Sunteți pe pagina 1din 15

Sarcina

sarcin_articol

Urmrirea unei sarcini pn la capt i oferirea asistenei medicale de cel mai nalt nivel profesional n
momentul naterii este pentru mine, medic ginecolog-obstetrician, o etap important att pentru
sarcinile obinute prin proceduri de reproducere uman asistat, ct i pentru sarcinile dobndite n
mod natural. Mai jos v voi explica pe larg fiecare pas realizat n urmrirea unei sarcini.

n cazul reproducerii umane asistate medical, sarcina reprezint ncununarea cu succes a aplicrii
metodei alese. Evoluia acestei sarcini nu difer cu absolut nimic de cea a unei sarcini normale.

Sarcina dobndit n cadrul procedurilor de reproducere uman asistat medical este confirmat la 10-
15 zile de la transferul de embrioni, cu ajutorul analizei de snge pentru beta-gonadotropina corionic
(HCG), un hormon produs n organism n perioada graviditii. Acest hormon apare n sngele i n urina
femeilor nsrcinate, la 10 zile dup concepie. Msurarea cantitativ a HCG permite determinarea
exact a vrstei ftului, precum i diagnosticarea sarcinilor extrauterine, a sindromului Down etc. Un
nivel crescut de HCG poate indica fie o sarcin normal, fie o sarcin multipl.

n perioada celor 9 luni de graviditate, organismul femeii trece prin schimbri fiziologice importante.
Prima lun de sarcin este marcat de fixarea embrionului n peretele uterului. n aceast perioad,
medicul consult pacienta, i msoar greutatea i tensiunea arterial, i recomand analizele de snge
necesare (hemoleucograma, grupa sangvin, factorul Rh) i analizele de urin. Dac nu s-a realizat
nainte de sarcin, determinarea anticorpilor serici specifici unor boli (virusul varicelo-zosterian,
Toxoplasma gondii, Cytomegalovirus sau Parvovirus B19) va fi efectuat n primele sptmni de sarcin.

Data probabil a naterii va fi calculat n funcie de prima zi a ultimei menstruaii. Tot medicul este cel
care se va asigura c viitoarea mmic adopt un regim de via echilibrat din punct de vedere nutritiv i
al activitilor fizice, necesar bunei dezvoltri a copilului.

n primul trimestru de sarcin, embrionul crete iar rata metabolismului matern se intensific, avnd loc
numeroase schimbri hormonale. Medicul verific din nou greutatea i tensiunea arterial, dispune
efectuarea primului screening pentru anticorpii anti-ertitrocitari anticorpi de grup sangvin i antiRh,
cu ajutorul crora se poate determina eventuala incompatibilitate ntre mam i copil, stabilete
profilaxia deficitului de acid folic i de iod (dac este cazul) i examineaz, n cadrul examenului
ginecologic, poziia uterului i a ftului. De altfel, aceste investigaii sunt unele regulate, desfurndu-se
o dat la 4 sptmni, pn n momentul naterii. n cea de-a treia lun de sarcin se realizeaz i primul
screening ecografic.

Cel de-al doilea trimestru de sarcin presupune, de asemenea, urmrirea ndeaproape a sarcinii.
Medicul prescrie analizele uzuale, efectueaz examenul ginecologic specific, evalueaz riscul de
preeclampsie, recomand cel de-al doilea screening ecografic (cu morfologie fetal), dozarea
anticorpilor antiRh (dac este cazul), precum i testul de toleran la glucoz oral (n urma cruia se
depisteaz diabetul gestaional, o form de diabet ntlnit la unele gravide, care dispare de obicei dup
natere).

n ultimul trimestru de sarcin, medicul efectueaz examenul genital, prescrie analizele necesare
(hemoleucogram, glicemie, uree, creatinin, acid uric, depistarea eventualelor infecii cu streptococul
de grup B S. agalactiae .a.) i realizeaz o nou ecografie, pentru a determina: biometria i greutatea
estimativ fetal, localizarea placentei, cantitatea de lichid amniotic i ritmul cardiac al copilului. Pentru
cazurile cu incompatibilitate Rh, se va face o nou dozare de anticorpi antiRh. Din cea de-a 37-a
sptmn de sarcin se intr n ultima lun de graviditate iar medicul monitorizeaz sptmnal
tensiunea arterial, btile inimii copilului i micrile acestuia, precum i eventualele scurgeri de lichid
amniotic.

Naterea
nastere_articol

Dup cele 9 luni de asisten de cel mai nalt nivel profesional n procesul de urmrire a sarcinii, urmeaz
nasterea, fie c este vorba de aducerea pe lume a copilului pe cale natural, fie de realizarea unei
operaii de cezarian.

Recomand pacientelor naterea natural, n cazul n care sarcina a decurs fr probleme. Operaia
cezarian este necesar doar n cazurile cu o patologie cunoscut sau n cele n care survin unele
probleme n preajma termenului de a nate.

Naterea natural prezint mai multe avantaje pe care viitoarele mame trebuie s le ia n considerare:
recuperarea se face mult mai rapid i mai uor (astfel nct copilul poate fi inut n brae, alptat i
ngrijit corespunztor mai repede); uterul nu este incizat (viitoarele sarcini se pot instala mai uor);
disconfortul i durerile de dup natere sunt mult mai mici (femeia se poate ridica din pat dup o or). n
plus, dup naterea natural, mama poate practica exerciii fizice de revenire la greutatea normal mult
mai repede, ntruct ea nu a suferit o operaie pentru care efortul fizic s fie contraindicat o perioad de
timp.

