Curs 3 Cresterea animalelor

B) Metoda Somatometrica – este utila mai ales in studiul populatiei pt ca rezultatele

masuratorilor pot face obiectul unor prelucrari statistice.

Instrumente necesare pt masurari:

- Zoometru pt lungimi, largimi si adancimi mari)
- Compasul ( lungimi, largimi si adancimi mici)
- Panglica ( pt perimetre)
- Cantarul ( pt greutate).

Greutatea se poate aprecia gravimetric (cantarire) sau barimetric, adica deusa din alte
masurari. De exemplu la cabaline G = 80 x P la puterea 3 unde P este egal perimteru toracic
in metrii.
Formula de barimetrie difera de la ospecie la alta si de la o rasa la alta.

Principalele masurari de lungime:

1) lungimea oblica a trunchiului ( de la umar la punctul fesei)
2) lungimea toracelui numita si profunzime ( de la umar la curbura ultimei coaste)
3) lungimea crupei ( de la sold la punctul fesei)
4) lungimea capului ( de la tabla incisivilor la protuberanta occipitalului)

Principalele masurari de largime:

1) largimea pieptului ( intre umeri)
2) largimea toracelui ( la curbura maxima a coastelor)
3) largimea crupei ( la solduri si la ischii)
4) largimea capului ( la orbite)

Principalele masurari de perimetre:

1) perimetrul toracic ( in spatele spetelor)
2) perimetrul fluierului (in treimea mijlocie)

Principalele masurari de inaltime si adancime:

1) inaltimea la greban ( talia ) – de la greban la sol
2) adancimea toracelui ( de la greban la stern)
3) inaltimea la crupa ( de la crupa la sol)

Rezultatele masurarilor se pot folosi ca valori absolute, ca valori relative, sau ca indici
corporali.

Valorile absolute nu ofera indicii cu privire la proportionalitatea ansamblului corporal. Ele

insa stau la baza obtinerii valorilor relative si a indicilor corporali.

Valorile relative se obtin prin raportarea oricarei dimensiuni la talie. Dar nu toate regiunile
corporale se afla intr-o corelatie organica directa cu talia.

Indicii corporali se obtin prin raportarea acelor dimensiuni care sunt intr-o legatura morfo-
fiziologica directa. Acestia sunt de 3 categorii:

I) indici de format:
1) indicele formatului corporal lateral (IFL) = lungimea oblica a trunchiului supra talie x
100
2) Indicele formatului corporal transversal ( IFT) = largimea toracelui supra talie x 100
3) Indicele formatului crupei (IFC) = largimea crupei la sold supra lungimea crupei x 100
 4) Indicele ascutimii crupei ( IAC) = largimea crupei la sold supra largimea crupei la
ischii x 100.

II) Indici constitutionali:

1) Indicele masivitatii (IM) = perimetrul toracic supra talie x 100
2) Indicele compactitatii ( IC) = perimetrul toracic supra lungimea oblica a trunchiului x
100.
3) Indicele adancimii toracelui (IAT) = adancimea toracelui supr talie x 100.
4) Indicele osaturii ( IO) = perimetrul fluierului supra talie x 100.

III) Indici mecanici:

1) Indicele diferentei de inaltime (IDI) = inaltimea la crupa supra talie x 100
2) Indicele vidului substernal ( IVS) = (talie minus adancimea toracelui) supra talie x 100

Procesul de crestere

Indicatorii procesului de crestere

Cresterea este o acumulare cantitativa care se exprima prin evolutia greutatii corporale, spre
deosebire de dezvoltare care este o diferentiere calitativa.

Cresterea organismului ca intreg se apreciaza prin urmatorii indicatori:

1) energia de crestere ( E )
2) viteza absoluta de crestere ( V indice A )
3) viteza relativa de crestere ( V indice R)
4) intensitatea de crestere ( I )
5) coeficientul de crestere (C)

1) Energia de crestere sau greutatea corporala la o anumita varsta este o insusire care
depinde mult de baza ereditara a indivizilor si nu se poate realiza decat in conditii de
mediu corespunzatoare ( alimentatie, microclimat, etc)
Energia de crestere nu este aceiasi pe toata perioada de crestere:
- este mica la inceputul perioadei de crestere
- creste catre partea centrala a cresterii
- si apoi tinde sa se plafoneze catre maturitatea corporala.
In expresia grafica are forma de S.

