Cresterea animalelor

1)Definierea notiunii de specie ;caractere de specie si speciile care

intereseaza zootehnia.
Specia este un grup de animale avand caractere morfologice si de comportament
asemanatoare , care se imperecheaza intre ele fara a admite imperecherea cu
animalele altor specii decat in cazuri exceptionale.
In cadrul unei specii se diferentiaza populatii de animale. O populatie de
animale este reprezentata de o grupa de animale asemanatoare d.p.d.v genetic ,
aceste animale traind intr-un spatiu limitat.
Caracterele de specie se impart in : c. morfologice , fiziologice , ecologice ,
etologice , geografice.
Caracterele morfologice pot fi interne(nr de vertebre , nr de coaste ,
particularitati anatomice ale organelor) , externe ( forma capului,penajul la pasare,
par la mamifere ) si citologice legate de nucleul celular(nr de cromozomi).
Caracterele fiziologice sunt de natura serologica , biochimica si reproductiva.
Caractele ecologice sunt date de faptul ca diferitele specii de animale dintr-un
areal s-au adaptat la convietuirea in comun .
Caracterele etologice sunt legate de afinitatea reproductiva a individului din
aceeasi specie si respingerea individului din alta specie.
Caracterele geografice – fiecarei specii ii corespunde un anumit areal
geographic in care gaseste cond prielnice de procreere.
Zootehnia se ocupa cu sectorul de crestere a animalelor de interes economic ,
calul , vaca , oaia , porcul , iepurele si pasarea .
2)Definirea notiunii de rasa;factorii care au determinat aparitia raselor si
a caracterelor de rasa.
Rasa este un grup de animale din aceeasi specie , cu origine comuna si
anumite insusiri ereditare asemanatoare creata de om in diferite locatii si in diferite
perioade de timp in vederea realizarii unor scopuri economice.
Factorii care au determinat apartia raselor se impart in 2 categorii : de natura
istorica si factorii artificiali.
Principalii factori naturali istorici sunt originea polifiletica a animalelor ,
domesticirea aceleeasi specii in centre de domesticire diferite precum si in diferite
etape istorice , migratiile animalelor din aceeasi specie dintr-un loc in altul . Sub
influenta factorilor naturali istorici s-au format rasele locale foarte rezistente la
conditiile de mediu.
Factorii artificiali sunt legati de interventia omului . Selectia si incrucisarile dirijate
de om au determinat formarea multor rase de animale mai productive decat cele
locale sau primitive dar mai putin rezistente la conditiile de mediu. La formarea
raselor de animale de catre om au mai contribuit si alti facori precum : modul de
adapostire al animalelor + alimentatia practicata.
Caracterul de rasa - Se cunosc 2 tipuri de caractere de rasa : morfologice si
fiziologice .
Caracterele morfologice – conformatia corporala , constitutia fina
/robusta/debila/grosolana , parul , pielea , scheletul si culoarea.
Caracterele fiziologice - productia ( rase specializate pt lapte , carne si mixte)
, prolificitate ( data de nr de reproductii ale unei femele /an ) , precocitatea ( varsta
maturitatii sexuale ) , capacitatea de valorificare a hranei )

3)Structura interna a rasei si subdiviziunile animalelor.

4)Clasificarea raselor de animale.
Animalele se pot clasifica in functie de mai multe criterii : anatomice , dupa
dezvoltarea corporala , conformatia corporala , profilul capului , origine , tipul de
productie , gradul de ameliorare , precocitate .
Clasificarea dupa criteriile anatomice se practica la ovine si porcine .
La ovine se iau in vedere dimensiunea si greutatea cozii. Din acest punct de
vedere, exista : rase cu coada lunga (Turcana , Tigaie , Merinos ) , cu coada lata ,
cu coada scurta si cu coada lata si fese groase.
La porcine se ia in vedere dimensiunea urechilor : rase cu urechi scurte , drepte ,
purtate in fata , mari si blegi .
Dupa dezvoltarea corporala, exista : rase usoare sau elipometrice , mijlocii sau
eumetrice si grele sau hipermetrice .
Dupa conformatia corporala, exista : longilinii , brevilinii si mediolinii.
Dupa profilul capului : - daliocefale , brevicefale , mezocefale.
Dupa origine - primigene (animale primitive :sura de stepa ), brachicere ,
brachicefale , akeratos .
Dupa tipul de productie : specializate si mixte
Dupa precocitate : - precoce si tardive
Dupa gradul de ameliorare : - animale primitive si animale cu diferite grade de
ameliorare .
5)Originea animalelor domestice

Originea animalelor poate fi : monofiletica , difilectia si polifilectica .