Pentru noi, medicii, momentul naterii este ntotdeauna unul unic i nltor. Prima mbriare a nou-
nscutului, pe care o vedem reflectat n ochii prinilor, ne d ntotdeauna energie pentru continuarea
cltoriei noastre, pus n slujba vieii.

n reproducerea asistat medical, naterea marcheaz sfritul emoionant al tuturor procedurilor, al


cltoriei personale a fiecrui partener. Ratele de obinere a unei sarcini n cadrul acestor proceduri
depind de metodele aplicate i de vrsta femeii. Cu ct femeia este mai tnr, cu att reuita unui ciclu
FIV este mai mare. Ratele sarcinii sunt revizuite periodic i raportate n cadrul conferinelor
internaionale de profil. Clinicile din ntreaga lume estimeaz reuita unui ciclu FIV n marje diferite,
cuprinse ntre 20-35%, n timp ce clinica Genesis din Atena are o rat de succes a procedurii FIV de peste
57%. La rndul lor, prestigioasele jurnale tiinifice mondiale menioneaz c rata de succes a sarcinii
crete prin repetarea procedurii FIV (pn la 4-6 ncercri). Indicatorul succesului mediu pentru
obinerea unei sarcini este de 4 ncercri de fertilizare in vitro, pentru femeia mai tnr de 40 de ani. Pe
msur ce cunotinele de reproducere uman asistat medical avanseaz, medicii i biologii reuesc s
diminueze ponderea factorilor insuccesului i astfel ratele sarcinii se mbuntesc.

n toate clinicile de profil, eecul unei sarcini la fiecare ciclu continu s fie un rezultat obinuit al
fertilizrii in vitro, care reflect nivelul internaional actual de cunotine n acest domeniu. Adeseori,
motivul insuccesului nu poate fi explicat, dei profesionitii domeniului respect cu strictee procedurile,
utilizeaz cele mai noi tehnici i fac tot ceea ce este omenete posibil pentru cuplurile care i doresc
copii. Singurul lucru care rmne de fcut este rencercarea metodei folosite. ns, graie fertilizrii in
vitro i a progresului tiinei, milioane de cupluri din ntreaga lume primesc darul nepreuit al vieii.

De ce e important acidul folic?


acidul-folic

Cnd i doreti s rmi nsrcinat, este bine s ncepi s faci cteva schimbri n stilul de via. Pe
lng renunarea la tutun (dac este cazul), la medicaia pe care o iei chiar i pentru o durere mai puin
chinuitoare de cap sau la reducerea consumului de alcool, este bine s te asiguri c ai un nivel optim de
acid folic n organism.

Dac ai grij s incluzi n dieta zilnic legume verzi i uscate (nut, mazre etc), semine i nuci, avocado,
portocale, ficat, glbenu de ou, brnzeturi fermentate ori cereale este un prim pas pe care l-ai fcut n
pregtirea unei sarcini. Toate alimentele enumerate mai sus sunt surse importante de acid folic sau de
vitamina B9 cum i se mai spune. Dar de ce este att de important aceast vitamin pentru organism, n
special pentru viitoarele mmici?

Citete i articolul Vrsta afecteaz fertilitatea

Acidul folic are un rol foarte important n formarea celulelor, n special a celor roii. Luat nainte de a
rmne nsrcinat, dar i n primele sptmni de sarcin, acesta reduce cu circa 70% riscul de
malformaii ale ftului legate de dezvoltare de dezvoltarea tubului neural, cum este spina bifida. Tubul
neural se formeaz n primele 3-4 sptmni de via ale ftului i se dezvolt pentru a forma creierul i
mduva spinrii. De asemenea, acidul folic scade riscul unor malformaii cum sunt buza de iepure sau
gura de lup, scade riscul unor boli congenitale la inim ale ftului, reduce riscul naterilor premature,
ajut la formarea placentei.

Cnd consideri c a venit momentul pentru a deveni mam, vorbete cu medicul specialist n obstetric-
ginecologie despre aceast intenie. Cantitatea de acid folic de care ai nevoie trebuie ajustat doar de
medicul tu, n funcie de analize recente, dar i de starea de sntate, o atenie special fiind acordat
femeilor nsrcinate care au deja diagnosticul de diabet zaharat sau boala celiac, dar i celor cu
probleme de greutate (supraponderale).

i-ar putea fi de folos i Inflamaia colului uterin

Pentru sntatea ftului, acidul folic se recomand a fi luat pn n a treia lun de sarcin. Posibila
administrare a vitaminei B9 n lunile urmtoare se face pentru a preveni apariia anemiei n sarcin.
Ovulaia i calculul ei
Fiecare femeie se nate cu un numr de ovule, acestea formnd zestrea acesteia pentru toat viaa. Din
acest tezaur, n fiecare lun ncepnd cu prima menstruaie se va elibera cte unul, procesul ncheindu-
se la debutul menopauzei.

Ovulaia apare atunci cnd ovarul elibereaz un ovul matur care parcurge trompele uterine (legtura
dintre ovar i uter) ajungnd n uter unde poate fi fecundat de un spermatozoid. Dac ovulul nu a fost
fertilizat, mucoasa care cptuete uterul (cunoscut i sub denumirea de endometru) se desprinde i
are loc eliminarea ovulului, aprnd menstruaia.

tiai?

Un ovul triete aproximativ 12-24 de ore dup ce a fost eliberat de ovar.