Desen 1

2) Viteza absoluta de crestere reprezinta sporul pe care il inregistreaza un organism

intre 2 determinari raportat la timp ( zi, saptamana, luna, decada, etc)
(Formula 1)

Viteza absoluta de crestere este mica la inceputul cresterii, creste catre partea
centrala a cresterii dupa care incepe sa scada catre maturitatea corporala devenind nula.
In expresie grafica are aspectul unei parabole
 Desen 2

3) Viteza relativa de crestere ( Vr) Rreprezinta sporul in proceente pe care il prezinta un

organism intre 2 determinari raportat la energia initiala
Viteza relativa este mare la inceputul perioadei de crestere ( pentru ca energia initiala
este mica), scade treptat catre perioada centrala a cresterii tinzand sa devina nula catre
maturitatea corporala.
In expresie grafica are aspect de hiperbola.

Formula 2

Desen 3

4) intensitatea de crestere reprezinta sporul in procente pe care il inregistreaza un

organism intre 2 determinari, raportat la greutatea corporala, greutate corporala care
se modifica continuu de la un moment la altul al vietii.

Formula 3

Grafic are aspect de hiperbola, la fel ca viteza relativa de crestere: mare la inceputul
perioadei de crestere, scade in partea centrala a cresterii si devine nula la maturitatea
corporala.

Desen 3 ( la fel ca mai sus)

5) Coeficientul de crestere (C) - Reprezinta greutatea corporala in proceente la un

moment dat fata de greutatea maxima posibila la adult.
Se exprima grafic prin sistemul coloanelor. De exemplu un vitel in primul an de viata
realizeaza 55% din greutatea unui adult, in al 2-lea an 82% si in al 3-lea an 92%.
 Formula 4

Desen 4

Studierea procesului de crestere diferentiat pe regiuni corporale

Se face cu ajutorul urmatoarei formule

Y = a ori x la puterea B ( formula 5)

Y= greutatea regiunii corporale ( sau a organului respectiv) in momentul studiului

x = greutatea corporala a intregului organism in momentul studiului.
a = raportul dintre greutatea regiunii si greutatea intregului organism, ambele la adult
b = raportul dintre viteza relativa de crestere a regiunii corporale si viteza relativa de crestere
a intregului organism, ambele pe tot parcursul procesului de crestere.

Captitolul II
Sistematica zootehnica

Sistematica zoologica se termina la nivel de specie. De sub diviziunile posibile in

interiorul speciilor domestice se ocupa sistematica zootehnica. Ea are ca unitate a
categoriilor populatia.
Populatia este o comunitate reproductiva de indivizi cu un fond de gene comune
( genofond) sau populatia este un grup de indivizi izolat reproductiv.

Clasificarea populatiilor:

I) In functie de gradul de izolare reproductiva :

1) populatii deschise = comunitati reproductive supuse unui mare si continuu
aport de gene straine datorita imigratiei ( semirasele)
2) populatii inchise = comunitati reproductive cu un grad mare de izolare
reproductiva instalat de multe generatii ( rasele “pure” cu registru genealogic
inchis) – exemplu: rasa Pur sange de galop englez.

II) Dupa structura interna a populatiilor:

1) populatii simple – sunt populatiile mici in care indivizii au posibilitatea reala de
imperechere intre ei (liniile unei rase)
 2) agregate de populatii – sunt populatii mari subdivizate in populatii simple, in
care indivizii au posibilitatea potentiala de imperechere intre ei ( rasele,
speciile, etc)

III) Dupa teritoriul ocupat pot fi:

1) Synpatrice – ocupa acelasi teritoriu
2) Allopatrice – ocupa teritorii diferite

IV) Dupa diferentele existente intre populatii se distinge taxonul care este o
populatie suficient de distincta ca izolare reproductiva si performante ce
poate fi clasificata intre categoriile sistematice.

Taxonomia sau sistematica zootehnica este teoria si practica clasificarii populatiilor

de animale domestice. Este o disciplina practica care ajuta exploatarea si ameliorarea
genetica a animalelor.
Taxonomia trebuie sa aibe un sistem corect si eficient prin care sa-l informeze pe
ameliorator si sa-i arate aptitudinile productive comparative ale populatiilor.

Taxonomia a cunoscut in istoria sa 3 idei de baza:

1) Conceptia morfologista sau tipologista ( formulata de catre Karl Linne) si care
considera ca numai exteriorul este criteriul taxonomic principal pentru aprobarea unei
populatii. Tipologistii nu acceptau existenta variatiei genetice.

2) Conceptia nominalista considera ca numai individul este o realitate, categoriile

sistematice fiind creatii ale imaginatiei omului.

