satisfactie; obtinand satisfactia adecvata nevoilor
sale, copilul devine constient de identitatea sa corporala (Selvini 1990), care il invata sa
identifice tot timpul senzatiile si nevoile variate ce provin din diferite parti ale corpului
sau”
 hranirea de tip responsiv, prin interpretarea si respectarea apetitului (semnelor de
foame si satietate), oferirea de alimente adaptate varstei si etapei de dezvoltare, il invata
pe copil cum sa isi autoregleze aportul, scad riscul de refuz, incurajeaza autoservirea
 parintii pun masa
 cand, unde – adultul stabileste structura zilei, rutina de masa
 ce - conform nevoilor nutritionale pentru varsta
 copilul isi regleaza aportul - daca si cat

UNICEF
www.aptta.ro - raportul cu alimentele
Semne de foame/satietate la 6-24 de luni
 Semne de foame
 vrea sa apuce sau arata catre mancare
 deschide gura cand I se ofera alimente/lingurita
 se bucura cand vede mancare
 foloseste miscari/sunete care anunta ca ii e foame
 Semne de satietate
 impinge mancarea
 tine gura inchisa cand i se ofera mancarea
 intoarce capul cand vede mancarea
 foloseste miscari/sunete care anunta ca ii e foame

https://wicworks.fns.usda.gov/sites/default/files/media/document/Infant_Nutrition_and_Feeding_Guide.pdf

Semne de foame/satietate la 6-24 de luni
https://www.cdc.gov/nutrition/infantandtoddlernutrition/meal
time/signs-your-child-is-hungry-or-full.html
© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe. CDC
Deprinderea unui comportament alimentar echilibrat
Obiectiv important al intregii familii
 autonomie – incurajat sa manance singur, ajutat la nevoie
 conform achizitiilor motorii, psihice
 tacamuri adaptate varstei si abilitatilor
 acceptati ”mizeria, murdaria ”
• lasa-l pe bebe sa exploreze alimentul – sa atinga, sa tina in mana
• lasa-l sa se hraneasca singur cu propriile degete de indata ce arata interes pentru asta
• la hranirea cu lingurita asteapta ca bebe sa deschida gura inainte de a oferi mancarea ;
lasa-l sa apuce si sa tina singur lingurita daca ii place
• nu forta – daca nu e interesat de mancare de data aceasta asteapta pana data viitoare
• incepe cu cantitati mici, lasa-l sa mai ceara
Introducing solid foods (unicef.org.uk)

 rutina de masa – la masa familiei, mediu confortabil la masa, buna dispozitie,
interactiune sociala pozitiva, in concordanta si cu starea emotionala/temperamentul
copilului, i se va vorbi copilului, cu contact vizual sustinut
 evitarea stressului in timpul meselor - fara impunere, pedepse, anxietate, distragere cu
jucarii/ecran
 evitarea incurajarii comportamentului alimentar ca raspuns generalizat la toate formele
de disconfort fizic sau psihologic, evitarea oferirii de alimente ca si recompense, sau
pentru consolare
 spatierea meselor pentru favorizarea senzatiei de foame – se evita hranirea continua
 durata mesei 15-20 minute
OMS 2005
119–132

 model parental de alimentatie sanatoasa - mese in familie – invata ce si cum sa

manance
 expunerea repetata si sustinuta la alimente variate
 e nevoie de 8-10 expuneri pentru acceptarea unui aliment nou de catre sugar;
parintii renunta dupa 5 expuneri (Maier et al 2007)
 gustul, preferintele pot fi educate prin expunere precoce - accentuate de la 18-24 de
luni (neofobia)
 se evita compensarea prin ascunderea alimentelor, meniu doar din alimentele
preferate

