ECOLOGIE UMANA

NOTIUNI DE ECOLOGIE GENERALA

ECOLOGIA GENERALA-ramura a biologiei care studiaza interactiunea dintre componentele abiotice si biotice (materia vie) ale ecosistemelor. MATERIA VIE este organizata in natura in SISTEME BIOLOGICE care sunt sisteme deschise ,au proprietatea de a realiza schimb de substanta si de energie cu mediu , realizind o permanenta reinoire a sistemului. INSUSIRILE GENERALE ALE SISTEMELOR BIOLOGICE:
INTEGRALITATEA calitatea sistemului de a reumi intr-un tot unitar componentele sale subordonate functiei intregului. ECHILIBRUL DINAMIC insusire caracterizata printr-un flux permanent de materie ,energie si informatie intre sistem si mediul ambiant , cu pastrarea integritatii lui,prin autoreglare ,in scopul mentinerii lui in timp si spatiu AUTOREGLAREA-insusire realizata prin mecanisme cibernetuce

CC

Rs

NIVELURI DE ORGANIZARE
SISTEMELE BIOLOGICE se gasesc in natura sub forma de niveluri de organizare a materiei vii (= totalitatea sistemelor biologice avind o organizare si functionare asemanatoare)in raport de complexitatea lor si de elementele lor componente. PRINCIPALELE NIVELURI DE ORGANIZARE: a)INDIVIDUAL-constituie forma de baza de organizare si existemta a materiei vii , incluzindindivizi biologici pe diferite trepte de dezvoltare:acelulari , unicelulari solitari unicelulari coloniali ,pluricelulari coloniali, pluricelulari solitari. CARACTERISTICILE nivelului individual: -metabolismul -ereditatea -variabilitatea

NIVELUL POPULATIONAL SI AL SPECIEI

NIVEL POPULATIONAL grupari de indivizi ce apartin aceleasi specii,traiesc pe un anumit AREAL si au o functie definita in ecosistem. SPECIA unitatea taxonomica fundamentala a lumii vii ,unitatea naturala,reprezentata prin grupari de populatii care au origine comuna si descendenta asemanatoare ,sunt izolate reproductiv, sau daca se incruciseaza hibrizii sunt sterili. Intre populatiile aceleasi specii se realizeaza FLUXUL DE GENE pentru ca populatiile aceleasi specii se incruciseaza nelimitat

NIVEL POPULATIONAL

CARACTERISTICILE POPULATIEI: 1.Populatiile ca intreg continua sa existe un timp indelungat spre deosebire de indivizii biologici caare au o existenta scurta in timp si spatiu 2.Gradul de integritate a indivizilor este mai redus, la nivelul populatiilor apar fenomene ale dinamicii populatiei. 3 .Populatiile prezinta o serie de parametrii dupa care se studiaza:efectivul populatiilor , densitatea ,rata natalitatii, rata mortalitatii, rata cresterii numerice etc 4. Populatiile prezinta o structura caracteristica data de : virsta (structura de virsta),sex (indicele sexual) ,precocitatea indivizilor ,dimensiuni ,comportamentul indivizilor , distributia spatiala. 5. Ritmurile de crestere si descrestere numerica a indivizilor. 6. Populatiile sunt capabile de autoreglare a densitatii printr-o serie de mecanisme: -reglare pe cale chimica prin eliminare de metaboliti side substante proteice -comportamentul activ ,migratia indivizilor ,canibalism ,caracterul pontei -reglare neuroendocrina

BIOCENOZA ansamblu de populatii care traiesc pe un teritoriu numit HABITAT FIZIC bine determinat. BIOTOPUL teritoriul pe care isi duc viata indivizii unei biocenoze impreuna cu totalitatea conditiilor abiotice .Biocenoza este indisolubila legata de biotopul ei formand ECOSISTEMUL si structura si functiile biocenozei sunt integrate in structura si functiile ecosistemului ca intreg ECOSISTEMUL- este unitatea elementara a biosferei si prezinta 2 structuri: a) structura de biotop ce prezinta o organizare spatiala pe orizontala (ex:teritoriul, domeniul ,spatiul vital ) si pe vertical. b) structura de biocenozadeterminata de categoriile trofice din biocenoza.