3) Conceptia populationista sau biologista care considera ca gradul de izolare

reproductiva este criteriul taxonomic principal pentru aprobarea unei populatii.
CRITERII TAXONOMICE PENTRU APROBAREA POPULATIILOR ( SUNT 4)

A) Gradul de izolare reproductiva

Izolarea reproductiva adica reproductia in sine a unei populatii este un factor

important in evolutia lumii organice, implicit in ameliorare.
Izolarea reproductiva ca factor al evolutiei a fost pusa intr-o lumina noua prin
dezvoltarea geneticii populatiilor, teoriei evolutioniste si sistematicii moderne.
Rolul izolarii reproductive este de a permite reconstructia genetica a populatiilor prin
eliminarea combinatiilor de gene dizarmonice, neintegrate aparute in urma hibridarilor
( imperecherilor) si retinerea numai a combinatiilor de gene armonizate intre ele, integrate.
Estimarea gradului de izolare reproductiva a unei populatii se face cu ajutorul unui
indicator cantitativ, numit coeficient de izolare reproductiva ( I ).

Formula 6

AA= indivizi cu ambii parinti autohtono ( nascuti in populatie)

AI = indivizi cu un parinte autohton si unul imigrant ( rezultatul unei imigratii
anterioare)
II = indivizi cu ambii parinti imigranti ( rezultatul unei imigratii prezente).
Coeficientul de izolare reproductiva poate lua valori intre minus 1 si plus 1.
Efectivul nu este populatie cand este negativ, inclusiv 0.
Daca efectivul are coeficientul de izolare reproductiva pozitiv ar putea fi populatie.
Este sigur populatie daca coeficientul de izolare reproductiva se mentine pozitiv timp
de 5 generatii.

I (coeficientul de izolare reproductiva) optim = 0,8. (90% AA +10% II)

CRESTEREA ANIMALELOR

CURS 4

Continuare la punctul B mare-

- Caracterele cantitative : cantitate de lapte, lana,greutate vie ,nr de oua etc

- Caracterele fiziologice : prolificitate, fertilitate, fecundidate etc
- Sunt mai putin vizibile , mult influentate de mediu si se transmit in masura mica la
descendenti
- In cazul caracterelor cantitative se pune problema care este cauza diferentei intre mediile
unui character la 2 populatii
- Cauza diferentei intre mediile unui caracter are 2 componenti:
1) Genetic
2) De mediu

! populatiile sunt considerate a fi diferite numai atunci cand exista diferenta genetica intre
ele

Cauzele diferentei genetice intre populatii sunt:

a) Frecventa diferita a aceleasi gene in cele 2 populatii care se compara

b) Prezenta unor gene intr-o populatie si absenta lor in alta populatie ( mai ales in cazul
speciilor)

C. DIFERENTIERE PRIN CERINTE FATA DE MEDIU

- Fiecare populatie are o misa ecologica distincta care o fereste de a intra in competitie cu alte
populatii
- Nisa ecologica = totalitatea factorilor de mediu la care este adaptata o populatie

D. MARIMEA EFECTIVA A POPULATIILOR

- Populatiile difera si ca marime efectiva:

a) Rasele sunt agregate de populatii care au o marime efectiva mare si care evolueaza sub
influenta selectiei
b) Liniile sunt populatiile simple cu o marime efectiva mica , care evolueaza sub influenta
selectiei sau a derivei genetice (linia consagvinizata)

CATEGORII SISTEMATICE ZOOTEHNICE

SPECIA
- Este cea mai larga comunitate de indivizi care se reproduc intre ei sau sunt potentiali capabili
sa o faca
- Este un sistem inchis , complet izolat reproductiv printr-un mecanism de izolare controlat
genetic
- Dupa Mayer , exista urmatoarele mecanisme de izolare reproductiva a speciilor
I. Mecanisme care impiedica imperecherea (precopulatoare)
1) Parintii potentiali nu se intalnesc (izolare georgrafica si ecologica)
2) Parintii potentiali se intalnesc dar nu are loc copularea ( izolare etologica )
3) Copularea se produce dar nu are loc transferul de sperma ( izolare mecanica)
II. Mecanisme post copulatoare
1) Transferul de sperma se produce dar ovula nu este fecundata ( mortalitate
gametica)
2) Ovula este fecundata, dar zigotul moare ( mortalitate zigotica ; exp: hibridare
oaie-capra
3) Zigotul supravietuieste dar produce un hibrid neviabil ( mortalitate neonatala)
4) Hibridul supravietuieste, dar este steril ( catar- hibridare iapa x magar ;bardoul –
hibridare magarita x armasar)
- in functie de gradul de izolare reproductiva , diferente fenotipice si ecologice exista 3
categorii de specii:
1) specia propriu- zisa: este un agregat de populatii palmitice, izolate reproductiv ( pop
foarte mari in care imperecherea se realizeaza pe baza de intamplare)
2) specii gemene : sunt specii intre care exista un mecanism de izolare reproductiva, deci nu
se pot imperechea intre ele , desi seamana fenotipic ( aceasta situatie se intalneste mai
ales la speciile salbatice)
3) semispecia : este reprezentata de un grup se populatii care au dobandit unele atribute
ale rangului de specie, dar nu in totalitate