119–132
UNICEF
Feeding in the first year of life SACN 2018

 Toate drepturile aparțin autoarei și este interzisă distribuirea prezentării fără acordul acesteia.
 parintele are asteptari (control) si ofera sustinere (responsivitate)
 hranirea de tip responsiv este o forma de parenting responsiv , in care parintii sunt
constienti de nevoile fizice si emotionale si reactioneaza adecvat, conform semnalelor
de foame si satietate (Black & Aboud, 2011) - parintii pot avea asteptari mari dar si
sustinerea este crescuta – cu rezultatele cele mai bune privind dezvoltarea
comportamentului alimentar
 copilul invata sa manance din alte motive, cu risc pentru dificultati/tulburari alimentare
in cazul hranirii (parentingului) de tip
 autoritar – asteptari si control foarte mari dar caldura si sustinere scazute - reguli
stricte privind cantitatea, hranirea sub presiune sau fortare
 indulgent – control si asteptari scazute dar responsivitate crescuta – parintele
hraneste copilul la orice semn de nemultumire, disconfort sau intr-o maniera
dezorganizata, fara structura/rutina
 neglijent – control si asteptari scazute dar si sustinere scazuta
Feeding in the first year of life SACN 2018

Dificultatile alimentare, refuzul alimentar
 cauze – perspectiva copilului
 “nu pot” -provocari in sfera motorie, oromotorie, integrare senzoriala
 “nu vreau” – considerente nutritionale, emotionale ( nevoia de autonomie,
temperament)
 “nu ma simt bine”
 afectiuni medicale
 factori psihosociali (parenting, familia extinsa, obiceiuri culturale)
 necesita abordare multidisciplinara

https://www.eat-telecare.ro/

“Optimal infant feeding depends not only on what is fed,
but also on how, when, where and by whom the child is
fed”
WHO 2005
“Feeding times are periods of

learning and love”
WHO 2005
„There is no love sincerer than the love of food ”

George Bernard Shaw

Dr. Andreea Manda Alimentatia Copilului in Primul An de Viata LaPrimulBebe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr. Andreea Manda Alimentatia Copilului in Primul An de Viata LaPrimulBebe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr Manda Andreea

Medic primar pediatru

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 alimentaţia exclusivă cu lapte matern (inclusiv laptele de mamă muls)

 fără substituenţi de lapte matern, alte lichide sau alimente solide

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 scade incidenta infectiilor gastrointestinale, respiratorii superioare si otice

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 ajuta involutia uterina rapida si previne hemoragiile dupa nastere

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 Academia Americana de Pediatrie (AAP) pentru circa 6 luni cu continuarea pana la 1 an

 Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) – laptele de mama poate

 Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica

 Academia Europeana de Alergologie si Imunologie Clinica (EAACI) primele 4-6 luni

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 Contraindicatii absolute alaptare :

 Hipogalactia – rareori primara – frecent secundara legata de starea fizica, psihica,

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 Formule de lapte - preparate industriale din LV

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 continut scazut de glucide – mielinizare lenta a sistemului nervos

 este sarac in unele vitamine, minerale si oligoelemente importante precum fier

 pentru prematuri – compozitie adaptata la cea a LM nastere prematura

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

E NEVOIE SA FACEM MAI MULT DECAT A LE ASIGURA COPIILOR SUFICIENTA HRANA -

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

Pregatit fizic si psihic

Introducing solid foods (unicef.org.uk)

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – de la 6 luni aditional laptelui de mama

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

Diversificarea precoce (sub 4 luni/17 saptamani) se poate asocia cu

 infectii de cai respiratorii superioare, diaree - prin inlocuirea laptelui de mama

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 alimentele vor fi pasate, apoi vor fi maruntite pentru stimularea masticatiei

 i se va permite sa exploreze atingand si apucand alimentele, sa se autoserveasca cu

 risc crescut pentru tulburari de alimentatie – esecul tranzitiei la textura corespunzatoare

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 alimente taiate in bucati mici mai degraba lunguiete, subtiri

 portii mici, se respecta ritmul propriu de gestionare orala, i se permite sa

Dietary Guidelines for Americans 2020 – 2025

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

Reducing the Risk of Choking in Young https://wicworks.fns.usda.gov/sites/default/files/media/docu

 unele alte texturi (fibre) necesita masticatie avansata, prezenta dintilor

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 acizi grasi esentiali - omega 3 si omega 6 rol extrem de important in dezvoltarea

Incidenta afectiunilor alergice la copil, in special afectarea pielii si alergia alimentara, a

* Dietary Guidelines for Americans 2020 - 2025

Dietary Guidelines for Americans 2020 - 2025

© Material realizat de către Dr. Andreea Manda pentru evenimentele LaPrimulBebe.

 nu se recomanda adaos de zahar si sare sub 2 ani, miere sub 1 an