Lp3

1.Populatie

2.Parametrii functionali ce caract o populatie

3.Metode de determinare a marimii populatiilor

1.Def. Populatia reprez forma elementara, necesara si suficienta , de existenta de sine

statatoare a speciei dpdv genetic si ecologic.

Parametrii functionali ce caract o populatie

 marimea populatiei

 Stuctura pe varste

 Distributia de spatiu

 Stuctura genetica

Marimea populatiei-reprez principalul parametru de stare functional care caract orice

populatie naturala

-se masoara prin nr de indivizi sau densitatea acestora pe unitatea de suprafata sau volum

- nr de indivizi a unei populatii este dinamic , se modifica permanent

-au loc intrari de indivizi prin natalitate si imigrare

-Au loc iesiri prin morltalitate si emigrare

-imigrarea si emigrarea contribuie atat la mentinerea coeziunii interne a speciei , asigurand

schimbul de inf genetica, cat si la colonizarea de noi habitate

Metode de det a marimii popopulatiei

Recensământ- se numara direct toti indivizii populatiei

-Poate fi realizat doar pt foarte putine populatii din natura, astfel ca are aplicabilitate practica
foarte limitata

-Se preteaza doar la populatiile ce contin indivizi atasati de substrat si care nu ocupa areale
foarte extinse

Estimarea – Densitatea populatiei se afla in urma prelevarii de probe si analizei probelor

colectate din populatiei

- Daca probele sunt reprezentative (sunt prelevate randomizat, au o marime suficienta si

includ cat mai putine erori) se poate faci extrapolarea la intreaga populatie studiata
 Estimarea- densitatea populatiei poate fi exprimata ca: densitatea absoluta, densitatea
relativa, intensitate de atac , indicii populationale

Densitatea absoluta- nr de indiviri raportat la unitatea de suprafata sau volum

- Se poate exprima numeric ( ind/m2, ind/m3) sau gravimetric(g/m2, g/m3)

-poate fi folosita pt vegetatia ierboasa, planctonul lacurilor etc, unde o parte a habitatului
este indepartata odata cu organismele ce vor fi ulterior numarate/cantarite

Densitatea relativa:

-Reprez o estimare ce nu poate fi legata de o unitate de suprafata sau habitat

-Metodele folosite in acest caz sunt diferite forme de capturare, in care nr de indivizi
prinsi depinde de alti factorui in afara de densitatea popularitionala

-Se practica raportarea „efort de captura”

-Se pot compara doar probe prelevate similar(din locuri diferite sau din acelasi loc in
perioade diferite)

Se foloseste pt:

 studii de distributie a speciilor

 Pt monitorizarea schimbarilor in bogatia specifica

 Aprecieri de calitate a mediului

 Pt inregistrarea tiparelor(modelelor) de comportament al animalelor

Intensitate de atac

 Reprez nr de organisme per unitate de habitat(frunza, planta sau gazda)

 Se foloseste cand densitatea populatiei depinde de disponibilitatea habitatului

 Nr de unitati de habitat pe o anumita suprafata este variabil si trebuie si el estimat

 intensitate mare de „atac” poate reflecta fie o densitate mare, fie o penurie de gazde

Indicii populationale

 Se folosesc atunci cand organismele nu se pot numara , insa produsele sau efectele lor
sunt vizibile(exuvii, cuiburi, polen, blana , fecale,distrugerea vegetatiei, urme)

 Se preteaza de obicei la specii cu densitati mici , greu observat sau agresive(vidra, ras,
urs)
 Metode de estimare

1. Metoda patratelor

2. Metode de marcare si recapturare

3. Metoda transectelor

4. Metoda distantelor

1.Metoda patratelor

- Este folosita pt a estima densitatea absoluta a organismelor, adica nr de indivizi

raportat la o unitate de suprafata sau volum

- Prelevarea probelor presupune de obicei tehnici prin care o parte din habitat este
colectata, impreuna cu organismele- tinta ce vor fi ulterior numarate

- Principiul metodei: obtinerea nr de indivizi din fiecare suprafta prelevata(„patratele”

amintite in denumirea metodei) urmata de extrapolarea acestuia la o unitate de
suprafata sau volum acceptata in Sistemul international

Conditii ce trebuie indeplinite pt ca metoda patratelor sa se poata aplica cu succes:

 In primul rand suprafata de pe care se face numaratoarea trebuie sa fie cunoscuta

 In a2lea rand organismele numarate trebuie sa fie (relativ) imobile pe perioada

numaratorii

Este important de retinut faptul ca de obicei estimarile densitatii populationale facute prin
metoda patratelor vor fi mai mici decat valoarea reala a densitatii, deoarece eficienta de
colectare a indivizilor este de regula mai mica de 100%(Henderson 2003)

Erorile de estimare se pot multiplica din cauza extrapolarii valorilor obtinute de un „patrat” la
intregul areal al populatiei

In ciuda acestor aspecte, metoda patratelor reprez una dintre cele mai exacte metode de
estimare a efectivului populational
Tehnicile de prelevare a probelor difera in fct de populatiile studiate. Astfel, putem vorbi de:

 Unitati discrete de habitat,microhabitate( de ex. Diversi indivizi cu flori, sau dejectii de

mamifere sau fructe ect)

 Patrate(cadre) din divere materiale(lemn, metal)cu suprafete cunoscute

 Carote

 Aspiratoare

 Tehnici adaptate pt ecosistemele acvatice(cadre metalice, dragi, sticle, tuburi, tevi usoare,
cutii cu usi rabatabile etc)

Metoda de marcare si de capturare

 Se foloseste pt estimarea densitatii populatiilor

 Cu indivizi mobili

 (relativ) usor de capturat

 Fara a cauza daune insemnate animalelor si care au efective populationale ce nu depasesc

1000 de exemplare

Principiul metodei

 Prelevarea initiala a unei probe din populatie

 Numararea indivizilor prinsi

 Marcarea lor cu diferite marci si eliberarea lor in populatie

 Recapturare

Prelevrarea unei( sau a mai multor ) probe ulterioare permite estimari referitoare la efectivul
populational, din proportiile indivizilor marcati si a celor nemarcati regasiti,

Avantauje ale metodei: se pot obtine si date despre intrarile si iesirile de indivizi din pop , pe langa
estimarea densitatii

Acuratetea valorilor obtinute nu depinde de marimea probelor

Dezavantajele metodei: necesita un efort considerabil

Exemple de metode de marcare si recapturare: Metoda- Lincoln(1930), Triplei capturi, Jolly-Seber

Metodele bazate pe transecte si distante

Presupun inregistrarea nr de vizualizari ale indivizilor

Se aplica pt plante sau pt animale usor vizibile care pot fi localizate inainte de a se deplasa(pasari,
mamifere, erbivore mari, fluturi etc)

Valorile obt se pot converti in densitati doar daca se poate estima suprafata de teren scanata

Erorile pot surveni din dificultstrs de a aprecia suprafta studiata

Metoda transectelor liniare

Metoda Transectelor Punctioforme

Metoda Distantelor

EXERCITIU SELECTATI O POP NATURALA DINTR UN ANUMIT ECOSISTEM

METODA DE ESTIMARE EFECTIVA ARGUMENTE

LP5
Aspecte abordate

Parametrii stucturali ce caracterizeaza populatia

1. marimea populatiei

2. distributia in spatiu

3. structura genetica

 structura pe varste

Distributia in spatiu
 Distributia in spatiu a speciilor si a populatiilor componente este det de prezenta unui
habitat favorabil

 Habitatul reprez componenta vie sau nevie ocupata de indivizii componenti ai

unei pop

 specie ocupa un areal geografic in cuprinsul caruia se gasesc pop componente

 Arealul geografic reprez teritoriul ocupat de pop componente ale unei specii

In cadrul unei biocenoze (nivelul de organizare integrator) indivizii unei populatii pot fi
distribuiti:
a. aleatoriu

b. uniform

c.grupat

Majoritatea populatiilor constau din indivizi distribuiti aleatoriu(intamplator) in mediu

Distributia grupata este intalnita fie la animalele cu comportament social(albine,

cormorani, leu) fie la plantele cu pontential redus de dispersie la care semintele ajung in
vecinatatea plantei mama

Distributia uniforma este cea mai rar intalnita , fiind caracteristica doar pt animalele
teritoriale ce populeaza medii relativ omogene

Structura genetica
Fiecare individ din cadrul populatiei poseda o structura genetica proprie, cel mai adesea
unica

Ecologia nu este direct interesata decat de unele astepecte legate de diversitatea genetica
din cadrul indivizilor componenti a populatiei

Cel mai imp aspect este sexul indivizilor componenti la speciile cu reproducere sexuata

Sex ratio este cel mai important paramentru ce caracterizeaza modul cum sunt distribuiti
indivizii din populatie in fct de sex.