Cea mai fertil perioad a unei femei se situeaz la mijlocul ciclului menstrual. n aceast perioad,
femeia poate rmne nsrcinat mai uor, aflarea acestei faze ajutnd fiecare femeie la vrst
reproductiv s i planifice mai uor sarcina. Ciclul menstrual se ncadreaz ntre 21 i 35 de zile, iar
ovulaia variaz ntre a 10-a i a 16-a zi de dinaintea venirii ciclului menstrual, calculul fcndu-se din
prima zi menstrual. Fiecare ciclul de ovulaie cuprinde dou etape importante: faza folicular, care
ncepe cu prima zi a ultimei menstruaii i continu pn la ovulaie, i faza luteal, care ine din ziua
ovulaiei pn la nceperea urmtorului ciclu.

De reinut

Nu toate femeile ovuleaz n fiecare lun. Unele femei pot avea cicluri anovulatorii, acestea fiind
caracterizate de lipsa ovulaiei. Pentru aceste femei este foarte greu s rmn nsrcinate, fr ajutor
de la medicul specialist n infertilitate.

Semne c are loc ovulaia

Fiecare femeie primete cteva semnale de la propriul organism c se afl n perioada de ovulaie.
Printre cele mai comune se numr schimbarea structurii mucusului cervical, cu alte cuvinte secreiile
devin ca un mucilagiu, apetit crescut pentru sex, sensibilitatea snilor, care poate nsemna i o uoar
durere la atingerea lor. Simptomele ovulaiei mai includ durerea n zona dreapt a abdomenului inferior
(care poate dura cteva ore sau cteva zile), creterea temperaturii bazale cu aproximativ 0,4 1 grade
timp de mai multe zile arat c eti la ovulaie, retenia de ap, stare de iritabilitate, grea, uoare
depresii, dureri de cap.

n ultimii ani, femeile care vor s afle mai uor i rapid dac se afl n perioada de ovulaie, pot folosi
teste de ovulaie care indic acest lucru, dup ce sunt introduse ntr-o mostr de urin, sau teste de
saliv.

Cnd ciclul menstrual este neregulat, ovulaia este i ea neregulat sau chiar absent, ceea ce scade
foarte mult probabilitatea ca un ovul s fie fecundat, mpiedicnd concepia. Tocmai de aceea, dac
femeia i dorete s rmn nsrcinat, este bine s consulte un specialist n infertilitate pentru
investigaii de specialitate.
Testele genetice n sarcin
Fiecare cuplu i dorete s aib un copil sntos. Astfel, fie n momentul cnd i planific sarcina, fie n
momentul n care aceasta a aprut, cuplu poate face o serie de teste genetice, care pot ajuta la
prevenirea unor probleme sau la diagnosticarea lor, dac acestea exist.

Medicul specialist poate recomanda testarea genetic n urmtoarele dintre cazuri:

O rud apropiat a unuia dintre partenerii care-i doresc un copil sufer o boal genetic

Cuplul are deja un copil cu un defect genetic

Femeia a avut mai multe avorturi spontane

Vrsta mamei a trecut de 35 de ani

Exist dou tipuri de teste, de screening i de diagnosticare:

Teste de screening sunt acele teste care arat riscul de a avea un copil cu sindrom Down i malformaii
de tub neural

Teste de diagnostic sunt testele care furnizeaz toate informaiile necesare despre ft, astfel nct
medicul poate stabili dac este vorba despre o boal genetic. Testele sunt efectuate pe celule obinute
prin amniocentez, prin recoltarea unor probe de snge fetal (n cazuri mai rare), prin biopsie a
vilozitilor corionice.

Iat care sunt cele mai frecvente teste genetice recomandate pentru a depista prezena unor posibile
defecte sau anomalii cromozomiale:

Testul prenatal non-invaziv (NIPT) este un test de screening pentru sarcin care depisteaz n siguran
pentru mam i ft riscul de dezvoltare a unor anomalii genetice i cuprinde testele Panorama i
Harmony. Amndou se realizeaz prin recoltarea unei probe din sngele mamei i pot fi fcute
ncepnd cu sptmna a 9-a (Panorama) i a 10-a de sarcin (Harmony).

Testul alfa-fetoproteinic (AFP) se face ntre sptmnile 15 i 18 i const n prelevarea unei mostre de
snge de la gravid. Testul arat dac nivelul AFP (o substan produs de ftul care crete) este mai
ridicat sau mai sczut dect normalul, valori care atrag dup sine i alte posibile teste care s arate dac
sunt ceva probleme genetice. Acest test poate arta o sarcin multipl ori defecte de tub neural, defecte
ale peretelui abdominal sau poate ajuta la depistarea sindromului Down.

Testul HcG poate ajuta la depistarea sindromului Down

Dublu test se face n primul trimestru de sarcin i face o estimare a riscului de anomalii cromozomiale
incluznd sindromul Down i sindromul Edwards. Acest test este un punct de plecare pentru alte
investigaii suplimentare.

Tripul test cu ajutorul acestei testri se pot evalua riscurile ca bebeluul s dezvolte o afeciune de tub
neural sau anomalii cromozomiale de tipul sindromului Down sau Edwards. Rezultate optime pentru
acest test se obin n sptmnile 16-18 de sarcin.
Dry testul este un test de screening foarte precis, care depisteaz riscul crescut pentru anomalii
cromozomiale i genetice n timpul sarcinii. Poate fi identificat riscul pentru sindromul Down, sindromul
Edwards, defecte de tub neural i alte defecte genetice. Se poate efectua n primul i n al doilea
trimestru de sarcin.

