Sunteți pe pagina 1din 23

Metodologia aprecierii dezvoltarii fizice. Indicatori.

Metode – somatoscopie, somatometrie, fiziometrie.

Dezvoltarea în concept biosocial se defineşte ca suma modificărilor survenite în cursul


vietii fiecarui organism, inclusiv evoluţia întregii specii. Astfel, dezvoltarea fizica
defineşte particularităţile morfofuncţionale ale diferitelor etape de viaţă. Dezvoltarea
fizica este un fenomen cu determinare multifactoriala, deci ea depinde în egala masura
de patrimoniul ereditar şi de conditiile de mediu, în special economico-sociale.
Dezvoltarea fizica poate fi considerata si chiar este un indicator fidel al starii de
sanatate.
Dezvoltarea fizica si neuropsihica – fenomen cu determinare
multifactoriala.
Cele 2 mari categorii de factori care influenţează dezvoltarea sunt: cei interni (ereditari)
si cei externi (de mediu), care interferează în momente si etape succesive, repetate sau
intricate.
In categoria factorilor ereditari (interni) se gasesc: factorii genetici (particularitati
de sex si rasa), factorii metabolici, factorii neuro-endocrini.
In categoria factorilor de mediu (externi) se gasesc: (1) alimentatia, (2) factori
naturali (ex. – de anotimp, sezonul cald intensifica procesele de crestere), (3)
economico-sociali (venit familial, locuinta, nivel cultural al parintilor, conditii de
munca, asistenta medicala), si (4) factori psiho-afectivi (climat familial, urbanizare).
Legile specifice ale dezvoltarii
Dezvoltarea este rezultatul interferarii a 2 procese: ♦ cresterea = acumulare si
amplificare cantitativa
♦ diferentierea = modificari
functional adaptative si diversificari structurale.
1) CONDITIILE DE MEDIU influenteaza hotărâtor dezvoltarea organismului.
(alimentatie, locuinta, urbanizare, activitate, asistenta medicala)
2) RITMUL DEZVOLTARII SCADE CU VARSTA foarte viu in perioada
intrauterina, scade progresiv dupa nastere, cu exceptia perioadei prepuberale (10-
13 ani) si se opreste la ~ 20-25 de ani.

!!!!! RECAPITULARE Etapele de dezvoltare a organismului uman


I. Etapa de dezvoltare intrauterina = perioada prenatala
din momentul fecundatiei pana la nastere = 40 saptamani sau 280±10 zile.
Se imparte in: a) P.de ou (zigot): 0-14 zile;
b) P. de embrion: 14 zile- 12 saptamani (organogeneza)
c) P. de făt: de la 12 sapt. până la nastere.
1
II. Etapa de dezvoltare extrauterina sau perioada postnatala
Incepe de la nastere si se intinde pâna la maturzarea somato-psiho-economica
1) Prima copilarie – de la nastere pana la 3 ani care la randul sau se subimparte in:
- p.de nou nascut (0-28 zile). Ritmul de crestere este rapid (lungime 5cm/luna,
greutate 500-750gr/luna)
- p. de sugar (1-12 luni) – mic, mediu, mare. Ritm de crestere accelerat;
=> in greutate (ponderal) in lunile 2,3,4 cate 750 gr/luna; lunile 5-8 cate 500 gr/luna;
lunile 9-12 cate 250 gr/luna.
Astfel la 4 luni isi dubleaza greutatea, iar la sfarsitul primului an isi tripleaza greutatea
de la nastere.
=> in lungime (statural) in luna a 2-a 4cm/luna, luna a 3-a 3 cm, luna a 4-a 2 cm, luna a
5-a 2 cm, apoi pana la un an cate 1 cm/luna.
Astfel ca in primul an creste statural 20-25 cm.
=> perimetrul toracic care la nastere masoara ~ 31 cm – ritm de crestere prima luna 3
cm, a 2-a luna 2 cm, apoi cate 1 cm/luna. Astfel la 1 an se egalizeaza cu perimetrul
cranian.
- p. de copil mic = anteprescolar = 1-3 ani Se caracterizeaza printr-un ritm de
crestere viu, dar diminuat fata de primul an, astfel: ponderal in al 2-lea an 3 kg, iar in al
3-lea an 2 kg; statural in al 2-lea an 10-12 cm, iar in al 3-lea an 5-6 cm.
Particularitati morfo-functionale ale acestei perioade: alaturi de ritmul de crestere
staturo-ponderala despre care am vorbit, mai vom specifica:
- nutritie intensa si nevoi nutritionale crescute
- alimentatie speciala
- aparitia dentitiei temporare (incepe la 6-8 luni si se incheie la 2,5-3 ani.
- fontanelele – zone neosificate la nastere, situate la jonctiunea dintre oasele late ale
craniului

Fontanela denumire forma localizare Deschisă la Inchidere


nastere luni
Anterioara Bregmatică ◊ Parietale- 100% ~ 14
frontale
Posterioara Lambdoidă λ Parietale- 25% 2-3 luni
occipitale
laterale - ∆ Parietal- 10-15% 1-2 luni
temporal-
frontal

- dezvoltare psihomotorie importanta si rapida


- dependenta de mediul inconjurator si nevoia de ingrijiri speciale
De aceste particularitati morfofunctionale, de igiena spatiului inconjurator, de
cunosterea regulilor de igiena si respectarea lor, de standardul socio-economic al
apartinatorilor depinde si patologia primei copilarii. Astfel in patologia nounascutului
2
predomina imbolnavirile determinate de actiunea factorilor antenatali (genetici) si
intranatali (traumatismul si anoxia la nastere): malformatiile si afectiuni legate de actul
nasterii. In patologia sugarului predomina imbolnavirile acute infectioase ale aparatului
respirator, tulburarile acute si cronice de nutritie si cele digestive, afectiuni ale pielii.

2) A 2-a Copilărie = perioada prescolara la care se disting:


- p. de prescolar mic (3-4 ani)
- p. de prescolar mijlociu (4-5 ani)
- p. de prescolar mare (5-6 ani).
Particularitatile morfo-functionale ale acestei perioade sunt:
- ritm de crestere staturo-ponderal diminuat fata de perioada anterioara: 4-5cm/an
si 1,5-2 kg/an
- nevoile nutritionale sunt proportional mai reduse
- dezvoltarea psihomotorie este progresiva
- se perfectioneaza vorbirea, sporesc cunostintele, se dezvolta atentia spontana,
mersul si miscarile devin mai sigure
Patologia caracteristica: are o morbiditate mai redusa, predomina accidentele de casa,
cele rutiere, intoxicatiile, bolile infecto-contagioase.

3) A 3-a copilarie este perioada cuprinsa intre 6 ani si până la prepubertate (10-11
ani), ea mai poate fi numita perioada de scolar mic.
4) Perioada de scolar mijlociu 10/11 ani – 14/15 ani, cuprinde 2 subetape: prepuber
10 – 12 ani si puber 12 -14/15 ani
5) Adolescenta 14/15 ani – 18 ani
6) Tineretea 18-25 ani

In ultimul timp, se vorbeste despre perioada 10-25 de ani ca fiind perioada de


adolescenta care se imparte in trei perioade caracteristice si clar deosebite si anume:
1) perioada de preadolescenta 10/11 – 14/15 ani
2) perioada de adolescenta propriu-zisa 14/15 ani – 18 ani
3) perioada de postadolescenţă 18 -25 ani. La sfârşitul acestei perioade cresterea si
dezvoltarea sunt incheiate, individul fiind considerat adult.
Particularitatile morfo-functionale:
şcolar mic: - cresterea staturo-ponderala este lenta
- aparitia primilor dinti definitivi
- continuarea maturizarii sistemului nervos
- dezvoltarea intelectuala intensa si dependenta de activitatea instructiv-
educativa
- morbiditate: accidente rutiere, boli infecto-contagioase, afectiuni oculare,
angine streptococice, inflamatii ale aparatului respirator, vegetatii adenoide,
leucemie, tulburari de crestere staturo-ponderala.

3
scolarul mijlociu: - prepubertatea – saltul statural precede etapa pubertara (ritm de
crestere staturala alert)
- pubertatea – incetinirea ritmului de crestere staturala si accelerarea
ritmului de crestere ponderala
- se schimbă aspectul exterior al copilului, infaţişare armonioasă,
asemanatoare adultului
- dezvoltare intelectuala continuă
- labilitate neuropsihica
- scaderea rezistentei organismului si receptivitate crescuta la boli
- morbiditate: angine streptococice, reumatism articular acut, hepatita
virala, tuberculoza, afectiuni cardiace, deformari ale coloanei vertebrale, traumatisme,
accidente.
- prevenirea imbolnavirilor: calirea organismului, activitate sportiva
adecvata
pubertate si adolescenta- morbiditate: tulburari endocrine si nervoase, afectiuni
cardiace, miopie, carii dentare, deformatii ale coloanei vertebrale.

3) RITMUL DEZVOLTARII ESTE NEUNIFORM - perioadele de intensificare ale


cresterii, alterneaza cu perioade de ritm lent. (0-1 an ritm accelerat, 10-12 ani
prepubertatea – saltul statural- ritm accelerat; vezi cresterea staturo-ponderala in functie
de anotimp dupa varsta de 3 ani)
4) RITMUL DEZVOLTARII ESTE PROPRIU fiecarui organ, aparat si sistem si in
discordanta cu ritmurile dezvoltarii celorlalte organe.
5) DEZVOLTAREA FIECARUI ORGAN ESTE CORELATA SI
CONDITIONEAZA DEZVOLTAREA ALTOR ORGANE.
6) DEZVOLTAREA FIZICA prezinta PARTICULARITATI legate de SEX, fiind
mai exprimata la baieti.

Dezvoltarea fizica a copiilor si tinerilor este un important INDICATOR al starii de


sanatate individuala cat si a starii de sanatate a colectivitatii.
4
APRECIEREA DEZVOLTARII FIZICE A ORGANISMULUI urmareste:
▪ identificarea dezvoltarii morfologice si a maturizarii fiziologice
▪ identificarea maturizarii functional-adaptative a SNC (forme comportamentale) si
identificarea maturizarii sociale (integrarea in activitatea sociala)

METODELE DE EVALUARE A DEZVOLTARII MORFOLOGICE SI


FUNCTIONALE (DEZVOLTARE FIZICA) utilizate sunt:
1) METODA SOMATOSCOPICA
2) METODA SOMATOMETRICA
3) METODA FIZIOMETRICA

METODA SOMATOSCOPICA = SOMATOSCOPIA


In cadrul examenului general, efectuat de medic (medicul de familie, medicul scolar,
medicul pediatru) pentru a obtine o impresie generala asupra starii de sanatate a
copilului investigat, primul gest este examenul somatoscopic. Somatoscopia apreciaza
SENZORIAL (vizual, tactil) habitusul morfologic si gradul de robustete, prin
investigarea caracterelor dezvoltarii fizice.
Deci, in cadrul examenului somatoscopic vom URMARI, APRECIA SI CONSEMNA
urmatoarele date:
1) STAREA TEGUMENTELOR - vascularizatie, uscaciune, elasticitate, culoare -
si A MUCOASELOR
2) STAREA TESUTULUI CELULAR SUBCUTANAT – redus, mijlociu, mare
3) STAREA SISTEMULUI GANGLIONAR (micropoliadenopatie, hipertrofie
regionala)
4) STAREA SIST. MUSCULAR (cantitate, consistenta)
5) STAREA SISTEMULUI OSOS (fontanele, forma toracelui-normal, turtit,
înfundat, glogulos- starea coloanei vertebrale – normala, cifoza, lordoza,
scolioza- starea membrelor superioare si inferioare –malformatii, deformari,
picior plat, var, valg, strâmb congenital
6) POSTURA ORGANISMULUI - Se apreciaza ca avand postura foarte buna
copilul care prezinta axele longitudinale ale capului, trunchiului si membrelor
inferioare in acelasi plan frontal, toracele proeminent, cu umerii si omoplatii
situati simetric, abdomenul plat si curburile coloanei vertebrale fara accentuari
mari in plan frontal si sagital. Se considera ca postura este rea , daca toracele
nu proemina, abdomenul este proeminent, lordoza lombara accentuata, iar axul
membrelor inferioare este deviat anterior. Postura se apreciaza utilizand firul cu
plumb, masurandu-se in cm si mm distanta intre fir si coloana vertebrala la
nivelul devierii maxime.

5
7) ASPECTUL general al RAPORTULUI dintre DEZVOLTAREA
MEMBRELOR SI A TRUNCHIULUI (trunchi alungit, membre scurte sau
invers)
8) RAPOARTE INTRE SEGMENTELE CORPULUI
9) DEZVOLTAREA DENTITIEI
10) DEZVOLTAREA CARACTERELOR SEXUALE SECUNDARE

Furnizeaza date subiective

6
METODA SOMATOMETRICA = SOMATOMETRIA = ANTROPOMETRIA

Furnizeaza date OBIECTIVE asupra dezvoltarii fizice prin masurarea directa, cantitativa
a unor dimensiuni corporale.
CE PUTEM MASURA?

1) INALTIMEA CORPULUI = TALIA = LUNGIME CORPORALA

Inaltimea sau talia, reprezinta distanta intre vertex si planta picioarelor, sau suma
lungimilor capului, gatului, trunchiului si membrelor inferioare. Acest indicator este cel
mai fidel si stabil indicator de determinare al starii de dezvoltare.
Se efectueaza cu ajutorul antropometrului metalic MARTIN sau TALIOMETRU. El
este confectionat din 4 segmente de cate 50 cm teava metalica care se ansambleaza sub
forma unei tije cu lungimea de 2 metri gradata in cm si mm. Pe tija metalica, aluneca un
cursor, care tine lama ce se aplica pe vertexul copiilor. Mentinerea verticala a
antropometrului se realizeaza cu ajutorul unui suport - trepied. Pentru a realiza o
masuratoare corecta, trebuie sa nu uitam ca plantele copilului sa se situeze la gragatia
zero a antropometrului; deci va fi necesara o podina cu inaltimea egala cu inaltimea
picioarelor trepiedului. Pentru determinarea corecta a inaltimii, copilul trebuie sa aiba o
pozitie dreapta, corecta in momentul determinarii.
Determinarea inaltimii se programeaza dimineata intre orele 8-12, copilul fiind sumar
imbracat si descaltat. I se explica copilului pozitia corecta , ţinuta copilului sa fie
dreapta, cu pozitie corecta a capului. Examinatorul va plasa copilul cu spatele la tija
antropometrului, astfel incat copilul sa atinga planul virtual al tijei cu calcaiele, fesele si
omoplatii, bratele cu palmele libere lipite de trunchi si coapse, capul fiind astfel asezat
incat marginea inferioara a orbitei sa formeze cu marginea superioara a conductului
auditiv extern, o linie orizontala. Se coboara cursorul, pana ce lama orizontala atinge
vertexul. Se fixeaza cursorul pe tija metalica a antropometrului. Copilul iese de sub
cursor si apoi se citeste in cm si mm la marginea inferioara a cursorului pe tija gradata.
Masurarea taliei cu ajutorul antropometrului se face la copii prescolari, scolari,
adolescenti, tineri si adulti.
Pentru a masura talia sau inaltimea unui copil sub varsta de 3 ani, se foloseste
PEDIOMETRUL. Acest aparat este astfel construit: suportul orizontal are o lungime de
100 cm, iar unul dintre capete are o extremitate perpendiculara fixa, de unde incepe
numaratoarea cm. La cealalta extremitate gliseaza o extremitate (cursorul)
perpendiculara pe planul orizontal. Metoda de masurare este urmatoarea: pe planul
orizontal se pune un scutec curat, individual; copilul, sumar imbracat este culcat in
decubit dorsal, cu capul spre extremitatea fixa; un ajutor ii tine capul copilului cu
vertexul lipit de extremitatea fixa. Examinatorul cu mana stanga pe genunchii copilului,
face extensia membrelor inferioare, iar cu mana dreapta aduce cursorul pana la nivelul
plantelor, realizand un unghi de 90° intre acestea si planul pediometrului. Apoi se ridica
picioarele copilului, mentinandu-se cursorul imobil si se citeste talia.
7
2) GREUTATEA CORPORALA

caracterizeaza sumar masa corpului, ingloband si sistemul osos, muscular, organele


interne, tesutul grasos depozitat. Tesutul grasos variaza sub influenta unor conditii
trecatoare, motiv pentru care greutatea este un indicator labil comparativ cu inaltimea.
Se masoara cu cantarul de persoane, care trebuie sa fie verificat in prealabil pentru
sensibilitate si exactitate.
Sensibilitatea se verifica asezand pe platforma cantarului o greutate marcata si verificata
de 100-200 gr. pe care un cantar sensibil o inregistreaza ca atare.
Exactitatea se determina prin asezarea pe platforma cantarului a unei greutati marcate si
verificate de 1-2 kg. pe care un cantar exact o va inregistra ca atare.
Tehnica: copilul sumar imbracat se urca pe platforma cantarului, iar dupa oprirea
balansului produs de urcarea pe cantar, se elibereaza bratul mobil al cantarului, care a
fost fixat in prealabil, apoi se noteaza greutatea in kg si sute de gr.
Pentru copilul sugar sau copilul cu o greutate de pana la 10 kg se foloseste cantarul de
sugari; se va avea in vedere ca manevra sa aiba loc in aceeasi stare fiziologica. Cantarul
se acopera cu un scutec curat individual.

3) PERIMETRUL CRANIAN

este un indicator important, furnizand date despre dezvoltarea cutiei craniene:


microcefalia – poate semnifica anomalii sau distructii cerebrale; macrocefalia – poate fi
consecinta unor tumori, hematoame, hidrocefalii.
Tehnica de masurare: cu ajutorul panglicii metrice, care se fixeaza pe urmatoarele repere
anatomice: posterior la nivelul protuberantei externe, latero-lateral deasupra conductului
auditiv extern pe sub pavilioanele auriculare, iar anterior pe deasupra arcadelor
sprancenoase, deasupra glabelei. La fete se va desface parul sau se va ridica. Se citeste
in cm si mm.

4) PERIMETRUL TORACIC

Dă relaţii asupra cutiei toracice, maturitatii scheletului, stratului grasos subcutanat,


muschilor toracici si spinali, ofera relatii si despre integritatea aparatului respirator,
dezvoltarea segmentului toracic in lăţime si adancime.
Tehnica de masurare:
se foloseste panglica metrica, urmarind fixarea acesteia pe urmatoarele repere
anatomice:
1) pe peretele toracic posterior se fixeaza panglica sub unghiul inferior al
omoplatilor
2) copilul ridica bratele si se trec capetele panglicii metrice pe sub axile, copilul lasa
bratele in jos, lasate pe langa corp,

8
3) pe peretele toracic anterior, mezosternal, pentru fetite si baieti, la nivelul areolelor
mamare, iar pentru adolescente (fetele cu sanii dezvoltati) pe deasupra sanilor, la
nivelul coastei a IV-a.
Copilul sta in picioare, drept, cu capul si privirea inainte, iar masurarea se face in pauza
unei respiratii normale (pauza respiratorie) sau in inspiratie si expiratie fortata, calculand
apoi valoarea medie a celor doua masuratori si se citeste in cm si mm.

5) GROSIMEA PLIULUI CUTANAT

masoara grosimea tesutului subcutanat, in puncte reprezentative:


- treimea mijlocie a bratului stg. in partea posterioara
- regiunea subscapulara stg. unghiul inferior
- linia medio-axilara
- paraombilical (linia ombilic – spina iliaca anterosuperioara
Se masoara cu ajutorul cutimetrului, in mm; se ridica cu doua degete pielea din regiunea
aleasa si se fixeaza cutimetrul, se citeste.
O valoare de 1-1,5 cm indica stare de nutritie satisfacatoare.

Alti indicatori folositi:

6) INALTIMEA SEZANDA = INALTIMEA CORPULUI IN POZITIE SEZAND

este distanta dintre planul de sedere si vertex. Tehnica de masurare: pe platforma


antropometrului se pune un scaun cu o inaltime determinata (cunoscuta 25, 30, 40) cu
marginea posterioara lipita de planul tijei; copilul se aseaza pe scaun avand pozitia
trunchiului si capului astfel incat sa atinga cu omoplatii si cu punctul cel mai proeminent
al occipitalului planul virtual al tijei antropometrului, iar capul fiind astfel asezat incat
marginea inferioara a orbitei sa formeze cu marginea superioara a conductului auditiv
extern, o linie orizontala; coapsa cu gamba sa formeze un unghi drept, picioarele usor
desfacute. (Inaltimea scaunului variaza in functie de statura subiectului: copiii cu
inaltime pana la 110 cm scaune de 25 cm, pentru inaltime 110,1 – 130,0 cm scaun de 30
cm, pentru cei ce depasesc 130 cm scaun de 40 cm). Se coboara cursorul
antropometrului pana la atingerea vertexului cu lama. Se citeste in cm si mm dupa care
se scade inaltimea scaunului.
Pentru copilul sub 3 ani – inaltimea sezanda reprezinta distanta cuprinsa intre planul
ischioanelor si vertex. Tehnica de masurare: se foloseste pediometrul, pe scutecul
individual, se aseaza in decubit dorsal copilul, ajutorul fixeaza capul copilului, la
extremitatea fixa a pediometrului, astfel incat sa o atinga cu vertexul, se flecteaza
coapsele copilului pe trunchi, astfel incat sa fie un unghi drept (90°) intre cele doua
segmente, si se apropie cat mai mult cursorul de planul osos, prin apasarea feselor. Se
ridica copilul, se citeste gradatia in cm si mm.

9
7) DIAMETRUL TRANSVERS CRANIAN

se masoara cu compasul antropometric ţinându-se ramurile acestuia in plan orizontal pe


părţile laterale ale craniului deasupra pavilionului auricular. Compasul se plimba in sus
si in jos, inainte si inapoi, citind pe rigla gradata valorile maxime in cm si mm.

8) DIAMETRUL ANTERO-POSTERIOR CRANIAN

se fixeaza un brat al compasului pe glabela, iar celalalt in plan medio-sagital pe


protuberanta occipitala, cautandu-se valoarea cea mai mare.

9) DIAMETRUL TORACELUI TRANSVERS SI SAGITAL

se masoara cu ajutorul compasului antropometric, fixand bratele acestuia latero-lateral


sau antero-posterior la nivelul coastei a IV-a; se citeste in timpul pauzei respiratorii in
cm si mm.

10) DIAMETRUL BIACROMIAL

se determina cu compasul antropometric;


Copilul sta in pozitie ortostatica, cu bratele lipite de coapse si musculatura relaxata. Cele
doua capete ale compasului se fixeaza la nivelul acromionului stg si drept, rezultatul
exprimandu-se in cm si mm.

11) ANVERGURA

este distanta cuprinsa intre varful degetului medius de la mana dreapta si varful
degetului medius de la mana stg. cu bratele ridicate la nivelul umerilor, cu palma si
degetele intinse. Copilul trebuie sa fie in picioare, (pozitie ortostatica), iar masurarea se
face cu o bara gradata in cm si mm.
Valoarea sa este egala cu a taliei.

12) ELASTICITATEA TORACICA

este diferenta dintre valoarea perimetrului toracic in inspir fortat si cel in expir fortat.

13) PERIMETRUL ABDOMINAL

se masoara cu panglica metrica; se fixeaza panglica metrica la nivelul ombilicului, iar


posterior pe punctul corespunzator care se continua lateral cu o linie ce trece pe

10
marginea crestelor iliace. De obicei valoarea perimetrului abdominal trebuie sa fie mai
mica cu 10-15 cm decat perimetrul toracic.

14) CIRCUMFERINTA MAXIMA A BAZINULUI

se masoara cu ajutorul panglice metrice, se expima in cm si mm;


Tehnica: se trece posterior panglica tangent la proeminenta maxima a muschilor fesieri,
iar anterior in plan orizontal

15) DIAMETRUL BITROHANTERIAN

se determina cu compasul antropometric;


Copilul sta in pozitie ortostatica. Cele doua capete ale compasului se fixeaza la nivelul
trohanterului mare stg si drept, rezultatul exprimandu-se in cm si mm.

11
FIZIOMETRIA

Urmareste sa evidentieze capacitatea functionala a organismului in cadrul anumitor


solicitari. In practica curenta se utilizeaza in acest sens: dinamometria, spirometria,
masurarea tensiunii arteriale, determinarea frecventei cardiace, a acuitatii vizuale, a
acuitatii auditive.
Mai pot fi folosite si alte determinari: acuitate tactila, acuitate kinestezica, acuitate
cromatica, termoreglare, capacitatea de munca, oboseala, excitabilitatea neuro-
musculara, timpul de reactie, etc.

DINAMOMETRIA

Este o metoda ce masoara forta musculara


Se masoara cu ajutorul dinamometrului.
Tehnica: subiectul tine dinamometrul in palma si-l strange cat poate de tare fara miscari
suplimentare. Se vor face doua sau trei probe si se va inregistra cifra maxima, obtinuta
pe scara de presiune a dinamometrului in kg forta.
Proba se executa de obicei cu mana dreapta, cu exceptia subiectilor stangaci la
care testarea se face pentru mana stg.; valorile obtinute se compara cu cele obtinute
pentru mana dreapta.
Ofera relatii asupra dezvoltarii musculaturii, modificarilor survenite in conditii
de efort fizic sau intelectual, antrenamentului, cand dupa un efort prelungit se
inregistreaza valori scazute ale fortei musculare.
Valorile dinamometriei variaza cu varsta si sexul.

SPIROMETRIA

Determina capacitatea vitala pulmonara (cantitatea maxima de aer expirat dupa o


inspiratie profunda)
Capacitatea vitala pulmonara include: volumul respirator curent, volumul inspirator de
rezerva si volumul expirator de rezerva.
Se determina cu ajutorul aparatului numit spirometru.
Acest examen poate fi executat de catre copilul care poate intelege si executa protocolul
priobei. Se va explica copilului, ca trebuie sa execute o inspiratie profunda pe gura si
apoi, printr-o expiratie maxima sa introduca tot aerul in spirometru. Se vor face doua sau
trei probe si se va inregistra valoarea maxima obtinuta in cm3. Piesa bucala a
spirometrului este piesa de unica folosinta.
Valorile spirometrice medii variaza in functie de varsta si sex, depinzand de:
integritatea functionala a pulmonului, volumul cavitatii toracice, elasticitatea acesteia, de
forta musculaturii respiratorii, antrenamentul functional al respiratiei.
Reducerea valorilor capacitatii vitale apare in: bolile acute si cronice ale
pulmonului si pleurei, bolile cardiace, deformarile coloanei vertebrale, lipsa de miscare,
12
surmenajul scolar, prezenta poluarii chimice si fizice- pulberi in suspensie, munca in
pozitii vicioase, pozitia defectuoasa in banca.

ACUITATEA AUDITIVA

Se refera la intensitatea minima a unui ton perceputa de o persoana.


Se efectueaza cu ajutorul audiometrului si diapazonului. Audiometrele sunt aparate
pentru masurarea acuitatii auditive si se bazeaza pe principiul masurarii energiei
electrice necesare producerii unui ton.

ACUITATEA VIZUALA

Se efectueaza cu ajutorul optotipului. Optotipul cuprinde o serie de cifre, litere sau


imagini de marimi diferite asezate in randuri ce variaza ca marime de la 9 cm la 0,5 cm.
La marginea fiecarui rand este indicata distanta de la care se pot citi literele sau cifrele
de catre o persoana cu acuitate vizuala normala.
Optotipul va fi asezat la distanta de aprox. 5 metri fata de subiect. Citirea se face de sus
in jos; determinarea acuitatii vizuale se face pentru fiecare ochi in parte, separat.
Valoarea acuitatii vizuale a ochiului respectiv este indicata de ultimul rand pe care
copilul il distinge clar, fara dificultate.

FRECVENTA PULSULUI

Se inregistreaza prin palparea arterei radiale. Numararea pulsatiilor se face pe durata


unui minut, cu subiectul in pozitie sezanda, dupa un repaus de minimum 5 minute.
Frecventa pulsului se va inregistra inainte de masurarea tensiunii arteriale.

TENSIUNEA ARTERIALA

Se determina in pozitie sezanda; se vor utiliza aparate cu manseta adaptata varstei


subiectului. Manseta aparatului trebuie sa aiba latimea egala cu o treime din lungimea
bratului subiectului.
Tehnica masurarii TA:
se foloseste tensiumetrul cu manometru sau tensiometru cu coloana de mercur Riva
Rocci.
Se aplica manseta pneumatica in jurul bratului, astfel ca marginea ei inferioara sa se
plaseze la 2-3 cm deasupra plicii cotului; manseta nu se aplica peste lenjerie.

13
Se repereaza prin palpare artera humerala in plica cotului, loc in care se aplica
stetoscopul (nu sub manseta tensiometrului).
Prin pompare cu para de cauciuc, se ridica presiunea din manseta, cu 30-40 mmHg peste
cea la care dispare pulsul radial.
Se decomprima mansonul lent si progresiv prin deschiderea supapei. Momentul in care
se aude in stetoscop primul zgomot marcheaza presiunea sistolica; momentul in care
zgomotele nu se mai aud marcheaza presiunea diastolica.
Masurarea TA se poate face si in clino-statism, si in orto-statism, la ambele brate.
Pentru inlaturarea valorilor eronate datorate racirii pielii prin contact cu manseta si a
reactiilor psihice produse de examen, TA se va masura de doua ori. Aceasta tehnica
poarta numele de metoda auscultatorie (Korotkow)

TA prin metoda palpatorie (Riva Roci) masoara numai presiunea sistolica, prin
perceperea primei pulsatii a arterei radiale la decomprimarea lenta a mansetei aplicate in
jurul bratului.

14
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
DE DEZVOLTARE FIZICA

STABILIREA DIAGNOSTICULUI INDIVIDUAL


DE DEZVOLTARE FIZICA

1) Stabilirea varstei cronologice a subiectului examinat

Se face in raport cu data examinarii, considerand de aceeasi varsta copiii care prezinta la
data examenului varsta in ani impliniti plus/minus o abatere. Marimea acestei abateri
variaza in raport cu varsta copilului:
- intre 0 si 12 luni – varsta in luni implinite ± 2 sapt.
- intre 15 si 36 luni – se accepta abaterea de ± 1,5 luni fata de lunile trimestriale
(15, 18, 21, 24, 27, 30, 33, 36).
- intre 4 si 18 ani – varsta anuala implinita ± 6 luni.
Interpretarea se face raportand valorile individuale la normele orientative pentru varsta,
sex, mediu din care face parte copilul.

2) Aprecierea dezvoltarii fizice, diagnostic de dezvoltare fizica

Pentru aprecierea fizica a unui subiect examinat, datele obtinute prin examenul
somatometric, se compara cu valorile medii indicate ca date orientative, care se gasesc
in tabelele speciale. Tabelele cuprind date orientative de dezvoltare a copiilor si
adolescentilor din Romania, pentru parametrii somatometrici cei mai importanti:
inaltime, greutate, perimetrul toracic, perimetrul cranian, pe varste, sex, mediu (urban
sau rural).
Astazi, analiza si interpretarea datelor culese prin somatometrie, poate fi facuta
facand referinta la metoda deviatiei standard (metoda claselor sigmale) sau la metoda
percentilelor.
Cum se ajunge la obtinerea si prelucrarea datelor, iar mai apoi tabelele de
referinta.
Se aplica Fisa pentru inregistrarea dezvoltarii fizice esantionului de populatie cu varste
de 0-18 ani.
(Vezi fisa)

Datele obtinute se prelucreaza matematico-statistic, indicii folositi fiind: media


aritmetica si deviatia standard (δ). Daca la media aritmetica adunam sau scadem
deviatia standard, obtinem clasele sigmale:
val.f.mici (M-3 δ); val.mici (M-2 δ); val.medii (M± δ); val.mari (M+ 2δ); val.f.mari (M+
3 δ)

15
Valorile gasite se inscriu intr-o curba gaussiana (o curba sub forma de clopot); valoarea
medie se afla in varful clopotului; variatiile cu minus se afla pe ramura ascendenta, iar
variatiile cu plus pe ramura descendenta. Abaterile de la medie se exprima prin metoda
deviatiei standard sau metoda percentilelor.

INSCRIEREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PRIN METODA


CLASELOR SIGMALE
- permite compararea indicatorilor individuali cu nivelurile medii stabilite, pentru tara
sau o zona geografica. In acest fel vom stii daca un subiect se incadreaza in valori medii
pentru varsta si sexul său, sau se situeaza sub medie sau peste medie si unde anume.

Medie + 3δ

Medie +2 δ

Medie +1 δ

Medie -1 δ

Medie -2 δ

Medie -3 δ

CORELAND INDICATORUL INALTIME CU INDICATORUL GREUTATE SAU


METODA CORELATIVA SE POATE STI DACA UN SUBIECT ESTE DEZVOLTAT
ARMONIC (NORMOPONDERAL) SAU DIZARMONIC CU PLUS/MINUS DE
GREUTATE.

STAREA DE DEZVOLTARE FIZICA ARMONICA – ESTE ATUNCI CAND


INDICATORII SOMATOMETRICI AI SUBIECTULUI SE INSCRIU PE ACELASI
INTERVAL DE VALORI.

STAREA DE DEZVOLTARE FIZICA DIZARMONICA – ESTE ATUNCI CAND


INDICATORII SOMATOMETRICI AI SUBIECTULUI SE INSCRIU PE
INTERVALE DIFERITE DE VALORI.

Exemple:
1) I situata pe intervalul M± δ
G situata pe intervalul M± δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare armonica, armonic mijlociu

16
2) I situata pe intervalul M + 2δ
G situata pe intervalul M + 2δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare armonica, armonic mare
3) I situata pe intervalul M + 3δ
G situata pe intervalul M + 3δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare armonica, armonic f.mare
4) I situata pe intervalul M - 2 δ
G situata pe intervalul M -2 δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare armonica, armonic mic
5) I situata pe intervalul M -3 δ
G situata pe intervalul M -3 δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare armonica, armonic f.mic
6) I situata pe intervalul M± δ
G situata pe intervalul M -2 δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare dizarmonica, dizarmonie prin minus de
greutate
7) I situata pe intervalul M± δ
G situata pe intervalul M +2 δ
Dg. starii de dezvoltare fizica: dezvoltare dizarmonica, dizarmonie prin plus de greutate

3) Diagnosticul de maturizare fiziologica a organismului aflat in dezvoltare

Se folosesc trei criterii:

A) DEZVOLTAREA DENTITIEI
- temporare 6 luni- 3 ani
- definitive 6 -12 ani
permite aprecierea suficient de exacta a procesului de maturizare fiziologica.

Ritmul si ordinea de aparitie – dentitie temporara (20 dinti):


- intre 6-8 luni apar incisivii mediani inferiori
- intre 8-10 luni apar incisivii mediani superiori
- intre 10-12 luni apar incisivii laterali superiori apoi cei inferiori
- intre 1 an – 1an si 6 luni apar primii molari mici (premolarii I) sup. si inf.
- Intre 1 an si 6 luni – 2 ani apar caninii
- Intre 2 ani – 2 ani si 6 luni (3 ani) apar molarii mici secunzi (premolarii II).

FORMULA DENTARA:

D 17 9 13 6,3,4,5 14 10 18 S
20 12 16 7,1,2,8 15 11 19

17
Dentitia permanenta (definitiva) – 32 dinti incepe cu eruptia molarului mare I, care
apare in spatele ultimilor molari mici ai dentitiei de lapte, la varsta de 6 ani = molarul de
6 ani.
Intre 7 si 12 ani sunt inlocuiti dintii temporari, in ordinea aparitiei lor.
La aprox.12 ani erupe molarul mare II
Intre 18-25 ani erupe molarul mare III molarul de minte.

B) DEZVOLTAREA OSOASA
Incepe din viata uterina (luna a IIa – apar puncte de osificare la nivelul femurului si
humerusului) si continua dupa nastere pana la terminarea procesului de crestere (22-25
ani) respectand o anumita cronologie. Ritmul dezvoltarii osoase desi determinat genetic
este influentat apreciabil de actiunea factorilor de mediu (alimentatie, lipsa vitaminei
D2), si este mai intens primavara-vara.
Vezi si aparitia nucleilor de osificare (vizualizare la radiografia de pumn)

C) DEZVOLTAREA CARACTERELOR SEXUALE SECUNDARE


Semnifica inceputul perioadei pubertare. Aparitia semnelor caracteristice urmeaza o
succesiune specifica:
- pentru fete – dezvoltarea glandelor mamare (telarha), pilozitatea pubiana, axilara,
distributia particulara a tesutului adipos, menarha (12ani si 6 luni);
- pentru baieti – pilozitate pubiana, axilara, schimbarea vocii, secretie seminala (14
ani), barba.

Vezi gradele de dezvoltare pubertara dupa Tanner.

ORGANIZAREA CERCETARII DEZVOLTARII FIZICE IN


COLECTIVITATILE DE COPII SI TINERI

Aceasta organizare poate fi realizata la nivel:


- institutional (cresa, gradinita, scoala, liceu, facultate, etc)
- comunitate locala (comuna, oras, sector, tara, etc)
Conditii de organizare:
- 1. stabilirea metodologiei de lucru,
- 2. asigurarea personalului si instruirea acestuia,
- 3. amenajarea localului unde se vor face masuratorile,
- 4. asigurarea aparaturii necesare,
- 5. examinarea subiectilor.

18
1. Stabilirea metodologiei de lucru
Grupul de lucru stabileste metodele de examinare si consemnare folosite, caracteristicile
esantionului de examinat, necesar de personal, de spatiu, de aparatura, metoda de
convocare a subiectilor, etc.
Stabilirea lotului de cercetare se va face in raport de obiectivele urmarite, se va tine
seama de conditiile geografice, economico-sociale, culturale, sanitare, teritorializare,
perioada echilibrului de crestere (intervalul de cercetare nedepasind 3-4 saptamani).

2. Asigurarea personalului si instruirea acestuia


Se convoaca personalul care va participa la aplicarea cercetarii si se va realiza instruirea
conform metodologiei alese.

3. Amenajarea localului unde se va desfasura cercetarea


Spatiul destinat desfasurarii cercetarii trebuie sa fie impartit astfel incat sa se realizeze
doua incaperi pentru dezbracare si masurare. Se vor asigura conditii de mobilier,
aparatura, iluminare, incalzire, etc.

4. Asigurarea aparaturii necesare


Se va asigura aparatura unitara conform metodologiei, pentru toate locurile de
desfasurare a cercetarii in vederea obtinerii unor masuratori unitare.
Verificarea planeitatii podelei pentru amplasarea antropometrului, si verificarea
cantarului de persoane, in ceea ce priveste sensibilitatea si exactitatea, inainte de fiecare
serie de subiecti.

5. Examinarea subiectilor
Toti subiectii ce se prezinta pentru cercetare vor beneficia de examen epidemiologic.
Vor fi exclusi din lotul de cercetat subiectii cu afectiuni acute intermitente si cronice.
Datele obiective vor fi coroborate cu datele subiective si cu datele de anamneza.

19
Indicatorii antropometrici:

A. Sub varsta de 2 ani se calculeaza:

-Indicele ponderal (IP) = Greutatea actuala a copilului (g)/Greutatea ideala pentru


varsta (greutatea de la nastere + castigul mediu lunar pana la varsta respectiva).
Interpretare:
IP = 0,89-0,76 – malnutritie de gradul I,deficitul ponderal este de 10-25%;
IP = 0,75-0,61 – malnutritie de gradul II, deficitul ponderal este de 25-40%;
IP <0,60 – malnutritie de gradul III, deficitul ponderal este peste 40%.

-Indicele statural (IS) = Lungimea actuala (cm)/Lungimea ideala pentru varsta


(lungimea de la nastere + cresterile medii lunare pana la varsta respectiva).
Dupa acest criteriu, cele trei grade de malnutritie au urmatoarele valori: IS = 0,95-0,90 –
malnutritie de gradul I;
IS = 0,89-0,85 – malnutritie de gradul II;
IS <0,85 – malnutritie de gradul III.

-Indicele nutritional (IN) = Greutatea actuala a copilului (g)/ Greutatea ideala


corespunzatoare cresterii sale in lungime (g). Dupa IN, cele trei grade de malnutritie au
urmatoarele valori:
IN = 0,89=0,81 – malnutritie de gradul I;
IN = 0,80-0,71 – malnutritie de gradul II;
IN <0,70 – malnutritie de gradul III.

Dintre acesti indicatori, in practica curenta pentru stabilirea statusului nutritional se


folosesc:
- IS ca indicator al malnutritiei cronice si
- IN ca indicator al malnutritiei acute.
- IP are doar valoare orientativa, el nu coreleaza greutatea cu lungimea copilului.
Starea normala de nutritie (eutrofia) este definita de valori ale indicatorilor amintiti intre
0,90-1,1. Valoarile mai mari de 1,1 ale indicatorilor antropometrici caracterizeaza
paratrofia sau supraponderea.

B. Peste varsta de 2 ani se calculeaza:

Indicele masei corporale (IMC) = Greutatea actuala (kg)/Inaltimea² (m);

20
Valoarea normala a IMC pentru adulti = 18-24.
Peste aceste limite, urmatoarele intervale definesc:
- supraponderea: IMC = 25-29 kg/m²;
- obezitatea de gradul I: IMC = 30-35 kg/m²;
- obezitatea de gradul II: IMC = 36-40kg/m²;
- obezitatea morbida sau monstruoasa: IMC = peste 40 kg/m².

Nomogramele sau hartile de crestere (somatograme)

Cresterea normala este definita ca progresia in greutate si inaltime in concordanta cu


standardele stabilite pentru varsta, sex si potentialul genetic al individului.
Procesul de crestere este monitorizat prin compararea greutatii si lungimii sau inaltimii
copilului cu referintele standard oferite de hartile de crestere, cunoscute si sub
denumirea de nomograme.
Acestea sunt un set de curbe care indica progresia normala a unui parametru
antropometric in functie de varsta si sex.
Exista nomograme pentru categorii de varsta: 0-36 de luni si 2-20 de ani.
Oricare ar fi harta de crestere, exista o curba ingrosata care reprezinta valoarea medie a
parametrului reprezentat (greutate, lungime etc.) si care corespunde percentilei 50 si
curbei trasate simplu superior si inferior acesteia. Curbele acestor nomograme corespund
unor valori: percentile sau deviatii standard (DS). Percentilele, ca si deviatiile standard
desemneaza abaterile de la valoarea medie.
Limitele largi ale normalului sunt cuprinse intre percentila 95 (+ 2DS) si percentila 5 (-
2DS). Copiii cu parametrii antropometrici la limita necesita urmarire si evaluari repetate.
Pozitia pe harta a unui parametru antropometric inregistrat la un anumit subiect indica
unde se situeaza parametrul respectiv in functie de populatia de referinta, cu aceleasi
varsta si sex.
De exemplu, talia unui copil la o varsta anume este pozitionata pe harta la percentila 75,
ceea ce inseamna ca acest copil este mai inalt decat 75% dintre copiii de aceeasi varsta,
sex, comunitate geografica si mai scund decat ceilalti 25%.
Prin pozitionarea pe harta a diferitelor masuratori antropometrice, un copil care se
dezvolta normal grupeaza valorile inregistrate cu ocazia diferitelor evaluari intre doua
curbe ale hartii, realizand un culoar sau canal de crestere propriu. O crestere si
dezvoltare armonioasa inseamna ca valorile diferitelor masuratori ale copilului la o
varsta anume le vom gasi aproximativ pe aceeasi curba, percentila.
Daca masuratorile diferitilor parametrii antropometrici, inregistrati in dinamica si
inscrisi pe harta depasesc, intr-un sens sau altul, doua curbe vecine, exista indicii de
deficit sau exces al starii de nutritie, si anume:
a. Malnutritie - greutatea scade intersectand 2 linii percentile inferioare propriului culoar
si scaderea persista mai mult de o luna.
b. Supraponderea sau obezitatea - greutatea creste intersectand 2 linii percentile
superioare propriului culoar si cresterea persista 3-6 luni.
21
INDICELE DE MASA CORPORALA LA COPII SI ADOLESCENTI CONFORM
REFERINTELOR INTERNATIONALE

Varsta Supraponderali Obezi


(ani) Baieti Fete Baieti Fete
2 18,41 18,02 20,09 19,81
2,5 18,13 17,76 19,80 19,55
3 17,89 17,56 19,57 19,36
3,5 17,69 17,40 19,39 19,23
4 17,55 17,28 19,29 19,15
4,5 17,47 17,19 19,26 19,12
5 17,42 17,15 19,30 19,17
5,5 17,45 17,20 19,47 19,34
6 17,55 17,34 19,78 19,65
6,5 17,71 17,53 20,23 20,08
7 17,92 17,75 20,63 20,51
7,5 18,16 18,03 21,09 21,01
8 18,44 18,35 21,60 21,57
8,5 18,76 18,69 22,17 22,18
9 19,10 19,07 22,77 22,81
9,5 19,46 19,45 23,39 23,46
10 19,84 19,86 24,00 24,11
10,5 20,20 20,29 24,57 24,77
11 20,55 20,74 25,10 25,42
11,5 20,89 21,20 25,58 26,05
12 21,22 21,68 26,02 26,67
12,5 21,56 22,14 26,43 27,24
13 21,91 22,58 26,84 27,76
13,5 22,27 22,98 27,25 28,20
14 22,62 23,34 27,63 28,57
14,5 22,96 23,66 27,98 28,87
15 23,29 23,94 28,30 29,11
15,5 23,60 24,17 28,60 29,29
16 23,90 24,37 28,88 29,43
16,5 24,19 24,54 29,14 29,56
17 24,46 24,70 29,41 29,69
17,5 24,73 24,85 29,70 29,84
18 25 25 30 30

22
METODE DE APRECIERE A DEZVOLTARII NEUROPSIHICE A
COPIILOR SI ADOLESCENTILOR

23