Structura pe varste
Indivizii componenti ai unei populatii sunt grupati in diferite clase de varsta

Exceptie fac populatiile ce constau in generatii sezoniere sau anuale ce nu se suprapun (ex
plantele anuale)

 In fct de tipul de organism studiat, putem defini diverse clase de varsta sau stadii
de dezvoltate

 La fluturi: stadiul de ou, omida, pupă și adult

 La broaste : stadiile de ou, mormoloc si adult

Dpdv ecologic distingem 3 categorii de varsta, criteriul definitoriu fiind capacitatea

de a participa la efortul reproductiv populational

 Prereproductiva(juvenili)

 Reproductiva(adulti)

 Postreproductiva(senescenta)
 Durata de viata si raportul dintre diferitele clase de varsta ecologica sunt det atat de
factori interni cat si de factori externi.

Ponderea celor trei clase de varsta se reprez grafic prin intermediul piramidei de varsta

O populatie nou formata prin colonizarea unui nou habitat , are la inceput putini
indivizi, dar o rata a fecundatii si a natalitatii ridicate

Dupa ce intregul habitat favorabil este colonizat, iar efectivul pop se apropie de
capacitatea de suport a mediului, efortul populatiei este directionat mai mult spre
sporirea capacitatii de supravietuire si mai putin spre reproducere. Populatia se poate
mentine in aceasta stare un timp teoretic nelimitat

Datorita dinamicii sistemelor ecologice si biologice, dupa un timp populatia poate intra

intr-o faza de declin, cand succesul reproductiv este limitat iar efectivele populatiei scad

Tranzitiile de stare sunt posibile intre toate cele trei tipuri de structuri

Piramida de varsta poate include si raportul intre sexe pt diferitele clase de varsta

In aceste caz, aceasta nu mai este simetrica, moralitatea caract fiecarei clase de
varsta fiind diferita intre sexe.

Exercitiu: comparati si caracterizati populatia africii si europei

Europa are o populatie de aprox 746,4 milioane de locuitori, pe cand Africa are o
populatie estimata la 1, 216 miliarde, insa dimensiunea Africii este a proximativ de 3 ori
mai mare decat cea a europei . O data cu extinderea uniunii europene si prosperitatea
economica a cetatenilor sai, spectrul imbatranirii populatiei este tot mai evident.
Numarul copiilor scade de la un an la altul. Statisticile demografice sunt alarmante:
populatia europei scade dramatic. O data cu tehnologizarea si educatia populatilor
familiile concep in majoritate 1-2 copii , oamenii din ziua de azi pun pe primul loc cariera
si bunastarea sociala si concep copii la varste tot mai inaintate , daca acum 30 de anii
copii erau concepuți cat mai devreme ( ex 19-20de ani). Stresul pe care trebuie sa il
suportam zilnic, deadline-urile si targeturile in cariera sunt factori care contribuie la
scaderea populatiei. Rata mortalitatii a scazut datorita evolutiei sistemului medical pe
cand in Africa este exact opusul ,populația Africii crește rapid, rata natalității extrem de
ridicată creează probleme serioase pentru întregul continent. Un studiu recent arată că
natalitatea scade acolo unde se investește în educație și sănătate. Familiile au mulți copii,
dar acest lucru nu-i o binecuvântare pentru continentul african. În multe țări, creșterea
economică nu ține pasul cu cea a populației. Din perspectiva multor africani, copiii sunt
un fel de asigurare pentru bătrânețe, dar această concepție tradițională duce la
probleme demografice tot mai grave: până în 2050, se estimează că populația Africii se va
dubla si va ajunge de la 1,3 miliarde la 2,5 miliarde. Din cauza sistemului medical precar,
a lipsei de educatie si al bolilor la care sunt expusi africanii rezulta ca familiile sa
conceapa mai multi copii cu scopul de aparare si pentru a supravietuii macar cativa( de ex
din 10 copii sa traiasca 3)