Testul CVS este un test de diagnostic i se face ntre sptmnile 10 i 12 de sarcin. Este recomandat
femeilor cu vrste mai avansate sau cu risc crescut de anomalii genetice. Este un test invaziv i se
efectueaz prin introducerea unui ac (cateter) n abdomen sau n vagin pentru a extrage o mostr de
celule ale esutului placental. Procedura dureaz 5-10 minute.

Amniocenteza se face ntre sptmnile 18 i 20 de sptmni, este recomandat femeilor cu vrsta


mai mare de 35 de ani. Procedura presupune introducerea unui ac lung i subire prin abdomenul
mamei n sacul amniotic pentru a extrage o mostr de lichid amniotic spre examinare. Citete pe larg
despre amniocentez aici.

n timp ce testul de screening estimeaz riscul unei femei nsrcinate de a avea un copil cu anomalii
cromozomiale sau defecte de tub neural, testele de diagnostic confirm existena unei anomalii a
cromozomilor ftului. Dezavantajul testelor de diagnostic este c pot prezenta anumite riscuri pentru
sarcin.

Analize profil hormonal

profil hormonal

Primele analize pentru depistarea motivului pentru care nu apare o sarcin pe cale natural sunt cele
care alctuiesc profilul hormonal complet. Aceste analize sunt: LH, FSH, estradiol, progesteron,
prolactin, TSH, T3, free T4.

Citete i Analize pentru infertilitate

Hormonul luteinizant (LH) stimuleaz i acioneaz asupra ovarelor i testiculelor (gonadele) i are un
rol important pentru dezvoltarea sexual la vrsta pubertii i pentru reproducere la vrsta adult.
Nivelul de LH din snge sau urin ofer, de asemenea, informaii concludente despre fertilitatea unei
persoane, fie c e vorba de femeie sau brbat.

La femei, acest hormon stimuleaz producerea de estrogen. LH are un rol important pe durata
menstruaiei, reglnd nivelurile de estradiol i progesteron eliberate. Hormonul luteinizant are rol
important n meninerea fertilitii. Se recolteaz jeun i pacientele vor meniona data ultimei
menstruaii, precum i trimestrul de sarcin.

Hormonul foliculostimulant (FSH) este produs de glanda pituitar.

La femei, FSH-ul regleaz ciclul menstrual i producia de ovule la nivelul ovarelor. Nivelul hormonului
fluctueaz n funcie de etapa menstruaiei, fiind mai ridicat imediat dup ovulaie. Se recolteaz pe
nemncate i pacientele vor meniona data ultimei menstruaii, precum i trimestrul de sarcin.
Estradiolul este cel mai potent hormon estrogen natural i este produs de ovare. n cantiti mici,
estradiolul este produs de glande suprarenale i de testicule. La menopauz, nivelul de estrogen este
sczut datorit diminurii produciei ovariene. n cazul unor disfuncii ale ciclului menstrual, cum sunt
pubertatea precoce sau ntrziat la fete, amenoreea primar i secundar, precum i menopauza,
medicul ginecolog va recomanda efectuarea unui test de snge pentru dozarea estradiolului seric. n caz
de infertilitate, dozarea acestui hormon este foarte util. n cazul hiperstimulrii ovariene pentru FIV,
concentraia acestui hormon se monitorizeaz zilnic.

Se pot nregistra creteri n cazuri de pubertate precoce, sarcin, tumori ovariene, suprarenale,
testiculare, hipertiroidie, ciroza hepatic, consum de alcool.

De asemenea, se pot nregistra scderi n cazuri de anorexie nervoas, avort, menopauz, insuficien
hipofizar i gonadal. Se recolteaz jeun i pacientele vor meniona data ultimei menstruaii, precum
i trimestrul de sarcin.

Progesteronul este un hormon produs de ovare, la femei, i de testicule, n cazul brbailor i, la


ambele genuri, dar ntr-o cantitate mult mai mic, de glandele suprarenale. n cazul femeilor, mai exist
dou surse care produc acest hormon: corpus luteum n faza luteal a menstruaiei, i placenta n
cazul unei sarcini.

Progesteronul contribuie la ngroarea pereilor interni ai uterului, pregtindu-l astfel pentru o


eventual sarcin. De altfel, n cazul unei sarcini, progesteronul o susine pe toat durata sa, ntrete
muchii pelvieni pregtindu-i pentru travaliu, stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare, joac un rol
important n dezvoltarea ftului.

n absena unei sarcini, progesteronul are rolul de a regla ciclul menstrual, normalizeaz nivelul de zahr
din snge, susine activitatea hormonilor tiroidieni, scade retenia de ap n organism, crete libidoul,
asigur o bun funcionare la nivel cerebral. Un rol foarte important este acela de a proteja organismul
de posibilitatea apariiei unui cancer de sni sau uter, cauzat de nivelul crescut de estrogen.

La femei, pe msura trecerii anilor, nivelul de progesteron scade, provnd binecunoscutele dureri de
cap, creteri n greutate, tulburri de somn, sensibilitate la nivelul snilor. Se recolteaz jeun i
pacientele vor meniona data ultimei menstruaii, precum i trimestrul de sarcin.

i recomandm s citeti i Amniocenteza i riscurile ei

Prolactina este un hormon secretat de glanda hipofiz anterioar i are rolul de a declana i menine
secreia lactat. La femei, valoarea prolactinei crete ncepnd din perioada pubertii i scade dup
debutul menopauzei. La brbai, nivelul acestui hormon este mai mic dect la femei i este relativ
constant din copilrie i pn la maturitate. n cursul sarcinii, nivelul prolactinei crete progresiv,
ajungnd la valori de 5-10 ori mai mult dect nivelul obinuit. Dup natere, nivelul sanguin de
prolactin scade mai rapid la femeile care nu alpteaz, n vreme ce la femeile care alpteaz, nivelul
prolactinei are o valoare crescut i la 18 luni dup natere.

