CRESTEREA ANIMALELOR

CURS 5 31.03.2016

Continuare curs 4- Structura si atributele populatiilor

- Ca si individul, populatia are o anumita structura care s-ar putea modifica in timpul
procesului de adaptare
- Populatia are o ONTOGENIE: o aparitie, dezvoltare ,disparitie

STRUCTURA POPULATIEI – CURS 5

- Reprezinta descrierea categ de indivizi dintr-o populatie cu precizarea ponderii pe care o
detine fiecare categorie din total
- Populatia poate avea mai multe structuri, in functie de criteriul avand in vedere pt clasificare

A. STRUCTURA GENETICA
- Reprezinta descrierea categ de genotipuri dintr-o populatie si frecventa acestora
- Aceasta este foarte important apt ameliorare pt ca strct genetica constituie obiectul
schimbarii

B. STRUCTURA DE REPRODUCTIE
- Reprez descrierea categ de indivizi care participa la reprod populatiilor, implicit la evolutia
lor, cu precizarea ponderii pe care o detine fiecare categ din total
- Legat de struct de reproductie se studiaza:
I. STRUCTURA DE SEXE
II. STRUCTURA DE FAMILII
III. STRUCTURA DE VARSTA
IV. STRUCTURA DE IMIGRATIE
V. STRUCTURA DE GENERATII
VI. STRUCTURA DE SUBPOPULATII

I. STRUCTURA DE SEXE
- Este redata prin rap de sexe, adica cu cate female se imperecheaza un mascul (ovine- rap de
sexe este de 1/25-1/50)

II. Structura de familii

- Familia in sens genetic este o grupare de indivizi apropiat inruditi care a avut un stramos
suficent de apropiat: familia merge pana la inrudirea dintre jumatate veri primari ( fii unui
semifrati unui bunic comun)
- FAMILIA NU ESTE O POPULATIE CI O STRUCTURA GENETICA A ACESTEIA
- In MATCA ( femelele si masculii de reproductie dintr-o populatie) nu exista familii, ci cupluci
de imperechere
 - STRUCTURA DE FAMILII SE DISCUTA NUMAI LA DESCENDENTI
- EXISTA 2 TIPURI DE FAMILII:
1. Familie de mama – reprezentata prin toti descendentii aceleasi mame ( la o fatare)
a) la speciile unipare (taurine, cabaline, ovine) nu estita familii de mama
b) la speciile pluripare (porci, pasari) – sunt familii de frati buni surori bune ( familiii de
SIBS)
2. FAMILe DE TATA- reprez de toti descendentii aceluias tata
a) la speciile unipare sunt familii de semifrati, semisurori ( half-sibs)
b) la speciile pluripare sunt familii de amestec de frati buni, surori bune, semi-frati,
semi-surori ( sibs si half-sibs)

III. STRUCTURA DE VARSTA

- REPREZ CATEG DE VARSTA DINTR-O POPULATIE CU PRECIZAREA PONDERII CARE O DETINE
FIECARE CATEG DIN TOTAL
- Unitati de masura pt varsta : lactatia, fatarea, tunsoarea, anul
- Populatiile prezinta 2 structuri de varsta (vezi LP)
1. Structura de varsta stabile,stationara sau echilibrata- in ani diferiti, in generatii diferite ,
structura de varsta se mentine aceeasi , cu 2 conditii :
a) Efectiv stationar numeric (% reforme = % primipare)
b) Fiecare categorie de varsta are o pondere mai mare decat categ de varsta urmatoare
- In expresie grafica (histograma) strutura de varsta stationara este piramidala

reforma

primipare

1 2 3 4 5 varsta

III. Structura de varsta dezechilibrata sau fluctuanta - nu se respecta conditiile ulterioare in

sensul ca pot aparea categ de varsta care au o pondere mai mica decat categ de varsta urmat ceea ce
v-a determina fluctuatii de varsta ;De asemenea ponderea reformelor nu este egala cu ponderea
primiparelor.

- Structura de varsta este important apt exploatare si

- Pt expl este important apt ca de ea depinde direct productiamedie a efectivului , in
exploatare se doreste o structura de varsta optima , stationara si care sa maximizeze in mod
constant productia
- Aceasta structura de varsta se obtine astfel :
 Dupa prima varsta se face selectie (exp: selectie pt cantit de lapte la prima lactatie ,
selectie pt cant de lana la primul tuns ), dupa care efectivul se mentine aproximativ cu
aceeasi pondere , efectuandu-se strict reformele de necessitate pana la ultima varsta
cand se reformeaza totul .Pe parcurs tot ceea ce se reformeaza este inlocuit prin
primipare
SCHEMA

Selectie
Reforme de necesitate
primipare

- STRUCTURA DE VARSTA ESTE IMPORTANTA SI PT AMELIORARE pt ca de ea depinde varsta

medie a efectivului la un moment dat (MM) si durata medie de exploatare la reproductie (d)
- In populatiile cu structura de varsta stabila sunt valabile : d= 100/% reforma sau d= 100/%
primipare

IV. STRUCTURA DE IMIGRATIE

- Nu toate efectivele sunt complet izolate reproductiv
- Unele populatii sunt supuse unu flux de gene straine datorite imigratiei
- Gradul de emigratie se estimeaza tot cu ajutorul coeficientului de izolare reproductiva (I)
- FORMULA: I= AA-(AI+II)/ AA+AI+II