Cunoasterea originii animlaleor ne permite sa identificam in cadrul fiecarei specii
rasele cu cele mai mari asemanari .
Originea calului : majoritatea cercetatorilor sustin originea difilectica a calului .
Equus (Prejvalski) – europeni si mongoli
Equus gmellini – spercie disparuta
Equus robustus – au derivat caii grei din V Europei .
Originea taurinelor : polifiletica .
1 – Bos Taurus primigenius (bourul) => sura de stepa , in general taurinele de
stepa . Prezinta cap mare cuneiform.
2- Bos Taurus brachyceros – fruntea ingusta , dar mai lunga decat a altor taurine .
=>rasa Jersey ,Guernsey
3- Bos Taurus brachicephallus -=> rasa Pingzau. Au capul tronconic.
4-Bos Taurus frontosus – animale cu capul mare => rasa Simmental
5 – Bos Taurus akeratos – fara coarne , rase de taurine din Scnadinavia , Norvegia
si Suedia.
Originea oilor si a caprelor
Grupa mufloniforme – muflonul si arkarul
Grupa argaliforme
Din muflon au derivate oile cu coada scurta , iar din arkar cele cu coada lunga .
Grupa argaliforme – au derivate oile cu coada lata si fesele groase .rasa asiatica
KURDIUK
Originea caprelor . 3 Stramosi – Capra aegagrus – au derivate capre cu coarne late
si indoite in forma de sabie . Capra falconeri – coarne rasucite sub forma de
tirbuson . Capra Prisca – rasele europene de capre
 Originea suinelor – este polifiletica
Sus scropha ferrus – mistret European => porci europeni
Sus scropha vittatus – mistret Asiatic => rase de porci asiatici + p chinezesc cu
masca
Sus scropha mediteraneus – mistretul mediteranean = > mangalita
Originea pasarilor
Gaina – Galus Bankiwa
Curca – Meleagris GalloPavo gallopavo Linne – paduri S-E SUA
Bibilica – difiletica – Numita Meleagris si Ptiloryncha – Guineea ecuatoriala
Fazanul – Phasiamus Colchicus Colchicus
Porumbei – Columba livia
Potarnichea – perdix perdix Linne
Paun – pavo cristafus
Gasca – polifilectica – Anser Cinereus , Chenalopex aegyptiacus , Cygnopsis
cygnoides
Rata – Anas Boschas si Cairinia Moscata

6)Cauzele , momentele si localizarea domesticirii animalelor.