TSH Hormonul de stimulare tiroidian este secretat de hipofiza anterioar. Este un parametru specific
pentru controlul funciei tiroidiene. Aciunea principal a acestui hormon se exercit la nivelul tiroidei
unde stimuleaz producia i secreia de hormoni tiroidieni. Se recolteaz jeun (pe nemncate).
T3 (Triiodotironina) este un hormon produs n organism de ctre glanda tiroid i este important n
funcionarea organismului deoarece are impact asupra metabolismului. Testarea pentru acest hormon
se face atunci cnd se dorete o evaluare a funcionrii glandei tiroide, cnd pacientul prezint semne
ale unor probleme la nivelul glandei tiroide ori n cazuri de hipertiroidism n acest ultim caz, nivelul T3
este ridicat, iar T4 are o valoare normal. Se recolteaz jeun (pe nemncate).

Free T4 (Tiroxina) este un hormon tiroidian cu aciune asupra metabolismului general, dar i o
component important n reglarea funcionrii glandei tiroide. Valori mari se nregistreaz n boala
Hashimoto, boala Graves, atunci cnd pacienta este nsrcinat, afeciuni ale ficatului sau tiroidita
cronic. Valori anormal de mici pot indica malnutriie, hipotiroidism. Se recolteaz jeun (pe
nemncate).

Citete i Ce este hormonul anti-Mullerian?

Analize pentru infertilitate


Cnd un cuplu nu poate concepe un copil dup 12 luni de raporturi sexuale regulate i neprotejate poate
fi considerat infertil.

Ultimele statistici nu sunt deloc ncurajatoare i spun c unul din patru cupluri este infertil. n
aproximativ 40% dintre cazurile de infertilitate, femeile sunt subiectul sensibil, iar brbaii n alte 40%
dintre cazuri. Diferena care rmne se poate atribui problemelor de sntate ale ambilor parteneri ori
din cauze care nu pot fi stabilite. n acest ultim caz, aceasta poart numele de infertilitate idiopatic.

Cum problemele infertilitii pot fi cauzate fie de disfuncii ale ovarelor, trompelor, spermatozoizilor ori
de factori imunitari, este necesar ca fiecare dintre parteneri s descopere cauzele. Iar pentru a le afla,
este necesar s facei cteva analize specifice pentru infertilitate, recomandate numai de medicul
specialist.

f3b77d02b21a59f8b1e30e22901943e3

Pentru femei:

Analize de snge, pentru a stabili cu precizie profilul hormonal, inclusiv analiza AMH hormonul anti-
Mullerian.

Ecografie transvaginal pentru a vizualiza cavitatea uterin i pentru a identifica eventualele anomalii ale
uterului sau ovarelor.

Histerosalpingografia este o analiz cu ajutorul creia se stabilete gradul de permeabilitate a trompelor


uterine. Aceast investigaie presupune injectarea unei substane de contrast n uter i, cu ajutorul
razelor X sau a ecografiei, se urmrete dac substana ajunge din uter n trompe.

Efectuarea testului CA 125. Dac valorile acestei analize sunt mari, acest lucru poate fi cauzat de boli
inflamatorii pelviene, dar i de prezena endometriozei.

Factori care cresc riscul de infertilitate la femei:


Vrsta, fumatul, stresul, excesul de alcool, regim alimentar nesntos

Obezitate sau sub-ponderabilitate

Boli cu transmitere sexual

Dereglri hormonale

Pentru brbai:

Pe lng examenul fizic al zonei genitale, partenerul are nevoie de o spermogram. Aceasta va indica
foarte precis calitatea i cantitatea spermei i a spermatozoizilor. Spermograma este una dintre
principalele metode de testare a fertilitii brbatului i este util n determinarea diverselor cauze ale
infertilitii masculine.

Factori care cresc riscul de infertilitate la brbai:

Alcoolul, fumatul, vrsta, abuzul de medicamente

Munca ntr-un mediu toxic (pesticide, plumb)

Tratamente mpotriva cancerului (radioterapie, chimioterapie)

n urma rezultatelor tuturor acestor investigaii medicale, medicul specialist n infertilitate poate spune
care vor fi urmtorii pai pe care un cuplu considerat infertil trebuie s-i fac pentru a aduce pe lume un
copil.

Rnile de pe colul uterin


Sunt foarte multe femei care, de-a lungul vieii active sexual, experimenteaz aceast patologie. Care
sunt simptomele i ce este de fcut cu rnile pe colul uterin?

n primul rnd, rnile pe col apar din pricina unor infecii genitale netratate la timp sau corespunztor.
Este posibil s apar i din pricina unor manevre invazive asupra colului uterin, aa cum este cazul
chiuretajelor repetate, de exemplu. Un sterilet necorespunztor montat poate provoca ran pe colul
uterin. De cele mai multe ori, rnile de pe colul uterin nu prezint nici un fel de simptome. Mai ales dac
este vorba despre cele aprute de puin vreme. Cele care deja s-au cronicizat pot avea ca simptome
usturimi n timpul actului sexual, sngerri, dureri lombare i menstruaii abundente. De aceea, este
important ca orice femeie s efectueze controlul medical anual la medicul ginecolog, chiar dac nu
prezint nici un fel de simptom ngrijortor. Cervicita cronic este mai greu de tratat i poate duce n
timp la complicaii, cum ar fi transformarea leziunilor benigne n unele maligne i apariia, n felul acesta,
a cancerului de col uterin.