! Nu au dobandit izolarea reproductiva deplina

EXEMPLU: zebul ( forma de taurine din Africa ) ; yakul ( forma de taurine din Asia Centrala)

RASA

- este un agregat de populatii, rar o populatie simple ,formata de catre om si cu un efectiv

suficient de mare pt a evolua sub influenta selectiei
- nu este izolata reproductiv , este un sistem deschis , adica poate schimba gene cu alt sistem
( prin indivizi)
- izolarea reproductiva in cazul raselor a fost facuta astfel:
1) cu ajutorul registrelor genealogice si de catre om , in cazul raselor perfectionate
2) prin bariere geografice, politice si prin vointa omului in cazul raselor locale

Clasificarea raselor se face in functie de urmatoarele criterii

1) tipul de productie:
- rase specializate ( lapte,carne,oua,lana etc)
- rase mixte (lapte-carne ; lana-carne ; oua- carne)
2) precocitate :
- rase precoce
- rase tardive
3) dezvoltare corporala ( talie si greutate):
- hipermetrice ( grele si de talie mare)
- eumetrice (mijlocii)
- elipometrice (usoare si de talie mica)
 4) conformatia corporala de ansamblu:
- dolicomorfe ( zvelte, forme alungite)
- mezomorfe ( forme intermediare)
- brevimorfe ( compacte)
5) conformatia capului:
- dolicocefale – cap lung
- mezocefale- cap mediu
- brevicefale- cap scurt
6) profilul capului :
- rectiliniu (drept)
- convex
- concav
7) forma si dimensiunea urechilor la porci
8) forma si dimensiunea cozii la rasele de ovine

In functie de gradul de ameliorare , gradul de izolare reproductiva si diferente fenotipice

rasele impart in 3 categorii :

A) Rase perfectionate ( rase „pure” – in sens de izolat reproductiv , artificiale,

amelioratoare)
- Sunt agregate de populatii izolate reproductiv prin registre genealogice de rasa ,
caracterizate printr-o capacitate de productie ridicata si diferentiate intre ele mai mult prin
caractere morfologice decat productive
- Sunt artificiale pt ca evolueaza sub influenta selectiei artificiale
- Sunt integrate pt ca subpopulatiile lor pot schimba intre ele reproducatori
- Sunt cosmopolite pt ca pot vietuii oriunde li se creaza conditiile in care s-au format
Valoarea economica a raselor perfectionate s-a stabilit pana in zilele noastre pe baza
performentelor lor medii astfel ca rasa „pura” din fermele de elita treb sa aiba o performanta
mai mare decat rasa din fermele de productie
Transformarea rasei in sursa de PROD A HIBRIZILOR A SCHIMBAT ACEASTA VIZIUNE, IN
SENSUL CA animalele din fermele de elita pot avea performante mai mici decat cele din
fermele de productie datorita absentei HETEROZISULUI
In perioada dintre cele 2 rev industriale obiectivul selectiei raselor perfectionate era vag,
caracterele vizate spe ameliorare erau multe si imprecis formulate, printre acestea un rol
importante il ocupa TIPUL RASEI ( ansamblul de caractere de exterior)
- Ameliorarea se baza pe selectia pe ascendenti ( ameliorare cu pedigreu), astfel ca erau
considerati valorosi numai stramosii care fusesera premiati la expozitii sau vanduti cu preturi
mari
- In zilele noastre tipul rasei a iesit din obiectivul selectiei, locul lui fiind luat de performantele
productive ( cantitate de lapte, lana, oua , greutate vie etc)
- Rasa perfectionata nu mai este destinata exploatarii , ci producerii hibrizilor ,ele sunt
ameliorate in intreprinderi de ameliorare intregrate , in care optimizarea programelor de
ameliorare ocupa un loc important
- Cresterea consangvinizarii pe generatie in cazul raselor este de 0,5%

B) RASE DE TRANZITIE (semirase sau ameliorate)