Acest proces biologic nu s-a petrecut odata pentru toate speciile de animale care
astazi sunt folosite in interesul omului .
Daca s-ar pune problema cunoasterii factorilor care au determinat domesticirea
animaleleor cu siguranta nu ar trebui sa fie omise 2 categorii de factori : de natura
utilitara si de natura religioasa .
Factorii de natura utilitara – se rezuma la interesul omului pentru productiile pe
care le asigura animalele. Omul primitiv a renuntat la vanatoare pt a isi asigura
hrana intrucat animalele aciuate pe langa casa lui ii dadeau cele necesare pentru a
trai.
 Factorii de natura religioasa – oamenii au folosit o serie de specii de animale
pentru oracole .
Domesticirea animalelor a inceput in antichitatea indepartata , a continuat de-a
lungul timpului fiind actuala si astazi . In antichitatea indepartata s-au domesticit :
oaia, capra, magarul, vaca, zebu, calul, porcul, camila, pisica, porumbelul, gaina,
viermele de matase de dud.
In antichitatea greaca – gasca , fazan ,albina europeana
In antichitatea romana – iepurele , nevastuica, rata comuna , bivolii si albina
comuna
In Evul Mediu – iak , ren , lama , cobai , lebada,turturica cu colier , crap , caras
auriu ,albina cu dunga
Sec 15 – curca
Sec16 – canarul si rata leseasca .
Sec 17 – fazanul auriu , argintiu si gulerat , gasca de Canada .
Epoca nedeterminata (nu este certa): zebra, elan, nutria, nurca, vulpe argintie,
soarece alb, srut, soim, papagal.
7)Modificarile aparute in urma domesticirii animalelor.
In urma domesticii apar 3 categorii de modificari : morfologice , fiziologice si de
comportament .
Modificarile morfologice privesc : conformatia coroporala , dimensiunile si
masa corporala , scheletul , parul , pielea si culoarea.
Conformatia corporala – la formele salbatice in cadrul aceleasi specii nu se
constata decat acelasi format corporal , in schimb la formele domestic , mai ales
daca intervine omul , apare o diversitate corporala.
Dimensiunile si masa corporala – spre deosebire de formele salbatice , formele
domesticite sunt mai scurte de picioare , cu mici exceptii , de asemenea s-au scurtat
oasele capului .
Scheletul – la cele domestic e mai fin si mai putin rezistent
Parul – la cele domestice a devenit mai intins si mai subtire in timp ce la cele
salbatice e gros aspru cret.
Pielea - la formele domestice nu cunoaste grosimea celor salbatice.
Culoarea – animalele salbatice au de regula o singura culoare , monotona ce
imita culoarea mediului ambiental , iar la cele domestice exista o varietate uriasa
de culori. De la cele simple la cele complexe.
Modificari fiziologice – productia , capacitatea de valorificare a hranei ,
prolificitatea si rezistenta organismului
Productia – animalele salbatice produc putin si calitate inferioara in timp ce cele
domestice asigura productii superioare .
Capacitatea de valorificare a hranei - productiile animalelor salbatice se
realizeaza cu un consum mare de hrana , in timp ce animalele domestic mananca
mai putin pentru obtinerea unor productii
Prolificitatea – e foarte crescuta la animalele domestic ameliorate ( mistretul fata o
data pe an 4-5 purcei / porcul domestic – 2-3 fatari/an – 20-25 purcei .)
Rezistenta organismului - a slabit la cele domestice
Modificari de comportament : - reflex de foame in prezenta omului , slabirea
acuitatii organelor de simt , s-a redus agresivitatea .
8)Aclimatizarea si degenerarea raselor de animale.
Prin aclimatizare se intelege o adaptare fenotipica de lunga durata a raselor ,
manifestand prin cresterea tolerantei fata de o expunere continua si repetata la un
stresor climatic complex. E preludiul unei aclimatizari genetice.
O rasa se poate aclimatiza dupa mai multe generatii.
Daca aclimatizarea nu are loc ea degenereaza . Semnele degenerarii sunt foarte
diferite . E afectata functia de reproductive; astfel femelele nu raman gestante ,
produsii rezultati din fatari sunt nedezvoltati , debili . Daca e vorba de o rasa
prolifica nu se mai obtine un numar de produsi specific rasei de produtie.
Totodata la degenerare scad vizibil productiile in timp ce resistenta organica e
considerabil diminuata.
Sunt 3 mari cauze de degenerare a raselor de animale :
-importul raselor se face in tari cu o clima total diferita de cea in care s-au format
- alimentia deficitara in substante nutrivie si adapostirea in conditii
necorespunzatoare

9)Clasificarea metodelor de selectie.

10)Fenomenul de heterozis si selectia pentru heterozis.

11)Incrucisarea de absorbtie
Se aplica in cazul cand apare necesitatea de a transforma o rasa locala primitiva
intr-o rasa perfectionata , pastrand genofondul rasei de ameliorat. In acest scop , se
imperecheaza succesiv 3-4 generatii , vacile din rasa de ameliorat cu taurii din rasa
perfectionata , pana se obtine o populatie noua cu insusiri morfoproductive
asemanatoare rasei amelioratoare . Masculii rezultati se valorifica pentru productia
de carne , iar femelele in urma selectiei se retin pentru imperecherea cu tauri din
rasa de ameliorat . E o metoda folosita in ameliorarea taurinelor la noi in tara dar si
in strainatate .ex: Simmental x sura de stepa = baltata romaneasca.
12 )Inscrucisarea de infuzie
Se practica o singura generatie si urmareste corectarea sau imbunatatirea unei
calitati pe care o poseda o alta rasa de valoare(amelioratoare) si care lipseste din
rasa locala ( de ameliorat). Asa cum spuneam , incrucisarea de infuzie are un
character limitat prin faptul ca nu atrage o transformare radicala a populatiei
supuse ameliorarii . Metoda este larg utilizata , in special pentru ridicarea
continutului in grasime a laptelui , cu ajutorul rasei Jersey . Asemenea incrucisari
s-au practicat la rasele Holstein Friza , Brown Swiss , Bruna.

