Dr.

Mihaela Bilic, medic nutritionist: ,,Nu exista niciun argument contra carnii de
porc"
Steluta Indrei,

Dr. Mihaela Bilic ne asigura ca putem manca linistiti carne de porc, sarmale, piftie, chiar si cateva feliute de
slaninuta, atat timp cat suntem cumpatati. Ea desfiinteaza miturile legate de carnea de porc, spunand ca nu
exista niciun argument pentru care aceasta nu ar trebui inclusa in alimentatia copiilor.

Pentru dr. Mihaela Bilic, autoarea bestseller-urilor de nutritie ,,Traiesc, deci ma abtin" si ,,Sanatatea are
gust", alimentatia sanatoasa poate fi definita prin doua cuvinte-cheie: moderatia si diversitatea.
,,Mancarea nu trebuie sa fie nici perfecta, nici ideala, nici excesiv de sanatoasa. Noi, oamenii, am fost
lasati de natura sa impartim produsele in doua categorii: comestibile sau necomestibile. Alimentele ori
sunt bune de mancat, comestibile, deci sanatoase, ori nu sunt comestibile, nu sunt sanatoase, nu le
mancam. Intre acestea doua nu exista grade de comparatie. A vrea noi sa inventam un aliment mai
sanatos ca altul este de-a dreptul stupid. Dupa cum scrie in cartile de nutritie, doza face otrava. Daca ne
propunem sa mancam excesiv de sanatos si mancam numai seminte de in, bineinteles, ca ne vor face rau.
Alimentatie sanatoasa inseamna moderatie ca si cantitate si diversitate. Deci, important este sa mancam
putin din tot", ne-a marturisit dr. Mihaela Bilic.
,,Weekend Adevarul": Cum v-ati hotarat sa tineti post anul acestao

Dr. Mihaela Bilic: Nu am mai tinut post de 10 ani. Dupa ce am trait foarte multi ani cu ,,trebuie", am trecut
printr-o perioada de razgaiala, in care cuvantul de ordine era ,,vreau", iar acum postul este ca un exercitiu de a-
mi demonstra mie ca pot sa am anumite limite. Este o decizie care vine din interior si am constatat ca nu imi
este deloc greu. Asta le spun si persoanelor care vor sa slabeasca. Deciziile care vin din noi, pe un fond de
liniste si de impacare, nu ca o lupta, nu ca o impunere, nu-ti produc niciun fel de ravasire. Am constatat ca nici
macar nu am avut pofta de anumite alimente. Mie nu imi place cafeaua, dar beau cafea cu lapte de dragul
laptelui. Acum band in fiecare dimineata cafea neagra, mi-am dat seama ca nu i-am dus dorul celei cu lapte. Azi
(n.r. - sambata, 28 noiembrie) este dezlegare la peste, voi avea ceva mai satios de mancat, dar nu pot spune ca
este asa o mare bucurie.

Cum considerati preparatele traditionale romanesti: sarmalele, piftia, cozonaculg

Eu sunt genul de persoana care gaseste aspecte pozitive in orice. Daca vrei neaparat sa desfiintezi un lucru, poti
sa faci asta. Sarmalele sunt in primul rand fierte. Deci ce poate fi gresitn Ele contin carne cu orez si varza.
Carnea asociata cu glucide din fainoase si legume alcatuiesc o farfurie echilibrata. Sarmalele preparate asa din
mosi-stramosi inseamna o alaturare corecta din punct de vedere nutritional. In schimb, daca in loc sa iei pulpa
slaba de porc, faci sarmale din jumatate slanina, jumatate carne, este pentru ca asa vrei tu sa le prepari grase, nu
pentru ca sarmalele prin definitie nu ar fi sanatoase. La randul ei, piftia este un amalgam de oase, zgarciuri,
putina carne, toate fierte. Este un aliment dietetic, cu conditia sa inlaturam grasimea dupa ce s-a intarit. Singura
despre care nu am cum sa spun lucruri bune este salata boeuf. Este un deliciu, dar care are multe calorii din
cauza uleiului. De aceea, maioneza ar trebui pusa doar cat sa unga putin ingredientele, nu sa le inece. Salata de
boeuf se transforma intr-o bomba calorica din cauza maionezei. Nu e gresit sa punem o felie de paine langa
maioneza pentru ca, marind partea de carbohidrati, mai diluezi putin grasimea. Cozonacul e o varianta de desert
mai putin dulce decat orice prajitura. Este un fainos cu aproximativ 15% grasime si putin zahar, care nu poate fi
pus la categoria tort. O felie de cozonac este ca si cum am manca doua felii de paine cu unt si gem. O felie de
cozonac si un pahar cu lapte poate fi micul dejun perfect de Craciun.

CARNEA DE PORC, BUNA PENTRU COPII

Carnea de porc este buna si pentru copiig

Am auzit medici care spun ca la diversificare trebuie sa-i dai copilului carne de curcan si de vita. Dar porcul de
ce nu Ce are carnea de porcn Va spun eu, nu exista niciun argument contra carnii de porc. Ba dimpotriva:
grasimea de porc este mai putin saturata si mai sanatoasa decat cea de vita. Porcul nu este un animal rumegator,
ci monogastric, fiind 94% compatibil cu omul. Cum digera un copil carnea de porc nu o va digera pe cea de
vita. Important este sa alegi o bucata slaba de porc. De exemplu, muschiul de porc este mai slab decat orice
bucata de carne de vita, iar muschiuletul este mai slab si decat pulpa de pui. Daca porcul este hranit corect si
este crescut in aer liber, carnea lui are si omega 3.

Aceste informatii cred ca vor fi pe placul multor romani, acum in perioada sarbatorilor, cand carnea de
porc este aproape pe fiecare masa.

Carnea de porc merita a fi reabilitata. Se poate vedea cu ochiul liber ca grasimea de porc este bogata in acizi
grasi mononesaturati similari cu uleiul de masline. Ganditi-va cum arata slaninuta, in ce fel este de frageda. In
momentul in care o lasi la temperatura ambianta devine moale, exact ca uleiul de masline, cand sta pe masa e
lichid, cand il pui la frigider precipita. Ca si gust, slaninuta este placuta, poate fi mancata, pe cand seul de oaie,
de exemplu, ori grasimea de vita este atat de gretoasa si de tare incat arata clar cat este de saturata. Nimeni nu
poate manca o bucata de grasime de vita asa cum mancam o fasie de slaninuta. Ani intregi nu am pus la indoiala
calitatea carnii de porc. Ne-am trezit acum sa spunem, vai de mine, porc nu, dar de fapt nu stim de ce. Este un
fel de prejudecata. In cartile de nutritie, porcul e laudat. Nu stiu de unde au invatat acei oameni si ce anume, dar
cine face astfel de afirmatii trebuie intrebat: ,,Dar de ce ". Si sa vina cu un argument clar, nu ca asa au auzit.

Poate nu intamplator, iarna, oamenii simt nevoia sa manance mai gras. Sau este un mit>

Nu, deloc. Sunt sigura ca oamenii care traiesc la Los Angeles sau la Miami nu au nevoie de slanina de porc. Dar
in momentul in care traiesti intr-un climat temperat, cu doua anotimpuri reci, toamna si iarna, inclusiv apetitul si
obiceiurile culinare reflecta normalitatea si legatura cu natura. Primavara, apetitul nostru se deschide catre
verdeturi, organismul simte nevoia sa consume frunze, ierburi, alimente dietetice. In schimb, iarna, chiar daca
vedem trufandale in supermarket, instinctiv nu suntem la fel de atrasi de ele cum am fi in luna martie. Cand
temperatura de afara scade sub 10 grade, organismul se comporta diferit si ar trebui sa tinem seama de asta, nu
sa incercam sa ii schimbam programul genetic. Incepand din toamna, ni se deschide apetitul pentru alimente
concentrate in calorii: mai degraba am manca branzeturi gen cascaval, mai degraba carne impanata. Sunt
alimente care predispun la doua-trei kilograme in plus in timpul iernii si este firesc asa. Noi traim in relatie cu
natura, indiferent daca ne place sau nu. Organismul nostru are nevoie de un strat de grasime ca o paturica.
Grasimea asigura perpetuarea speciei. Ii invidiem de obicei pe oamenii care au un metabolism rapid si nu
asimileaza caloriile, dar din punct de vedere al naturii ei sunt considerati defecti si un fel de rebuturi excluse de
la reproducere, pentru ca grasimea egal supravietuire. In codul nostru genetic, grasimea inseamna un bun
pretios, un depozit de calorii extrem de concentrat cu care poti trai 40 de zile fara mancare.

SLABIREA, O AGRESIUNE

Atunci cura de slabire ce este>

A-i spune organismului sa piarda grasimea este un act de agresiune, in neconcordanta cu ceea ce este el invatat
de milioane de ani. Am fost proiectati sa supravietuim in conditiile de acum milioane de ani si orice calorie
consumata in exces in conditii de penurie alimentara sa fie depusa si pastrata cu grija. Acum, din pacate, natura
nu a observat ca suntem supusi unei abundente alimentare la care noi nu stim sa facem fata, de care nu stim sa
ne protejam si pentru care organismul mai are nevoie de doua milioane de ani sa faca mecanisme inverse. Adica
in momentul in care mancam mult, el sa piarda caloriile respective sub forma de dioxid de carbon sau sub forma
de transpiratie, si noi sa ne pastram silueta. Dar pana se va produce aceasta resetare, noi suntem intr-o situatie
extrem de paguboasa. Suntem proiectati sa traim in lipsa de alimente, sa depunem totul ca si depozite de
grasime si culmea viata noastra se desfasoara fiind inconjurati de mancare.

Astfel se explica epidemia de obezitate>

Da, pentru ca nu stim sa ne protejam. Am paciente care spun ,,eu nu pot sa ma abtin pentru ca sunt pofticioasa".
Dar este o chestiune obligatorie. Cine nu este pofticios si nu este atras de mancare ori are o boala psihica, ori are
o alta problema. A te condamna ca esti pofticios este ca si cum ai nega firescul din fiinta ta. Suntem facuti sa
fim pofticiosi, sa fim atrasi de mancare, sa fim curiosi, sa vrem sa gustam. De aceea ni s-au dat si simturile.
Daca nu vazul, macar mirosul, ceva trebuie sa ne atraga spre mancare. In aceste conditii, trebuie sa ne
dezvoltam nu numai strategii de evitare, dar un fel de armura.

Si atunci cum pot reusi sa slabeasca oamenii care au probleme cu greutatea<</strong>

Cu atentie in orice moment al zilei, cu asumarea raspunderii fata de ceea ce este in farfurie, cu intrebari
nenumarate de genul unui discurs intern ,,mi-e foame sau nu ". Trebuie sa mancam daca, pe o scara de la
1 la 10, foamea este mai sus de 7. Mai jos de aceasta nota, foamea poate fi de plictiseala, poate fi un obicei,
poate fi un alt motiv. Noi nu mai stim sa ne recunoastem foamea si nu o mai folosim ca instrument in a ne
autoriza consumarea unei mese.

,,Mananci ca esti singur, ca esti furios, ca esti frustrat"

Mancam numai de foame, nu si de placerep

Ba da. Nu numai de placere, mancam din zeci de motive. Mancam emotional, mancam ca sa neutralizam trairi si
energii negative, mancam de plictiseala, mancam de singuratate, mancam de bucurie. Daca noi nu reusim sa ne
identificam toate aceste motive si sa realizam ca in afara de foame nu este nimic pentru care trebuie sa mancam,
s-ar putea sa dam vina inutil pe mancare. Daca tu mananci ca esti singur, ca esti frustrat, ca esti furios, ca esti
dezamagit, ce vina are mancarea in povestea astaa Nu mancarea e de vina, ci modul in care noi o folosim. Nici
un nutritionist nu te poate opri sa mananci pana cand tu nu iti pui intrebarea ,,dar eu de ce manancÅŸ". Si usor-
usor sa diferentiezi ,,acum mananc de foame, acum mananc de pofta". Mancatul de placere nu e nicio crima.
Poti sa spui ,,nu-mi este foame, dar mananc de placere". Dar trebuie sa ai grija ca placerea sa nu aiba un pret
greu. Sa nu ajungi sa te uiti in oglinda si sa vezi ca placerea s-a transformat in viciu. Daca esti plictisit si nu stii
sa identifici in viata lucruri care sa-ti placa, iar mancarea e singura ta placere, atunci cine este de vina Trebuie sa
te uiti in interiorul tau si sa ai curajul de a-ti rezolva in mod real problemele. Or, acest lucru nu il poate face
niciun nutritionist. Peste 90% din nutritionisti iti dau o lista cu alimente permise si interzise. Dar nu foloseste la
nimic acest lucru. Te apuci si mananci ca un robot, ignorand total organismul, senzatiile alimentare, slabesti, dar
cum se termina cura, ramai cu problemele din viata ta, cu incapacitatea de a face fata disconfortului, de a-ti
identifica emotiile. Cura de slabire este o amagire.

,,Obligatoriu, cinci legume zilnic, iar fructele, optional"

Dietetic inseamna sanatosp

Nu. Aici pot aparea confuzii. De exemplu, ciocolata e sanatoasa, dar nu e dietetica. In boaba de cacao sunt
substante miraculoase, mai ceva ca un medicament, aminoacizi care fac bine creierului, minerale fabuloase,
vitamine. Ciocolata este cel mai destept dulce.

Zaharul este bunp

Nu. Zaharul nu e bun. Zaharul e un condiment. Este bun pentru cap, gustul dulce este ceva ce place foarte mult
creierului. El nu are depozite de glucoza si cere tot timpul dulce. Insa zaharul in sine, si aici ma refer la orice
agent de indulcire, zahar alb, brun sau de trestie, sirop de porumb, miere, malt, sirop de agave, este o substanta
care in organism aduce strict energie pentru miscare si calorii goale. In zahar avem o molecula de glucoza si una
de fructoza. In momentul in care ajunge in organism, glucoza este folosita ca si combustibil de toate celulele, iar
fructoza este metabolizata de ficat pe calea alcoolului, ducand la grasime abdominala si steatoza hepatica. Daca
folosim una-doua lingurite de zahar pe zi, nu e nicio problema, avem capacitatea de a-l metaboliza corect. Insa
in momentul in care depasim aceasta cantitate, apar probleme.

Cinci fructe si legume zilnicp

Eu as spune mai degraba cinci legume zilnic si fructele optional. Fructele nu sunt alimente de baza. Fructul
trebuie sa fie asociat cu ideea de desert. E un dulce care se mananca din cand in cand, nu e obligatoriu. Intr-un
pahar de suc de fructe proaspat stors, fresh, avem pana la sase lingurite de zahar. Putem avea toti fitonutrientii si
vitaminele din legume. La capitolul legume, nu numai ca nu consumam suficiente, dar niciodata nu o sa fie prea
multe. La fiecare masa trebuie sa umplem jumatate din farfurie cu legume.

Care sunt alimentele dumneavoastra preferatep

Painea si branza. As manca paine si branza in toate combinatiile, inclusiv pizza, paste. As manca o bucata de
paine cu branza toata viata. Din pacate, pe la 40 de ani mi-am dat seama ca nu pot slabi cu paine si branza si a
trebuit sa fac o negociere cu placerile mele.

Ce legume va placp

Imi plac toate legumele, dar dovlecelul este preferatul meu. Este leguma fina, delicata, miraculoasa, care poate
fi inclusa in orice mancare, fara sa-i denatureze gustul, ci dimpotriva sa-l imbunatateasca. Mananc cu placere
ardei gras de mai multe culori. Castravetele imi place foarte mult. Mirosul de castravete imi aminteste de
copilarie, cand castravetele de Codlea aparea primavara pe piata. Imi plac ridichiile si guliile, am ramas de la
tata cu mostenirea aceasta. Observ cu stupoare ca foarte multa lume nu stie care este gustul guliei si nu a mancat
niciodata, cu toate ca este atat de buna, de plina de vitamina C si de fibre. Din pacate, noi, romanii, nu numai ca
nu mancam suficiente legume, dar nici nu prea stim sa le gatim, comparativ cu francezii bunaoara. La noi exista
tendinta de a considera cartoful o leguma, dar acolo unde exista peste 10% amidon, nu e deloc leguma.

CV Master in psihonutritie, la Paris

Numele: Mihaela Bilic

Data si locul nasterii: 26 mai 1970, Campina

Starea civila: necasatorita

Studiile si cariera:

A absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie ,,Carol Davila" din Bucuresti, in anul 1996.

A efectuat rezidentiatul in cadrul Sectiei de Diabet si Boli de Nutritie a Spitalului Universitar de Urgenta
Bucuresti, devenind medic specialist in 2002.

Din anul 2008 este medic primar in specialitatea diabet, nutritie si boli metabolice.

In anul 2013 a efectuat un master in psihonutritie la Paris, dobandind o cunoastere aprofundata privind modul in
care nutritia si neurobiochimia ne afecteaza emotiile si comportamentul fata de alimente.

Este autoarea volumelor de nutritie ,,Traiesc, deci ma abtin" (2007), bestseller vandut in peste 100.000 de
exemplare, si ,,Sanatatea are gust" (2011), o carte de nutritie pentru intreaga familie.

Locuieste in: Bucuresti