articol col uterin

Rnile pe col pot duce la infertilitate

Rnile pe col sau cervicitele sunt diagnosticate n timpul controlului ginecologic. Cel mai bine sunt
observabile cu ajutorul colposcopiei, iar atunci cnd exist vreo suspiciune, n timpul colposcopiei se
poate efectua i biopsia de pe esutul care prezint suspiciune. Colposcopia este o procedur minim
invaziv, prin care se introduce n vagin o lamp special ce are menirea de a mri de cteva ori zona
afectat de rana pe col, pentru o mai bun vizualizare. Nu este o operaiune dureroas i nu prezint nici
un fel de efecte adverse, se efectueaz fr anestezie i nu necesit pregtire prealabil. De asemenea,
n diagnosticul rnii de col, de utilitate este i testul Babe Papanicolau, pentru analizarea posibilelor
modificri celulare. Este bine de tiut c, din pricina modificrii secreiilor vaginale, o ran pe col poate
s duc la infertilitate, pn la rezolvarea problemei.

Dac rana este depistat la timp, se ncearc tratarea ei local, cu ovule interne specifice. Este necesar o
reevaluare dup terminarea tratamentului, pentru a vedea dac rana s-a remis complet sau nu. n cazul
n care acest lucru nu s-a ntmplat, atunci este nevoie de tratament chirurgical, pentru ndeprtarea
esutului afectat prin intermediul operaiei. Dac la efectuarea testului Babes Papanicolau sunt
evideniate celule pre-maligne, atunci este indicat direct rezecia pentru tratamentului rnii.

Un alt lucru care trebuie tiut este faptul c tratarea unei rni pe col nu previne apariia alteia. De aceea,
aa cum spuneam mai sus, examenul ginecologic anual este important, mpreun cu un comportament
corect igienic-sanitar si sexual.

Alimentatia corecta a mamei


in timpul alaptarii
de Raluca Cristea

Alaptarea biologica este rezultatul unei relatii emotionante de dragoste


intre mama si copilul ei, stabilita printr-un contact imediat si de durata,
chiar de la nasterea micutului. Sanul mamei inseamna pentru micut nu
doar sursa de hrana ci si consolare, protectie, caldura.
In cazul alaptarii biologice, suptul incepe de la nastere si continua cu o frecventa
ridicata, la doua ore in primele saptamani si continua apoi cu un ritm mai scazut, de
cinci sau sase ori pe zi, dupa ce bebelusul implineste 6 luni.

Laptele matern este alimentul perfect pentru bebelus, raspunzand tuturor nevoilor
alimentare ale acestuia. Alaptarea ignora si asa numita perioada a intarcarii, fiindca in
fond, acest moment este strict decis de bebelus atunci cand acesta incearca usor sa
duca obiecte la gura si sa rontaie o coaja de paine sau un biscuite. Pe masura ce
capacitatile sale masticatorii se dezvolta, bebelusul mananca mai mult si este alaptat
mai putin.

Dieta in timpul alaptarii

Alimentatia sanatoasa a mamicii este la fel de importanta in perioada de alaptare ca


si in cea de sarcina. Calitatea laptelui matern insa, este afectata intr-o oarecare masura
de alimentele consumate de mama. Iata cateva sfaturi pentru o alimentatie sanatoasa
in perioada alaptarii la san:

- Consuma multe fructe si legume, cereale si alimente bogate in calciu.

- Mareste ratia zilnica pana la 500 calorii si hidrateaza-te cu apa si sucuri naturale. In
timpul alaptarii, este posibil sa-ti fie mai sete si sa ai o pofta de mancare mai mare.

- Evita alcoolul sub orice forma, deoarece ajunge prin lapte la copilul tau. Incearca
sa eviti si cafeina sau macar sa reduci consumul acesteia. O ceasca normala de cafea
in fiecare zi nu este periculoasa, insa excesul de cafeina va provoca bebelusului
tulburari ale somnului si iritabilitate. Alege cafeaua decafeinizata sau ceaiurile.

- Sub nicio forma nu fuma in timp ce alaptezi, sau in preajma bebelusului. Fumatul
pasiv este periculos pentru copii si in special pentru nou-nascuti, provocand boli grave
ale plamanilor si cailor respiratorii, ducand chiar si la cancer, daca copilul locuieste intr-
un mediu de fumatori.

- Uneori copiii reactioneaza la alimentele consumate de mamici in timpul perioadei


de alaptare. Unele mamici observa ca bebelusul este mai agitat si plange mai des dupa
consumul de condimente sau anumite alimente. Daca sugarul prezinta simptomele de
fiecare data cand consumi un anumit aliment, trebuie sa eviti alimentul respectiv.

- Unii bebelusi sunt alergici la laptele de vaca, care poate fi consumat de mama.
Simptomele pot aparea la cateva minute sau chiar la cateva ore dupa alaptare si
constau in: diaree, eruptii cutanate, agitatie si gaze intestinale. Ca sa iti dai seama mai
usor daca bebelusul este alergic, trebuie sa excluzi toate lactatele din alimentatie timp
de doua saptamani. Apoi, consuma zilnic cate un produs lactat pentru a observa reactia
bebelusului.

- In principiu, poti lua aproape orice medicament in timpul alaptarii. Totusi, unele
medicamente pot dauna sanatatii bebelusului tau. Pentru a evita astfel de situatii
neplacute, spune-i medicului ca alaptezi, inainte ca acesta sa iti prescrie un anumit
medicament. In plus, alege sa iei medicamentul dupa ce ai alaptat si nu inainte.