13) Incrucisarea pentru formarea de rase noi .

Inscrucisarea pt formarea de rase noi consta in inscrucisarea a doua sau mai
multe rase de taurine , dupa scheme diferite , incat sa rezulte o rasa noua care sa
intruneasca cat mai multe din insusirile valoroase ale raselor participante la
imperecheri. Formarea de rase noi e necesara in contextul economic actual cand se
pune problema ca rasele sa corespunda din punct de vedere al nivelului productiv
si sa fie adaptate la cond de mediu specifice. Inainte de a incepe aceasta actiune de
incrucisare trebuie parcurse anumite etape : stabilirea standardului rasei dorite ,
alegerea raselor parentale , elaborarea planului de incrucisare . Metoda a fost
utilizata in formarea unor rase de taurine cu aptitudini de lapte carne si mixte
adaptate la conditii de mediu natural mai putin favorabile decat raselor
amelioratoare.
14) Incrucisari industriale
Incrucisarea industriala simpla se foloseste atunci cand se urmareste obtinerea unor
produsi de prima generatie cu aptitudini superioare raselor parentale. Metisii
rezultati din imperecherea indivizilor din 2 populatii diferite au o mare putere de
adaptabilitate la conditiile mediului exterior , o vitalitate sportia si un genofond
mai bogat. Metodele se practica pt productia de carne dar si pt cea de lapte.
Incrucisarea industriala dubla , tripla sau cvadrupla poate fi utilizata in scopul
valorificarii efectului heterozis , pt obtinerea de metisi cu insusiri superioare in
cazul celor doua productii , lapte si carne.
Incrucisarea industrial de rotatie consta in folosirea succesiva la incrucisarea a trei
sau patru rase. Eficienta in obtinerea metisilor pt carne dar si pt lapte.

15) Compozitia chimica a laptelui .

In laptele de vaca SU reprezinta 12.5% iar apa 87,5% .
Aceste valori difera mai mult sau mai putin in laptele altor specii de animale.
# Proteinele din lapte – cazeina (78-80% ) , proteine serice ( din zer) (20-30%)(alfa
lactalbuline ,beta lactoglobuline , imunoglobuline si proteaza peptone) . Sub
influenta cheagului cazeina coaguleaza si se formeaza branza . Proteinele serica
raman in zer de unde si denumire de proteine din zer. Prin fierberea zerului prot
serice se coaguleaza si se foarmeaz Urda .
# Lipidele din lapte sunt reprezentate de : trigliceride , fosfolipide(lecitina) si
steride . (colesterol)
#Glucidele din lapte sunt reprezentate de : maltoza , riboza, a.lactic si de lactoza
principalul glucid din lapte.
#Vit din lapte sunt liposolubile si hidrosolubile.
Laptele contine macroelemente si microelemente.
#Macroelementele sunt calciul si fosforul . Ca si P sunte legate de cazeina si
formeaza fosfocazeinat de calciu in proportie de 20%.

Enzimele din lapte pot fi :

-dupa origine : mamara , microbiana , sangvina si mixta
-dupa tipul de secretie si substratul asupra caruia actioneaza :
#oxidaze si reductase : peroxidaza , reductaza
# hidrolaze si fosforilaze : lactaza , lipaza , proteaza , fosforilaza alcalina

16)Bazele morfofiziologice ale productiei laptelui .