Nivelul biocenotic si ecosistemul

Ecosistem de pajiste

CATEGORIILE TROFICE DIN ECOSISTEM

Producatorii primari :plantele verzi fotosintetizatoare -secundari bacteriile fotosintetizatoare Consumatorii primari ( FITOFAGII) - secundari (ZOOFAGII) -de ord.III (PRADATORII) -de ord.III (RAPITORII DE VARF) -ORGANISMELE OMNIVORE -ORGANISMELE DETRITIVORE Descompunatorii SAPROBIONTELE Inre organismele din categoriile trofice diferite se stabilesc 2 tipuri principale de relatii: A) RELATII INTRASPECIFICE = ce se stabilesc intre indivizii aceleasi apecii, in vederea satisfacerii unor nevoi de hrana, de aparare, de perpetuare a speciei ,de comunicare etc. B) RELATII INTERSPECIFICE

TIPURE DE RELATII
A) RELATII INTRASPECIFICE = ce se stabilesc intre indivizii aceleasi

apecii, in vederea satisfacerii unor nevoi de hrana, de aparare, de perpetuare a speciei ,de comunicare etc. Ex. a)-relatii intraspecifice de cooperare prin gruparea indivizilor in perechi ,familii, cirduri ,turme ,copoare ,stoluri ,haite, colonii .societati care au coordonare interna -de comunicare prin : -semnale vizuale:culoare ,forma ,dansuri ,pozitie etc. -semnale sonore: cintecul ,mugetul -ultrasunete:ecolocatia b) Relatii intraspecifice de competitie Ex. concurenta pt. hrana ,teritoriu , adapost, femele etc B) RELATIILE INTERSPECIFICE care se clasifica : I dupa modul de realizare sunt: R.TROFICE ,R. TOPICE ,R. FEBRICE si R. DE TRANSPORT

RELATIILE TROFICE
Se realizeaza intre diferite organisme din categorii trofice diferite sub forma de : LANTURI TROFICE ce se constituie si cai de circulatie a materiei in ecosistem. Pot fi : LANTURI TROFICE - ierbivore , - detritivore -parazitice - ale plantelor carnivore RETELELE TROFICE =sunt formate de totalitatea lanturiloe trofice si a conexiunilor dintre ele.la nivelul punctelor de contact sau nodurilor. PIRAMIDELE TROFICE = sunt modele crafice ale relatiilor cantitative si numerice dintre categoriile trofice. RELATIILE TOPICE =se relera la locul unde convietuiesc mai multe specii ex.:organisme ce traiesc pe alte organisme fara a le parazita. RELATIILE FABRICE=cind un animal utilizeaza parti ale altui organism, din alta specie, ca material de constructie pt. cuib. RELATIILE DE TRANSPORT= cind o specie se foloseste de alta specie pentru transport

Tipuri de relatii interspecifice dupa :II-criteriul avantajdezavantaj

A)COMPETITIE (CONCURENTA) Eliminarea concurentei se face prin : migratie -delimitatea teritoriului -aparara teritoriului -specializarea in utilizarea altor resurse B)COOPERARE : ex.-COMUNSALISMUL un organism se hraneste cu resturi de la masa altor animale -SIMBIOZA (MUTUALISMUL) organismele convietuiesc impreuna si se ajuta reciproc. -INTERACTIUNEA BIOCHIMICA C)EXPLOATARE care se poate realiza prin: PARAZITISM SI PRADATORISM

Ecosisteme Antropizate
Ecosisteme amenajate de om,prin transformarea ecosistemelor naturale, in scopul satisfacerii cerintelor fundamentale ale umanitatii:hrana,imbracaminte,adapost si materii prime pentru diferite industrii ,spatiu pentru desfasurarea unor activitati umane.

CLASIFICAREA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE:

I-dupa tipul biotopului: A-ecosisteme antropizate acvatice:

B -ecosisteme antropizate terestre

Ex: -lacurile de acumulare si de baraj; -iazurile si helesteele piscicole; -iazurile de epurare a apelor; -dupa gradul de antropizare (intensitate a influentelor de origine antropogena asupra mediului natural) se clasifica in: -agrecosisteme (culturile de cereale,agrecosisteme legumicale,pomicole,viticole) -sistemele urbane-industrializate (platformele industriale) -asezarile umane:-asezari urbane; -asezari rurale; -caile de comunicare;

FORTELE MOTRICE ALE DEZVOLTARII ECOSISTEMELOR ANTROPICE

Cresterea efectivelor populatiei glogului Cresterea si diversificarea nevoilor umane Ridicarea nivelului de trai Ritmul rapid de dezvoltare a stiintei si tehnologiei

BIOCENOZA:

Particularitatile Ecosistemelor Antropizate

Structura este modificata fiind alcatuite din: -plantele de cultura care sunt dirijate de om si filocenoza naturala care se afla sub influenta omului ; - animale domestice si zoocenoza naturala cu putine specii ; -totalitatea oamenilor implicati in ecosistemul antropizatelor; -ansamblul produselor naturale si produselor create prin activitatea umana; Numarul speciilor vegetale si animale din structura trofica este redus -culturile sunt ingrijite de om si ferite de paraziti Plantele spontane (buruienile) prezinta o gama ridicata de adaptari pentru supravietuire in noile conditii ; Lanturile trofice sunt simple si scurte ,ceea ce determina pierderea stabilitatii ecosistemelor antropizate Circuitele biogochimice locale sunt simple si lineare. Nici unul din factorii biotici nu ramine neschimbat

Particularitatile Ecosistemelor Antropizate

BIOTOPUL se caracterizeaza prin: -reducerea diversitatii factorilor de biotop si modificarea lor; -se modifica factori edafici prin scaderea activitatii biologice a solului.Se aplica tratamente agrotehnice speciale,nimeroase amendamente pt. cresterea fertilitatii solului.Eroziunea solului.defrisarea,etcscad calitatea factorilor edafici. -sunt modificati factorii fizici (prin schimbarea cursurilor apelor), chimici (prin utilizarea excesiva a ierbicidelor, insecticidelor, pesticidelor etc) -sunt omogenizate habitatele -actiunea omuluiduce la epuizarea sistemului prin prelevari masive de biomasa Compensarea exportului de substanta se face prin import de ingrasaminte apa. -Se diversifica resursele naturale utilizate si creste rata expluatarii lor; -Importul masiv de energie de alta natura decit cea solara

Particularitatile Ecosistemelor Antropizate

-Multiplicarea si diversificarea produselor secundare sau finale ,uzate din punct de vedere tehnic si moral si care devin poluanti ai mediului. -La nivelul relatiilor interspecifice,numarul relatiilor interspecifice este mic ,retelele trofice simplificate si slaba capacitate de autoreglare si autoregenerare; -echilibrul sistemelor antropizateeste mentinut prin interventia omului care vine cu un aport suplimentar de energiefolosit pentru mecanizare,constructii, ingrasarea solului,reciclarea deseurilor etc. -lupta contra bolilor si daunatorilor este un scop. -Fluxul de energieeste sustinut predominant de energia auxiliara; -Relatiile interspecifice sunt de doua tipuri:probiotice (relatii in care activitatea unei specii stimuleaza activitatea altei specii) unilaterale sau bilaterale si antibiotice (relatii in care activitatea unei specii inhiba activitatea altei specii) -Relatiile naturale de competitie,pradatorism sau simbioza in ecosistemele antropizate se stabilesc intre un numar mic de specii si populatii ale acestora si acest lucru determina instabilitatea sistemelor; Reducerea diversitatii conduce la diminuarea fondului de gene si a variabilitatii.

LACURILE DE BARAJ SI DE ACUMULARE

Sunt ecosisteme create de om suferind ulterior in mica masura influienta
acestora.Prin acumularea unui volum de apa ,habitatul din zona inundabila comporta modificari radicale ca urmare a anularii sau duminuarii curentului apei ,considerat ca factor ecologic. EFECTE:-inlocuirea biocenozelor preponderent reofile cu cele stagnofile intr-un proces de succesiune ecologica LACURILE DE BARAJ =retinerea apei dureaza ore sau zile LACURILE DE ACUMULARE=retinerea apei are o durata a stationarii de ordinul lunilor sau anilor ex:BICAZ SI LESU

I. FACTORII DE BIOTOP
LACURILE DE BARAJ - au adincime mica de cca.10 -11 m - nu se realizeaza o stratificare tipic lacustra - au o temperatura mai scazuta si limite anuale de oscilare 0 -12 C -colmatare mai rapida -biocenozele au o specificitate si stabilitate mai redusa LACURILE DE ACUMULARE: -au adincime mare de cca.90 m -se realizeaza o stratificare tipic lacustra functie de care se disting mai multe zone: -euriterma (epilimnion ) 0 -24C - stratul termic(metalimnion) la 35-40 m - stenoterma(hipolimnion) peste 40 m cu 4-10 C -regimul termic se reflecta in distributia si compozitia biocenozelor si in intensitatea proceselor metabolice ale hidrobiontilor -tot ca urmare a regimului termic se realizeaza bianual doua faze de stagnatie si circulatie a masei de apa -oxigenarea apei lacurilor de acumulare reprezinta un indicator sintetic al proceselor biologice dintr-un lac, al imbogatirii sale in organisme si a stadiului de evolutie trofica.

In functie de oxigenare lacurile pot fi: -oligotrofe (bogate in oxigen) -eutrofe (lacuri cu oxigenare scazuta sau chiar absenta) Intre acestea se afla numeroase tipuri intermediare Prezinta oscilatii mari de nivel datorate modificarii sezoniere a raportului dintre debitul de apa acumulata si cel deversat prin turbinele hidrocentralei; obisnuit, debitele de primavara duc la cresterea nivelului si invers toamna si iarna. Zona litorala este astfel expusa unei alternante a apei cu uscatul ceea ce impiedica fixarea vegetatiei acvatice spre deosebire de lacurile naturale ce prezinta o zona litorala cu vegetatie abundenta. Presiunea hidrostatica influenteaza selectiv distributia biocenozelor Ca o consecinta a adancimii mari zona fotica sau trofogena favorabila fotosintezei este mult mai redusa in raport cu zona afotica sau trofolitica. Ex.: In lacul Bicaz stratul de apa strabatut de lumina ajunge pana la 25m in timp ce restul masei ape este afotica reprezentand doar un mediu de descompunere si dispersie a masei organice.

II. BIOCENOZA
Biocenoza litorala este redusa deoarece lipsesc macrofitele si productivitatea biologica este scazuta. Biocenoza este reprezentata de vietuitoarele din pelagialul lacurilor de acumulare Biotopul pelagic este format din: neuston, plancton si necton.

-neustonul = biocenoza peliculei de apa aflata la zona de contact dintre mediul aerian si cel acvatic; intra in structura sa specii de bacterii, alge, protozoare, etc.
-planctonul= este format din fitoplancton, zooplancton si bacterioplancton. Fitoplanctonul este constituit din diferite specii de alge realizeaza productia primara in ecosistem si reprezinta baza piramidei trofice.Uneori unele specii se dezvolta exploziv realizand inflorire algala caracterizand lacurile eutrofe. Ex de producatori primaridiatomee( ASTERIONELLA FORMOSA, DINO BRYON SERTULARIA, OSCILATORIA RUBESCENS) Baza trofica realizata de fitoplancton in lacurile de acumulare definesc nivelurile de dezvoltare a consumatorilor de diferite grade.

Zooplanctonul este intim corelat cu fitoplanctonul si speciile dominante in lacurile de acumulare sunt rotiferele :

ROTIFERE:

Cladocerii

Copepode

Biomasa maxima a zooplanctonului ajunge maxima in octombrie la 26 mg/mc si este hrana pentru puietul de peste.

Nectonul lacurilor de acumulare este reprezentat de catre populatiile piscicole (ihtiofauna), cu importanta alimentara , recreativa etc.

Cega (Acipenser rutenus)

Crapul (Ciprinus carpio)

Somnul (Silurus glanis)

Scobarul (Chondostroma nasus)

In lacul Bicaz s-au dezvoltat succesiv alte specii

Boisteanul (Phoxinus phoxinus) Obletele ( Alburnus alburnus )

Pastavul de rau (Salmotuta fario)

Lostrita (Hucho hucho)

Bentosul = sedimentele lacustre care reprezinta biotopul preferat pentru bacterii, nevertebrate, pesti si alge din zona fotica. Organismele prezinta numeroase adaptari. Exemple de organisme bentonice:

Chironomide (Chironomus plumosus)

Chironomus larva

Tubicidele (Tubifex tubifex)

Importanta economico-piscicola a lacurilor de acumulare si de baraj

S-a constat ca influenta factorilor limitativi pentru micro si macroflora acvatica se reflecta in nivelul scazut al productivitatii biologice e lacului si prin aceasta asupra productiei piscicole Ipoteza aportului de nutrienti pentru stimularea vegetatiei este exclusa datorita reactiei in lant care duce la degradarea calitatii apei. Apa lacurilor se preteaza pentru acvacultura, care este compatibila cu consevarea calitatii apei. Acvacultura presupune desprinderea de hazard, de culegerea de ceea ce sar putea pescui la un moment dat. In lacul Bicaz, acvacultura pastravului a dovedit ca este posibila valorificarea superioara a zonelor lacustre.