- Sunt grup de populatii care au dobandit unele atribute ale categoriei de rasa , dar nu in
totalitate : NU au dobandit izolarea reproductiva deplina
- Din grupul semiraselor fac parte populatiile de tipul MERINOS (ovine) , Marele Alb (rase de
porci) , FRIZA, SIMMENTHAL , BRUNA, BALTATA ROMANEASCA (taurine)
- Ameliorarea semiraselor descendente dintr-o rasa perfectionata straina s-a aflat pana in
zilele noastre sub imperiul pseudoteoriei conform careia rasele perfectionate introduse in
regiuni noi , degenereaza.
- Ca urmare, trebuie facuta continuu importuri de reproducatori pt a le mentine
- Importurile continue de reproducatori au perpetuat criza de aclimatizare si au impiedicat
realizarea unei adaptari fenotipice de lunga durata , urmata de o adaptare genetica
- Perspectiva raselor de tranzitie este izolarea reproductiva si transformarea lor in rase
perfectionate

C) RASELE LOCALE (NATURALE ,PRIMITIVE)

- Sunt un agregat de populatii, izolate reproductiv prin bariere geografice, politice si prin
vointa omului
- Sunt adaptate la mediul natural, deci evolueaza sub influenta selectiei naturale ( RASELE DE
OVINE TIGAIE SI TURCANA )
- Sunt formate din populatii simple adica populatii mici care sunt raspandite in diverse zone
geografice ( nu toate aceste crescatorii poseda berbeci , cele care nu au se gasesc in sfera de
influenta genetica a celor care au berbeci)
- In afara de aceasta integrare genetica exista si o integrare economica prin organizarea
pasunatului
- Fiind adaptate la mediu natural , rasele locale sunt mai putin productive ca rasele
perfectionate

LINIA

- Este o populatie simple, izolata reproduc de catre om si care funct sub influenta selectiei
sau aderiva genetice
- In functie de ponderea consagvinizarii pe generatie liniile sunt de 4 tipuri:
A) Liniile neconsagvinizate – sunt populatii simple , apartinand de regula unei rase si
diferentiate intre ele mai mult prin caractere productive decat morfologice, fiind
adaptate la mediul artificial cand apartin raselor artificiale sau la mediul natural cand
apartin raselor naturale , ele evolueaza cu a cresterii consagvinizarii de 1% p generatie
- Ameliorarea acestor linii se face in intreprinderi de ameliorare si se vizeaza obtinerea unui
progres genetic cat mai mare
- Valoarea economica a lor se stabileste prin comparare intre ele sau prin comparare printr-o
populatie stabila genetic in statiuni de testare
- Daca aceste linii sunt destinate incrucisarilor industriale pt obtinerea de hibrizi de
exploatare , valoarea economica a lor se stabileste prin compararea hibrizilor

B) Liniile moderatconsagvinizate – sunt populatii simple, diferentiate printre ele mai mult
prin caractere productive decat morfologice adaptate la mediul artificiall sau cel natural
- Evolueaza cu o crestere a consagvinizarii de 3% pe generatie (1-6%)
- Cresterea consagvinizarii pe generatie poate fi :
1) Rezultatul unei selectii intense
 2) Poate viza mentinerea unei asemanari genetice ( inrudire) cu unii reproducatori
remarcabili – acest procedeu s-a numit „MECANISM CU CLICHET” si a stat la baza
formarii majoritatii raselor formate astazi care formeaza o mare asemanare genetice
( inrudire) cu fondatorii lor ( secolul trecut)

C) LINIA CONSAGVINIZATA – este cea mai mica populatie simpla , care se reproduce prin
consagvinizare stransa si tinde sa devina homozigota
- Evolueaza sub influenta derivei genetice si cresterea consagvinizarii este mai mare de 6% pe
generatie
- Liniile consagvinizate sunt folosite :
1) Incrucisari industriale la plante
2) Obtinerea animalelor de laborator
3) La pasari si porci obtinerea de linii consagvinizate in vederea obtinerea hibrizilor de
exploatare

D) LINIA (POPULATIA) STABILA GENETIC – este o populatie simpla in care frecventa genelor
si genotipurilor ramane neschimbata de la o generatie la alta pt ca se evita :
1) Selectia
2) Incrucisarea
3) Consagvinizarea
4) Deriva genetica
- Populatiile stabile genetice se folosesc:
1) CA POPULATII DE CONTROL PT MASURAREA PROGRESULUI GENETIC IN ALTE POPULATII
SUPUSE AMELIORARII
2) CA REZERVA DE GENE DE LA POPULATIILE PE CALE DE DISPARITIE ( GENOTECI)