Glanda mamara se mai numeste uger . In alti termini glanda mama reprezinta un
ansamblu mamelonar ce are o greutate de 2-4% din greutatea corporala. Din punct
de vedere structural e formata din tesut glandular , cu aspect spongios alaturi de
care sunt tesut conjunctiv , vase de sange si nervi .
Ugerul e imbracat de o capsula fibro elastica prin care se vad venele laptelui .
Acceasi capsula fibro-elastica separa ugerul in 2 jumatati , dreapta si stanga in plan
medial .Fiecare jumatate e impartita in 2 sferturi anterior si posterior separate de o
bariera biologica. Fiecare sfert se termina cu cate un mamelon ce are in varf un
sfincter mamelonar.
Elementele secretoare ale laptelui sunt acinii glandulari sau alveolele glandulare.
In fiecare acin sau alveola glandulara sunt intre 40-100 cel epiteliale secretoare.
Din 150-240 acini glandulari => un lobul glandular . Mai multi lobuli glandulari
formeaza un lob glandular. Din fiecare acin pleaca un canalicul acinar.
Sistemul de evacuare al laptelui. Canaliculele acinare se deschid in canaliculele
intralobulare . Acestea trec in canaliculi interlobulare .Acestea trec in 5-20 canale
GALACTOFORE sau LACTIFERE ce trec in sinusuri galatofore. Din sinusul
galactofor in sinusul mamar apoi din sinusul mamar in mamelon ce are un canal
mamelonar .De aici in sfincterul mamelonar si laptele iese in exterior. Pt a se
produce un litru de lapte => 280-540 litri de sange trebuie sa circule.
Productia de lapte se afla sub control endocrine.
17)Factorii care influenteaza productia de lapte

Factorii care influenteaza productia de lapte sunt externi sau exogeni si interni
sau endogeni .
Factorii endogeni sau genetici .
# Tipul de metabolism > respirator ( caract vacilor de lapte )
>digestiv
>mixt
# Specia – productia de lapte variaza foarte mult intre specii cat si in cadrul
aceleasi specii
#Rasa –exista rase specializate pe productia de lapte sau specializate pe productia
de carne , precum si rase mixte .
#Individul – in cadrul fiecarei rase exista indivizi cu potential genetic insemnat
care selectionati pot deveni creatori de linii
# Dezv corporala
#Conformatia corporala – in functie de dimensiunea de lungime , de largime pe
care le are animalul . Poate fi sub forma de trapez sau dreptunghi
#Constitutia – Poate fi fina , debila sau grosonala .Vacile de lapte trebuie sa fie
fine spre robuste. Vacile de carne constitutia robusta . Constitutia grosolana da
productii mici .
# Starea de sanatate – un animal sanatos e o garantie pentru productia laptelui .
#Varsta – productia de lapte creste de la lactatia 1 pana la a3a a4a dupa care
urmeaza o perioada stationara continuata cu o scadere mai mult sau mai putin
vizibila.
# Repausul mamar – perioada scursa de la intarcarea vacii si pana la urmatoarea
fatare. (50-60 zile )
#Repausul sexual – service period - e intervalul de la fatare si pana la prima
monta fecunda .
 # Calving periodul – intervalul dintre 2 fatari
# Durata lactatiei – 305 zile.

Factorii exogeni
# Microclimatul – temp. ambientala , umiditatea relativa a aerului , curentii de aer
. Orice deviere de la factorii de microclimate optim reduce semnificativ productia
de lapte.
# Nutritia si Adaparea - prin hrana administrata trebuie sa ii asiguri animalului
necesarul de energie si subst nutritive atat pt functiile vitale cat si pt reproductie.
Apa trebui sa se asigure la discretie si sa fie de cea mai buna calitate.
# Igiena grajdului si animalului – un lapte curat se obtine de la un animal
intretinut , de la un adapost igienic. Animalul trebuie pansat sau tesalat .
#Gimnastica functionala - practica si exploatarea vacilor de lapte ne-a aratat ca
animalele in stabulatie permanenta au probleme serioase care genereaza scaderea
productiei de lapte. Astfel animelel trebuie sa fie scoase in fiecare zi , iarna in
padoc si vara la pasune.
#Mulsul - poate genera o productie mai mare sau mai mica de lapte. Daca vrem
o productie mai mare de lapte si cu o incarcatura microbiologica redusa e nevoie ca
inaintea fiecarui muls sa spalam ugerul vacii , sa-l uscam si sa il masam .

18)Controlul si productia de lapte

Intrucat e imposibil sa se faca contrulul de lapte individual si zilnic s-a

acceptat controlul periodic din 28 in 28 de zile.
In ziua de control se noteaza laptele muls de la fiecare vaca la fiecare mulsoare.
Prin insumarea cantitatii de lapte pe mulsori se obtine productia zilnica a fiecarei
vaci . Aceasta se inmulteste cu 28 si se obtine productia de lapte fiecarei vaci in 28
de zile . Intr-un an se efectueaza 13 controale.
 Indicatorii urmariti : - prodctia de lapte mulsa de la fiecare vaca , - nr de celule
somatice , - procentul de grasimi , - procentul de proteine , - procentul de fractiuni
cazeinice.

19) Compozitia chimica a carnii

In carne la fel ca oricare alt produs animal exista apa si SU .

La randul ei SU e reprez de SO si substante minerale. Apa reprezinta 2/3 . In
categoria SO intra : proteine , lipide , glucide , vitamin si enzime . Substantele
neorganice respectiv cele minerale sunt date de macroelemente si microelemente.
#Proteinile din carne determina valoarea nutritive iar lipidele valoarea energetic a
acesteia . Felul proteinelor din carne variaza in functie de componentele fibrei
musculare striate asa incat exista proteine din sarcolema , proteine din sarcoplasma
si proteine din nucleii periferici.
Prot din sarcolema – colagenul elastina si reticulina . Proteine cu o valoare
nutritiva scazuta
Prot din sarcoplasma – proteinele din miofibrile si proteinele din plasma
interfibrilara.
Miofibrilele sunt organite speciale ale fibrei musculare striate. Ele se prezinta ca o
succesiune alternative de discuri clare si intunecate care dau aspectul striat al FMS.
Proteinele din miofibrile sunt proteine contractile care asigura contractia fibrei
musculare striate si implicit a muschiului striat. Miozina A 30% , Actina fibrilara si
globulara (13%) si Tropomiozina –cantitate mica. Miogen , mioalbumina ,
mioglobulina
Proteinele din nucleii periferici – in nuclei periferici sunt nucleoproteide alcatuite
din proteine propiu-zise de tipul histonelor si protaminelor.
#Lipidele din carne
Lipidele sunt reprezentate de trigliceride .(reprezinta faza grasa aflata in cantitatea
cea mai mare). Fosfolipide (cefalina, lecitina ) si steride( colesterol)
#Glucidele din carne – in cantitati mici dar suficiente pentru a da carnii un gust
placut.
Principalul glucid din carne este glicogenul alaturi de care se mai gasesc –glucoza ,
riboza,fructoza , maltoza si acid lactic.
#Substantele minerale – in cantitati reduse in carne (0,7 -1,2 %) , reprezentate de
micro si macroelemente.
# Vitaminele apartin mai mult grupei de vitamine hidrosolubile (Complexul B)
# Enzimele sunt numeroase – fara ele e imposibila desfasurarea proceselor
biochimice. Proteaza , lipaza , catepsinaza , fosforilaza.

20) Bazele fiziologice ale productiei de carne.

21)Factorii care influenteaza productia calitativa si cantitativa de
carne
DPDV cantitativ productia de carne e infuentata de factori interni si de factori
externi. Ex de factori interni : specia , rasa , hibridul , individul , varsta
,randamentul la sacrificiu , suprafata ochiului de muschi , grosimea fibrelor
musculare , raportul dintre carne si oase.
Factorii exteneri : microclimatul din adaposturi , nivelul cantitativ al hranei ,
calitatea apai de baut

DPDV calitativ productia de carne este influetata de un SUMUM de factori.

Astfel calitatea carnii este data de :
-factori senzoriali(culoarea carnii,gradul de marmorare ,structura )
-factori legati de valoarea nutritiva(continut in vitamine , proteine si lipide)
-factori igieni si toxicologici(valoarea ph-ului)
-legati de tehnica de prelucare
Steinhauf considera ca prin notiunea de calitate a carnii trebuie sa se inteleaga
efectul factorilor directi si indirecti ce actioneaza asupra carnii.
Factori directi : - continutul in substante nutritive , - legati de prelucrare, - fizici si
chimici cu caracter special , - dietetici si culinari .
Factori indirecti : - modul de valorificare al carnii , gradul de apreciere de catre
populatie a unitatilor producatoare de carne , reclama facuta carnii pe piata ,
cerintele pietii asupra notiunii de calitate a carnii

22)Controlul productiei de carne

Se realizeaza in functie de nivelul sporului mediu zilnic de crestere in greutate
stabilit pe faze de crestere si pe intreaga perioada .
In acest timp se urmareste consumul specific de hrana sau indicele de conversie al
hranei .