Afla mai multe trucuri si sfaturi pentru a slabi dupa nastere din interviul video cu
medicul nutritionist Mihaela Bilic.

Alimentatia mamei pe perioada alaptarii

Dieta pe perioada alaptarii


O mama care alapteaza produce in jur de 650 750ml lapte pe zi, continand 330mg de calciu per litru.
Acest lucru necesita un consum suplimentar de energie de minim 500 calorii pe zi. De aceea, o dieta
echilibrata este la fel de importanta pentru dvs cum este si pentru bebelus.

Calitatea laptelui produs de sanii proaspetei mamici este afectata doar in cazuri extreme de malnutritie
sau de consumul excesiv al unui anumit aliment. Insa cantitatea de lapte depinde foarte mult de
alimentatia mamei. Mancarea ingerata de o mama care alapteaza nu numai ca ii indeplineste nevoile
nutritionale, care sunt mai mari in perioada postnatala, dar ii permite si sa produca lapte.
O femeie care nu se hraneste corespunzator poate avea totusi un copil sanatos, dar va fi in detrimentul
propriei stari de sanatate. Daca aveti lipsuri nutritionale, corpul va face din productia de lapte
prioritatea sa numarul 1, in timp ce nevoile mamei vor avea de suferit. Este exact ca in sarcina, cand
nevoile nutritionale ale fatului erau primele satisfacute, inaintea celor ale mamei. De fapt, bebelusul, care
cantareste cateva kilograme, va primi in jur de 1000 calorii zilnic din laptele mamei!
Ce inseamna sa va hraniti corespunzator in timpul perioadei de alaptare? Putem compara o mama care
alapteaza cu un atlet participand la maraton, insa diferenta o face durata cursei: 24h a mamei fata de
doar 4h a sportivului.
1. Notiuni de baza
2. Alimentatia si colicile
3. Recomandari
Notiuni de baza
Cresteti consumul de apa, ceai de lactatie cu 1l pe zi, asa incat sa beti in jur de 2.5 3 litri de lichide
zilnic. Mamele care alapteaza au oricum tendinta de a le fi sete mai des, mai ales in timpul sesiunilor de
alaptare, deoarece o parte din consumul de apa contribuie la producerea laptelui. Insa nu exagerati: prea
mult lichid ingerat poate scadea, de asemenea, calitatea laptelui produs.
Cresteti consumul caloric zilnic pana la 2500 calorii; puteti chiar manca mai mult daca planuiti sa alaptati
pentru o perioada mai mare de trei luni (2800 calorii pe zi). Insa, din nou, fiti atente: multe mame care
alapteaza sunt tentate de dulciuri. Opriti-va la alimentele sanatoase! Mancati mai multe proteine: regula
de baza este sa consumati 2 grame de proteina pentru fiecare kilogram pe care il cantariti.
Impartiti consumul caloric pe parcursul a cinci mese: mic dejun, pranz, gustare de dupa-amiaza, cina,
gustare de seara. Fiecare gustare este o noua ocazie pentru a bea apa, a manca un produs lactat sarac
in grasimi si un fruct. De vreme ce corpul dvs. produce lapte continuu, este nevoie si ca ingerarea
alimentelor sa se faca in mod regulat.
Feriti-va de tutun! Nicotina ajunge direct la copil prin lapte. Daca nu va puteti abtine, lasati sa treaca
macar 1 ora de la ultima tigara consumata inainte sa va alaptati bebelusul, astfel incat nicotina din
organismul dvs. sa aibe timp sa se descompuna cat de cat.
Evitati consumul regulat de alcool. Alcoolul trece in lapte in mai putin de 1 ora, iar daca bebelusul il
ingera in cantitate mare, ii poate incetini cresterea. Daca beti ocazional un pahar de vin sau de bere,
consumati-l dupa alaptarea bebelusului.
Nu luati medicamente fara a va consulta medicul. Majoritatea antibioticelor, laxativelor chimice si a
produselor ce contin iod sunt contraindicate pe perioada alaptarii. Alte medicamente administrate pe
perioada lunga, poti fi, de asemenea, periculoase.
Aveti grija la poluanti, cum ar fi nicotina, reziduurile pesticide care trec imediat in laptele mamei. Daca
alaptati, stati departe de insecticide (mai ales de cele in suspensie cum sunt aerosolii). Incercati sa folositi
remedii naturale impotriva insectelor. Consumati grasimi nesaturate primare. Uleiul de floarea soarelui, de
rapita, de masline sau de porumb furnizeaza acizi grasi care sunt esentiali pentru dezvoltarea sistemului
nervos al bebelusului, insa numai in stare cruda (pentru prajire folositi uleiul de masline, fiind rezistent la
temperaturi inalte, insa limitati consumul de alimente preparate prin prajire: incarca caloric organismul
fara a-i furniza proteine,vitamine si minerale ce pot fi transformate in energia atat de necesara alaptarii
bebelusului).
Mancati alimente continand vitamina B9. In tarile vestice, singura vitamina care lipseste in mod regulat
in dieta femeilor este vitamina B9 (acidul folic). Pilulele anticonceptionale accentueaza deficitul de acid
folic al femeii si poate contribui si la accentuarea carentei de vitamina B6. In timpul sarcinii, acidul folic
este vital dezvoltarii sistemului nervos al copilului. De aceea, mamele care alapteaza sunt sfatuite sa
continue administrarea de vitamine prenatale. Acidul folic poate fi gasit din abundenta in sparanghel,
varza, porumb, naut si spanac. Multe alte alimente, cum sunt graul si sucul de portocale, au fost
imbogatite cu acid folic. Consultati ambalajul alimentelor pe care le cumparati!
Luati suplimente de zinc. Conform unui studiu britanic, femeile insarcinate si cele care alapteaza au
carente de zinc. Ar trebui consumate in jur de 15 20mg zinc pe zi. Zincul se gaseste in oua, carne, faina
integrala si ovaz.
Consumati 1200mg calciu pe zi. O dieta echilibrata furnizeaza doar 800 1000 mg de calciu pe zi.
Deoarece mamele care alapteaza au nevoie de 1200mg, un supliment de calciu este binevenit. Nevoia
de calciu poate fi partial satisfacuta prin consumul de produse lactate, legume crude, migdale si alune.
Nu va grabiti sa cumparati suplimente de vitamina A. Oamenii vorbesc, in general, de un surplus de
vitamina A in dieta mamei care alapteaza, deoarece nevoile zilnice cresc de la 1000mg la 1300mg. Este
adevarat ca daca femeia a avut o deficienta de vitamina A in timpul sarcinii, aceasta se poate agrava
dupa nasterea bebelusului. Dar cine mananca suficient morcov, legume, unt, peste (atentie la procentul
de mercur) si carne, va absoarbi suficienta vitamina A.
Alimentatia si colicile
Se vorbeste foarte mult despre alimentele care l-ar putea irita pe bebelus, creandu-i gaze si colici sau
schimband gustul laptelui: guliile, telina, citricele, ceapa, varza,varza de Brussels, condimentele,
conopida, broccoli, prazul, mazarea, fasolea sau laptele de vaca. De exemplu, unii oameni spun ca
usturoiul creste productia de lapte, altii ca ii creeaza gaze bebelusului. Nu exista o regula universala. Mai
mult decat atat, multe culturi prefera alimente care altora li se par nepotrivite pentru mamele care
alapteaza. Nu uitati ca unele popoare au o dieta cu alimente foarte condimentate (arabii, indienii,
chinezii), iar mamele din tarile respective alapteaza fara probleme. Fiecare bebelus reactioneaza diferit la
alimentele consumate de mama sa. Daca bebelusul dvs. este vizibil deranjat intr-o zi, incercati sa va
amintiti ce alimente ati consumat in ultimele 24 ore si, daca vi se pare ceva suspect, eliminati-l din dieta
dvs. pentru o perioada.
Cand alaptati, fiti foarte atenta la reactiile copilului dvs. pentru a elimina din dieta dvs. acel ceva ce pare
a-l deranja pe micut. Exista suplimente nutritionale despre care se spune ca ar creste productia de lapte,
insa efectele lor nu au fost dovedite pe cale stiintifica, ci s-a dovedit a avea doar un efect placebo
(psihologic). Fiti atente, intrucat aceste suplimente au un continut mare de zahar, fiind, asadar, bogate in
calorii. La fel cum moasele sau asistentele va vor spune ca fenelul si berea cresc productia de lapte, iar
patrunjelul o reduce.