V. STRUCTURA DE GENERATII
- Este reprez de un grup de indivizi care ocupa acelasi loc in lantul filogenetic
- Grupul de contemporani este reprezentat de animale care s-au nascut aproximativ in aceeasi
perioada, au crescut si au produs impreuna, deci au beneficiat de aceleasi conditii de mediu
general
- Populatiile prezinta 2 structuri de generatii
1. Populatii cu generatii suprapuse – la speciile unipare (taurine, cabaline, avine)
2. Populatii fara generatii suprapuse care sunt grupuri de : frati buni, susrori bune ,semi-
frati/surori si la cele pluripare (porci si pasari)

VI. STRUCTURA DE SUBPOPULATII

- Unele populatii (rasele) sunt aggregate de populatii formate din populatii simple
- Populatiile prezinta 2 structuri :
1. Structura piramidala proprie raselor perfectionate , la care exista o stratificare
functionala a raselor in: ferme de elita , ferme de multiplicare si ferme de productie
 2. Structura insulara proprie raselor locale – in acest caz rasa este divizata in populatii mici
sau crescatorii pe localitate sau pe proprietar ; intre acestea are loc un schimb de
reproducatori masculi (TIGAE TURCANA)

ADAPTAREA POPULATIILOR LA MEDIU

- Important apt ameliorare pt ca indeplineste 2 aspecte

1. Cum se adapteaza populatiile la mediu
2. Mediul in care treb facuta selectia privit prin prisma interactiunii genotip-mediu (G-M)

ADAPTAREA- este procesul de modificare al vietuitoarelor ca raspuns la stimuli interni si

externi
Stimuli care provoaca reactia de adaptare sunt de reguula factori anormali ( stresori ,
adversi,agresivi) care se abat de la zona de confort al organismului
Zona de confort sau neutralitate a organismului reprezinta domeniul de variatie al
factorilor de mediu care nu solicita sau solicita slab mecanismul de adaptare
- Factorii stresori pot fi:
a) De natura climatica – cald/frig
b) De natura nutritionala – carente in microelemente , vitamine, aminoacizi etc
c) De natura interna – toxine , paraziti, agenti patogeni etc
d) De natura sociala – treapta inferioara de grup
- Factorii stresori pot actiona pt scurt timp , pot fi fluctuanti in timp si spatiu sau pot actiona
timp indelungat
- Atunci cand actioneaza pt scurt timp indivizii populatiei raspund printr-o modificare
fenotipica de scurta durata ce vizeaza tamponarea fluctuatiilor de mediu
- Cand actioneaza timp indelungat , indivizii populatiei raspund printr-o modificare fenotipica
de lunga durata ( numita aclimatizare) urmata chiar de o adaptare genetica
- Pt ca o populatie sa supravietuiasca treb ca majoritatea pop ei sa-si ajusteze fenotipul

MASURA GENETICA A ADAPTARII

- REPREZINTA capacitatea unui genotip de a transmite genele sale la fondul de gene

(genofond) al generatiei urmatoare adica nr de descendenti adulti pt reproductie pe care ii
da fiecare individ aceasta se numeste valoare adaptativa sau genetic fitness (W=0) cand
indivizii nu dau descendenti pt reproductie ;w=1 cand indivizii lasa un nr maxim de
descendeti, adulti pt reproductive
- In genofondul populatiilor exista gene pastrate ca rezerva pt diferite situatii (ele nu se
manifesta fenotipic)si constituie balastrul genetic.
- Diminuarea valorii adaptative (w) dat expresiei in fenotip a unor gene din balastrul genetic
se numeste POVARA GENETICA (L)
 A. ADAPTAREA FENOTIPICA
- Este modificarea fenotipica anatomica si fiziologica ( ca raspuns si pt a anihila fructuatiile
adverse ale factorilor de mediu )
- Este posibila pt ca genotipul unor caractere poate prezenta in medii dif fenotipuri diferite
- Totalitatea fenotipurilor pe care il da un fenotip se numeste domeniul sau norma sa de
reactie
- Genotipurile heterozygote se adapteaza mai bn decat cele homozygote
- Adaptarea fenotipica se poate realiza pe 3 cai :
1. Adaptare comportamentala este procesul alegerii de catre indivizi a mediului convenabil
si evitarea celui neconvenabil
2. Adaptare frin homeostazie fiziologica – este tendinta organismului de as pastra echilibrul
dynamic intern prin procese de reglare proprii ( reglarea presiunii sangelui, temperaturii
nivelul glicemiei)
3. Adaptare prin canalizare sau homeostazie de dezvoltare – este procesul prin care un
genotip da nastere aceluias fenotip in medii diferite ,acest process este controlat de gene
specifice promovate de selectia naturala
- Adaptarea fenotipica a fost prezentata de Seyle ca avand 3 stadii:
1. Reactia de alarma sunt imobilizate toate fortele de aparare impotriva factorului stresor
2. Stadiul de rezistenta care reflecta completa adaptare a organismului la factorul stresor
3. Stadiul de epuizare care intervine cand factorul stresor este puternic si de lunga durata