23)Tipuri morfoproductive la ovine

Tipul de lapte
- Conformatia dolicomorfa (forme lungi , membre si gat)
-Dimensiuni corporale – forme lungi, inguste
-greutate corporala – mijlocie
-pielea fina
-osatura – fina si compacta
- Rasa – friza si awassi

Tipul de carne
-conformatie brevimorfa (gat scurt , membre scurte , corp lung si larg)
-dimensiuni corporale – largime si adancime foarte bine dezvoltate
-osatura bine dezvoltata
-greutate mare
-pielea subtire si buretoasa………………..rase – Hampshire
Tipul de pielicele
-conformatie dolicomorfa (format corp dreptunghiular)
-dimensiunea corporala – trunchi ingust , piriform ,coada bilobata , se termina in S
-greutate mijlocie…,……..osatura bine dezv……………..piele groasa …rasa
KARAKUL

Tipul de lana
Conformatia mezomorfa ……dimensiunea –talie mica ,mijlocie……..osatura bine
dezvoltata……..greutate mijlocie …………piele groasa ,densa cu pliuri cutanate
sub forma de salba sau cravata …………….rasa Merinos Australian si
transilvanean
Tip MIXT
Are insusiri morfo productive intermediare .Rase – tipuri de lana/carne (merinos de
palas / german ) , carne / lana (texel ) , lapte / pielicele (turcana ) , tip de lana
semifinal ( tigaia)

24) Clasificarea lanurilor

Se clasifica in :
a) Lanuri fine – finetea (10-28 microni ) , lungimea 5-10 cm , nr de ondulatii pe
cm (multe) , fara strat medular …………MERINOS
b) Lanuri semi-fine – finetea 28-37 microni , lungimea 8-15 cm , ondulatii
putine , poate prezenta strat medular………..TIGAIE
c) Lanuri grosiere – finetea 40 microni , lungimea de 15-30 cm , ondulatii pe
cm foarte putine si strat medular dezvoltat ……..Turcana si Karakul
Fibra de lana e protejata la exterior de o substanta USUC . Cea mai mare cantitate
de usuc se intalneste la lanurile fine si cea mai mica la cele grosiere . Productia de
lana obtinuta de la oi se caracterizeaza in functie de randamentul la spalare,caci
prin spalare se inaltura usucul. Lanurile fine –rand la spalare 32-42% , semifine 40-
45% si grosiere peste 50 .
25) Factorii care influenteaza productia de lana

Interni si externi
Factorii interni : rasa , individul, varsta si regiunea corporala. Lana creste pe oaie
pana la 3-4 ani . Se obtine o productie constanta pana la 4-5 ani dupa care incepe
sa descreasca . In acest context oile se exploateaza aproximativ 8 ani .
Regiunea corporala – lana se recolteaza de pe trenul mijlociu 40-60% din
cantitatea totala de lana. Extremitatile corpului precum cap, abdomenul , de la jaret
in jos dau cea mai mica cant de lana.
Factorii externi : microclimatul , sezonul si nivelul de alimentatie.

26)Controlul productiei de lana

Lana se apreciaza dpdv calitativ si cantitativ odata cu tunderea sa de pe corpul

animalului. Oile se tund in lunile mai – iunie . Cu aceasta ocazie se determina
productia bruta de lana. Ulterior se afla productia de lana spalata . Calitatea fibrei
de lana se stabileste pe probele de lana recoltate din regiunea spetei odata cu
tunderea . Ca orientare in aprecierea fibrei de lana se utilizeaza cheia FOLDUREX.
F – finetea , O ondulatia L lungimea D desimea U uniformitatea R resist la
tractiune , torsiune si EX extinderea lanii pe corp.

27) Structura oualelor ; compozitia chimica a oului intreg .