Un mic ghid zilnic pentru dieta unei mame care alapteaza poate fi:
lapte, iaurt si branza: cel putin 4 portii
carne rosie, carne de pasare, peste, oua si alune: cel putin 3 portii
legume: intre 3 si 5 portii
fructe: 2 4 portii (2 portii bogate in vitamina C si acid folic si 1 portie bogata in vitamina A)
paine, cereale, orez, paste : 6 11 portii
grasimi, ulei si dulciuri: cat mai putine!

Recomandari
Pompa manuala Avent
Exista cateva accesorii care va pot face viata mai usoara in primele luni de alaptare si nu numai, fiind de
un real ajutor mamicilor mult prea ocupate de sanatatea si hranirea bebelusului.

Desi multe viitoare mamici nu cred ca vor avea nevoie de o pompa de san, aceasta se dovedeste un
accesoriu indispensabil oricarei mamici care alapteaza. Poate fi utilizata pentru prevenirea angorjarii
sanilor si a furiei laptelui din prima luna dupa nastere, pentru cresterea productiei de lapte si la intarcare.
De asemenea, ofera un strop de libertate de miscare mamei care poate mulge lapte din san, urmand ca
acesta sa fie oferit bebelusului de catre tatic sau alta persoana apropiata in vremea cand mamica lipseste
de acasa. Laptele muls cu pompa de san se poate congela, astfel ca mamica poate stoca rezerve de
lapte pentru cand trebuie sa fie departe de bebe o perioada mai lunga.
Pompele de san pot fi manuale sau electrice, diferenta intre ele fiind data de faptul ca cele electrice nu
mai presupun efortul de a apasa manerul pompei la fiecare expresie a laptelui, ceea ce se reflecta in pret.

Luand in considerare toate cele de mai sus, va putem face urmatoarele recomandari de pompe de san:
Pompa de san manuala Tommee Tippee sau Kit de alaptare Tommee Tippee
Pompa de san manuala cu sistem de stocare Via de la Philips Avent: expresia laptelui se poate face
direct in recipientele de stocare si care se pot data si congela.
Pompa de san electrica de la Primii Pasi
Pompa de san electrica de la Nuvita
Pompa de san electrica de la Medela: lider in productie de pompe de san, Medela este brandul care se
regaseste in spitalele din intreaga lume, ajutand si invatand proaspetele mamici cum sa alapteze.
De mare ajutor in alaptare sunt pernele speciale pentru alaptat, asigurand bebelusului o pozitie corecta
la san si mai mult confort din partea mamicii, unele dintre ele putand fi folosite si pentru a dormi: