CRESTEREA ANIMALELOR

CURS 4

Continuare la punctul B mare-

- Caracterele cantitative : cantitate de lapte, lana,greutate vie ,nr de oua etc

- Caracterele fiziologice : prolificitate, fertilitate, fecundidate etc
- Sunt mai putin vizibile , mult influentate de mediu si se transmit in masura mica la
descendenti
- In cazul caracterelor cantitative se pune problema care este cauza diferentei intre mediile
unui character la 2 populatii
- Cauza diferentei intre mediile unui caracter are 2 componenti:
1) Genetic
2) De mediu

! populatiile sunt considerate a fi diferite numai atunci cand exista diferenta genetica intre
ele

Cauzele diferentei genetice intre populatii sunt:

a) Frecventa diferita a aceleasi gene in cele 2 populatii care se compara

b) Prezenta unor gene intr-o populatie si absenta lor in alta populatie ( mai ales in cazul
speciilor)

C. DIFERENTIERE PRIN CERINTE FATA DE MEDIU

- Fiecare populatie are o misa ecologica distincta care o fereste de a intra in competitie cu alte
populatii
- Nisa ecologica = totalitatea factorilor de mediu la care este adaptata o populatie

D. MARIMEA EFECTIVA A POPULATIILOR

- Populatiile difera si ca marime efectiva:

a) Rasele sunt agregate de populatii care au o marime efectiva mare si care evolueaza sub
influenta selectiei
b) Liniile sunt populatiile simple cu o marime efectiva mica , care evolueaza sub influenta
selectiei sau a derivei genetice (linia consagvinizata)
 CATEGORII SISTEMATICE ZOOTEHNICE

SPECIA
- Este cea mai larga comunitate de indivizi care se reproduc intre ei sau sunt potentiali capabili
sa o faca
- Este un sistem inchis , complet izolat reproductiv printr-un mecanism de izolare controlat
genetic
- Dupa Mayer , exista urmatoarele mecanisme de izolare reproductiva a speciilor
I. Mecanisme care impiedica imperecherea (precopulatoare)
1) Parintii potentiali nu se intalnesc (izolare georgrafica si ecologica)
2) Parintii potentiali se intalnesc dar nu are loc copularea ( izolare etologica )
3) Copularea se produce dar nu are loc transferul de sperma ( izolare mecanica)
II. Mecanisme post copulatoare
1) Transferul de sperma se produce dar ovula nu este fecundata ( mortalitate
gametica)
2) Ovula este fecundata, dar zigotul moare ( mortalitate zigotica ; exp: hibridare
oaie-capra
3) Zigotul supravietuieste dar produce un hibrid neviabil ( mortalitate neonatala)
4) Hibridul supravietuieste, dar este steril ( catar- hibridare iapa x magar ;bardoul –
hibridare magarita x armasar)
- in functie de gradul de izolare reproductiva , diferente fenotipice si ecologice exista 3
categorii de specii:
1) specia propriu- zisa: este un agregat de populatii palmitice, izolate reproductiv ( pop
foarte mari in care imperecherea se realizeaza pe baza de intamplare)
2) specii gemene : sunt specii intre care exista un mecanism de izolare reproductiva, deci nu
se pot imperechea intre ele , desi seamana fenotipic ( aceasta situatie se intalneste mai
ales la speciile salbatice)
3) semispecia : este reprezentata de un grup se populatii care au dobandit unele atribute
ale rangului de specie, dar nu in totalitate

! Nu au dobandit izolarea reproductiva deplina

EXEMPLU: zebul ( forma de taurine din Africa ) ; yakul ( forma de taurine din Asia Centrala)

RASA

- este un agregat de populatii, rar o populatie simple ,formata de catre om si cu un efectiv

suficient de mare pt a evolua sub influenta selectiei
- nu este izolata reproductiv , este un sistem deschis , adica poate schimba gene cu alt sistem
( prin indivizi)
- izolarea reproductiva in cazul raselor a fost facuta astfel:
1) cu ajutorul registrelor genealogice si de catre om , in cazul raselor perfectionate
2) prin bariere geografice, politice si prin vointa omului in cazul raselor locale
 Clasificarea raselor se face in functie de urmatoarele criterii

1) tipul de productie:
- rase specializate ( lapte,carne,oua,lana etc)
- rase mixte (lapte-carne ; lana-carne ; oua- carne)
2) precocitate :
- rase precoce
- rase tardive
3) dezvoltare corporala ( talie si greutate):
- hipermetrice ( grele si de talie mare)
- eumetrice (mijlocii)
- elipometrice (usoare si de talie mica)
4) conformatia corporala de ansamblu:
- dolicomorfe ( zvelte, forme alungite)
- mezomorfe ( forme intermediare)
- brevimorfe ( compacte)
5) conformatia capului:
- dolicocefale – cap lung
- mezocefale- cap mediu
- brevicefale- cap scurt
6) profilul capului :
- rectiliniu (drept)
- convex
- concav
7) forma si dimensiunea urechilor la porci
8) forma si dimensiunea cozii la rasele de ovine

In functie de gradul de ameliorare , gradul de izolare reproductiva si diferente fenotipice

rasele impart in 3 categorii :

A) Rase perfectionate ( rase „pure” – in sens de izolat reproductiv , artificiale,

amelioratoare)
- Sunt agregate de populatii izolate reproductiv prin registre genealogice de rasa ,
caracterizate printr-o capacitate de productie ridicata si diferentiate intre ele mai mult prin
caractere morfologice decat productive
- Sunt artificiale pt ca evolueaza sub influenta selectiei artificiale
- Sunt integrate pt ca subpopulatiile lor pot schimba intre ele reproducatori
- Sunt cosmopolite pt ca pot vietuii oriunde li se creaza conditiile in care s-au format
Valoarea economica a raselor perfectionate s-a stabilit pana in zilele noastre pe baza
performentelor lor medii astfel ca rasa „pura” din fermele de elita treb sa aiba o performanta
mai mare decat rasa din fermele de productie
Transformarea rasei in sursa de PROD A HIBRIZILOR A SCHIMBAT ACEASTA VIZIUNE, IN
SENSUL CA animalele din fermele de elita pot avea performante mai mici decat cele din
fermele de productie datorita absentei HETEROZISULUI
In perioada dintre cele 2 rev industriale obiectivul selectiei raselor perfectionate era vag,
caracterele vizate spe ameliorare erau multe si imprecis formulate, printre acestea un rol
importante il ocupa TIPUL RASEI ( ansamblul de caractere de exterior)
- Ameliorarea se baza pe selectia pe ascendenti ( ameliorare cu pedigreu), astfel ca erau
considerati valorosi numai stramosii care fusesera premiati la expozitii sau vanduti cu preturi
mari
- In zilele noastre tipul rasei a iesit din obiectivul selectiei, locul lui fiind luat de performantele
productive ( cantitate de lapte, lana, oua , greutate vie etc)
- Rasa perfectionata nu mai este destinata exploatarii , ci producerii hibrizilor ,ele sunt
ameliorate in intreprinderi de ameliorare intregrate , in care optimizarea programelor de
ameliorare ocupa un loc important
- Cresterea consangvinizarii pe generatie in cazul raselor este de 0,5%

B) RASE DE TRANZITIE (semirase sau ameliorate)

- Sunt grup de populatii care au dobandit unele atribute ale categoriei de rasa , dar nu in
totalitate : NU au dobandit izolarea reproductiva deplina
- Din grupul semiraselor fac parte populatiile de tipul MERINOS (ovine) , Marele Alb (rase de
porci) , FRIZA, SIMMENTHAL , BRUNA, BALTATA ROMANEASCA (taurine)
- Ameliorarea semiraselor descendente dintr-o rasa perfectionata straina s-a aflat pana in
zilele noastre sub imperiul pseudoteoriei conform careia rasele perfectionate introduse in
regiuni noi , degenereaza.
- Ca urmare, trebuie facuta continuu importuri de reproducatori pt a le mentine
- Importurile continue de reproducatori au perpetuat criza de aclimatizare si au impiedicat
realizarea unei adaptari fenotipice de lunga durata , urmata de o adaptare genetica
- Perspectiva raselor de tranzitie este izolarea reproductiva si transformarea lor in rase
perfectionate

C) RASELE LOCALE (NATURALE ,PRIMITIVE)

- Sunt un agregat de populatii, izolate reproductiv prin bariere geografice, politice si prin
vointa omului
- Sunt adaptate la mediul natural, deci evolueaza sub influenta selectiei naturale ( RASELE DE
OVINE TIGAIE SI TURCANA )
- Sunt formate din populatii simple adica populatii mici care sunt raspandite in diverse zone
geografice ( nu toate aceste crescatorii poseda berbeci , cele care nu au se gasesc in sfera de
influenta genetica a celor care au berbeci)
- In afara de aceasta integrare genetica exista si o integrare economica prin organizarea
pasunatului
- Fiind adaptate la mediu natural , rasele locale sunt mai putin productive ca rasele
perfectionate
 LINIA

- Este o populatie simple, izolata reproduc de catre om si care funct sub influenta selectiei
sau aderiva genetice
- In functie de ponderea consagvinizarii pe generatie liniile sunt de 4 tipuri:
A) Liniile neconsagvinizate – sunt populatii simple , apartinand de regula unei rase si
diferentiate intre ele mai mult prin caractere productive decat morfologice, fiind
adaptate la mediul artificial cand apartin raselor artificiale sau la mediul natural cand
apartin raselor naturale , ele evolueaza cu a cresterii consagvinizarii de 1% p generatie
- Ameliorarea acestor linii se face in intreprinderi de ameliorare si se vizeaza obtinerea unui
progres genetic cat mai mare
- Valoarea economica a lor se stabileste prin comparare intre ele sau prin comparare printr-o
populatie stabila genetic in statiuni de testare
- Daca aceste linii sunt destinate incrucisarilor industriale pt obtinerea de hibrizi de
exploatare , valoarea economica a lor se stabileste prin compararea hibrizilor

B) Liniile moderatconsagvinizate – sunt populatii simple, diferentiate printre ele mai mult
prin caractere productive decat morfologice adaptate la mediul artificiall sau cel natural
- Evolueaza cu o crestere a consagvinizarii de 3% pe generatie (1-6%)
- Cresterea consagvinizarii pe generatie poate fi :
1) Rezultatul unei selectii intense
2) Poate viza mentinerea unei asemanari genetice ( inrudire) cu unii reproducatori
remarcabili – acest procedeu s-a numit „MECANISM CU CLICHET” si a stat la baza
formarii majoritatii raselor formate astazi care formeaza o mare asemanare genetice
( inrudire) cu fondatorii lor ( secolul trecut)

C) LINIA CONSAGVINIZATA – este cea mai mica populatie simpla , care se reproduce prin
consagvinizare stransa si tinde sa devina homozigota
- Evolueaza sub influenta derivei genetice si cresterea consagvinizarii este mai mare de 6% pe
generatie
- Liniile consagvinizate sunt folosite :
1) Incrucisari industriale la plante
2) Obtinerea animalelor de laborator
3) La pasari si porci obtinerea de linii consagvinizate in vederea obtinerea hibrizilor de
exploatare

D) LINIA (POPULATIA) STABILA GENETIC – este o populatie simpla in care frecventa genelor
si genotipurilor ramane neschimbata de la o generatie la alta pt ca se evita :
1) Selectia
2) Incrucisarea
3) Consagvinizarea
4) Deriva genetica
- Populatiile stabile genetice se folosesc:
1) CA POPULATII DE CONTROL PT MASURAREA PROGRESULUI GENETIC IN ALTE POPULATII
SUPUSE AMELIORARII
2) CA REZERVA DE GENE DE LA POPULATIILE PE CALE DE DISPARITIE ( GENOTECI)