28) Comp chimica a albusului
29) Compozitia chimia a galbenusului
30)Compozitia chimica a cojii minerale
31)Aparatul genital femel la pasari
Aparatul genital femel la gaina este format din ovarul stang si oviductul
stang.In stadiu embrionar exista si ovarul drept si respective oviductul drept. La
scurt timp acestea involueaza .
Ovarul gainii e plasat pe fata ventrala a lobului anterior al rinichiului stang.
DPDV structural ovarul e format din : cortex la exterior si zona medulara . La
nivelul cortexului , foliculii ovarieni in diferite stadii de dezvoltare. Zona medulara
e foarte bogata in vase de sange si nervi .
Oviductul e alcatuit din 5 segmente : INFUNDIBULUM , MAGNUM , ISTM ,
UTERUS , VAGINA.
In Infundibulum cade ovulul matur care poate fi sau nu fecundat. Daca e
fecundat se numeste celula ou sau zigot. La expulzarea din organismul matern a
oului complet format segmentatia e ajunsa la faza de blastodisc.Daca oul e pus in
conditii de incubare la closca sau in incubator segmentatia e preluata de neurulatie
si aceasta de organogeneza. In final => pui de o zi sau boboc de o zi.
Oul nefecundat devine ou de consum .
In Magnum glandele albuminifere secreta albusul din care se structureaza salazele
, ce aduce galbenusul in pozitia centrala . In ISTM sunt fabricate membranele
cochiliere : interna si externa . Imediat dupa expulzia oului datorita diferentei de
temperatura dintre organism si temperatura mediului extern se pierde apa din albus
ceea ce face ca membranele cochiliere sa se indeparteze intre ele in dreptul
capatului gros al oului . Se formeaza camera de aer.
In Uterus se formeaza coaja minerala in timp de 18-20 ore, in timp ce in magnum
sta 2 ore , in istm 75 min , in trompa 15 minute . In vagina stagneaza extreme de
putin . Ultima parte a aparatului genital femel se suprapune peste CLOACA.
Orificiul extern vaginal se deschide pe plafonul cloacei . In timpul ouatului
orificiul extern vaginal in mod reflex se apropie de anus , urmand ca oul sa fie
expulzat in mediu extern . Daca gaina e bolnava sau batrana m. vaginali sunt slabiti
, oul complet format cade pt scurt timp in cloaca , unde se murdareste cu materii
fecale si de aici el e eliminat in mediu extern.
32) Ovogeneza

Formarea membranelor tertiare reprezinta formarea albusului , a membranei

cochiliere si a cojii minerale.
Pleaca de o singura celula cu un nucleu central si rezulta ovogonia .Puicutele se
nasc cu ovogoniile deja formate . Pe parcursul vietii pasarilor nu se mai formeaza
alte ovogonii. 200 macroscopice si milioane microscopice.
Numai foarte putine ovogonii evolueaza restul involueaza printr-un proces de
atrezie foliculara.
Stadiile de evolutie ale unei ovogonii incepe de la un ovocit.Ovocitul in foliculul
ovarian primar =>folicul ovarian secundar => folic ovarian tertiar ce reprezinta
ovula matura. La exterior are o membrane vitelina imbracata la exterior de zona
radiate.Intre membrana vitelina si zona radiata e un spatiu perivitelin.Zona Radiata
e acoperita de o granuloasa iar cea granuloasa de cellule tecale ce structureaza
teaca externa si interna. Zona Radiata permite trecerea subst nutritive din ext catre
int. Granuloasa secreta vitelusul alb bogat in proteine si cel galben bogat in lipide.
Vitelusul e transferat in interiorul oului.
Teaca interna structurata din celule tecale joaca un rol endocrin secretand hormoni
foliculari . Teaca externa joaca un rol de protejare a oului.
Datorita acumularii de vitelus nucleul e deplasat la periferie . In jurul lui se
formeaza discul germinativ sau banutul .
Datorita greutatii sale ovulul se desprinde de ovar dar ramane agatat de aceste
printr-un pedicul folicular. La momentul ovulatiei se desprind straturile din zona
stigmei si ovulul matur e eliberat cazand in infundibulum .
Stigma reprezinta o zona foarte slab vascularizata .
La o gaina foarte buna producatoare de oua , pe suprafata ovarului sunt foarte multi
foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare care dau aspectul de ciorchine de
strugure.