Iazurile si helesteiele piscicole

Sunt creatii artificiale ce se deosebesc de japse, balti si lacuri , ce reprezinta acumulari naturale in mici scobituri ale scoartei pamantului. -IAZUL= ecosistem artificial amenajat in scopul obtinerii unei productii apreciabile de peste cat si pentru folosirea rezervei de apa in alte scopuri practice ( morarit, agrement etc.). Este amenajat de regula pe fundul unei vai mici sau unei albii parasite sau cu debit redus, ocupand in general terenuri agricole ineficiente, islazuri neproductive, mlastini, saraturi din lunci, papurisuri etc. Aceste amenajari presupun o investitie minima ce presupune ridicarea unui baraj de pamant (iezatura) in spatele caruia se aduna apa de ploaie sau din izvoare care se adauga apei provenite din paraul iezaturii. -HELESTEELE= sunt bazine de apa special amenajate pe locuri plane in regiunile colinare si de ses, destinate pisciculturii sistematice, unitati productibile, compatibile unor productii intensive controlate. Apa este retinuta prin ridicaturi de pamant sau diguri si este pompata.

BIOTOPUL IAZURILOR SI HELESTEELOR

Pricipalii factori ce carecterizeaza biotopul sunt apa, sedimentul de pe fundul bazinelor, climatul zonei in care se gasesc, volumul si intinderea apei, conditiile fizico-chimice, etc. In iazuri conditiile fizico-chimice ale apei depind e natura solului si nivelul precipitatiilor. Adancimea mica a masei de apa face ca iarna aceste ecosisteme sa inghete pana la fund iar vanturile puternice sa tulbure intreaga masa de apa. Oxigenarea masei de apa si calitatea apei constituie alte trasaturi ale biotopului. Oxigenarea depinde de variatiile sezoniere si nictemerale, fiind direct proportionala cu activitatea fotosintetica a algelor verzi si macrofitelor acvatice ce populeaza biotopul respectiv. Concentratia de nutrienti este mare atat in compusi minerali cat si organici ce determina activitatea superioara a descompunatorilor. Solul determina calitatea iazurilor fiind indicate solurile agricole de calitate superioara si contraindicate solurile nisipoase si pietroase.

BIOCENOZA IAZURILOR SI HELESTEELOR

Singura zona bine dezvoltata este zona litorala care este si cea mai productiva. Adancimea fiind mica intreaga masa de apa este iluminata si bine incalzita, determinand dezvoltarea macrofitelor acvatice si organismelor planctonice. Fauna bentonica are la dispozitie un bogat detritus organic iar bcteriile descompunatoare redau producatorilor primari produsele mineralizarii materiilor organice determinand realizarea de conditii favorabile devoltarii unei faune piscicole bogate. Iazurile mici adapostesc putine specii de plante, ex: Elodeea, Lemna, Batrachium.

In iazurile si helesteele mari, vegetatia este mai diversa, distinganduse biocenoze caracteristice masei apei (pelagosului) si biocenoze caracteristice fundului bazinului (bentosul).
- Pelagosul este format din : a. neustonul (biocenoza peliculei linistite de la suprafata apei) b. planctonul- fitoplancton (organismele fotosintetizatoare din grupul flagelate, cloroficee, volvocale, diatomee) - zooplancton(organismele animale formate din microcrustacee) c. nectonul (reprezentat de pesti, amfibieni, reptile, pasari)

- Bentosul este format din : a.macrofitobentosul (specii de macrofite

palustre, macrofite acvatice emerse si submerse) b. microfitobentosul (format din numeroase si variate asociatii de alge silicioase-diatomee carora li se adauga specii de alge verzi sau albastre) c. perifitonul( format din organisme acvatice ce se dezvolta pe tulpina macrofitelor si alte suporturi reprezentate de diatomee, cloroficee filamentoase si cloroficee). d. zoobentosul (cuprinde organismele de pe fundul iazurilor si helesteelor, de exemplu insecte acvatice, ostracode, Lamelibranhiate, gasteropode si viermi tubulari de care depinde bogatia de pesti)

Pelagosul: specii din neuston si fitoplancton

Euglena sanguineea

Chlamydomonas

Gonium, Pandorina, Eudorina

Volvox

Pelagosul: specii din zooplancton

Daphnia magna

Bosmina longirostris

Chydorus sphaericus

Diaptomus Canthocamptus

Pelagosul: specii din necton

Bufo bufo

Natrix tessellata

Lutra lutra (vidra)

Fiber zibethicus (bizamul)

Bentosul : specii natante din macrofitobentos

Phragmites comunis (stuful) Typha angustipholia

Nymphaea alba

Salvinia natans

Bentosul : specii submerse din macrofitobentos

Potamogeton crispus Ceratophyllum demersum

Myriophyllum spicatum

Elodea canadensis

Bentosul : specii din perifiton

Melosira varians (diatomee) Spyrogira

Caenis lactea

Viviparus viviparus