1

Тема 3. RASA ŞI STRUCTURA EI

3.1. Noţiunea şi caractere de rasă. Factorii ce au influinţat formărea raselor

Prin noţiunea de „rasă" se înţelege un grup compact de animale de acceaşi

specie, care:
- este creat artificial de om;
- au origine comune şi caractere specifice conservate eriditar, care le deosebesc
de alte grupuri de animale de aceeaşi specie;
- transmit stabil însuşirile lor specifice de la părinţi la urmaşi;
- prezintă un număr suficient, ceea ce permite înmulţirea în interiorul ei, fără a
folosi împerecherea înrudită.
Noţiunea de „rasă" se foloseşte în zootehnie pentru sistematizarea variabilităţii a
grupei de indivizi în cadrul unei specii.
Rasa este şi un mijloc de bază de producţie în zootehnie. Cu cît rasa este mai
productivă, cu atît ramura este mai profitabilă.
Rasa există în mod independent, are structura ei înternă şi specializată, se găseşte
într-o continuă transformare dirijat de om. Prin urmare să schimbă specializarea rasei,
arealul de ameliorarea, numărul de animale, unele rase sunt înlocuite de altele.
Caractere de rasă. Animalele din diferite rase, în cadrul unei specii, se deosebesc
între ele prin diferite însuşiri morfologice şi fiziologice, numite caractere de rasă.
Acestea ne permit să determinăm apartenenţa lor la o rasă sau alta.
Dintre сaractere morfologice mai distinctive sunt:
- talia şi masa corporală a animalului, în funcţie de care, în cadrul fiecărei specii
se deosebesc rase de talie mică, mare şi mijlocie, rase de cai şi găine uşoare, grele şi
intermediare etc.;
- profilul capului, care poate fi la cai, ovine şi caprine drept, convex sau concav.
- mărimea, forma şi direcţie urechilor constituie un caracter de recunoaştere a
raselor, mai ales la iepurii de casă, ovine şi porcine.
-forma crestei la păsări poate prezenta variaţii foarte mari - simplă, rozetă, boabă,
nuciformă.
- mărimea, forma şi portul cozii la ovine şi păsări. De exemplu, la ovine de rasa
Edilbiaev coada prezintă un depozit de grăsime în formă lată; Karakul – vîrful este
subţire şi în forma de litera „S”; Friză - dreaptă, lungă, subţire şi fără lînă; la rasa
Somali - în formă de apendice slab;
- fineţea lînii la ovine – depinde de rasa în primul rînd. Lîna fină indică provenirea
ei de la o rasă de tip Merinos, semifină - de la ovine de Ţigaie, lîna grosieră - de la rasa
Karakul sau alte rase de acest tip;
-culoarea părului şi a penajului, mai cu seamă la taurine şi păsări. De exemplu,
taurinele din rasa Roşie de stepă au culoarea roşie, cele din rasa Jersey - sură etc.
Caractere fiziologice sunt, de asemenea, întrucîtva specifice pentru fiecare rasă şi
mai variabile de la un ibdivid la altul în cuprinsul aceleiaşi rase decît caracterile
morfologice. Acestea se referă la:
 2

- nivelul de producţie: 9000-12000 kg de lapte la o vacă pe lactaţie în medie pe

turmă precum şi o mulţime de recorduri inregistrat la productia de lapte (de exemplu,
32735 kg stabilit de vaca Ever-Green; 30805 kg - de vaca Muranda Oscar
Lucinda; 28777 kg - de vaca Twin-B-Dairy Aerosta Lynn Ever-Green la lactatie a III-
a, a II-a pe o perioada de 365 zile) se obţine de la rasa Holştein;
- prolificitatea: este diferită dintre rase şi constituie un caracter specific. De
exemplu, la oile de rasa Romanov prolificitatea (miei obţinuţi la 100 de oi fătate) este
foarte ridicată (250-320%), la cele de rasa Ţigaie şi la multe alte rase de oi este 120-
125%;
- precocitatea sau o creşterea rapidă şi ajungerea la stare adultă într-un timp scurt,
pentru să fie exploatate mai curînd, este atributul unor anumite rase. De exemplu, în
condiţii optime de întrţinere şi alimentaţie, tineretul de ovine de rasa Friză poate fi
introdus la montă la vârsta de 7 – 8 luni, cel de rasa Ţigaie – 16 - 18 luni;
- folosirea hranei: în fiecare rasa există indivizi care consumă hrana mai mult, iar
producţie dau mai puţin şi invers. Cu toate acestea, există diferenţe între rase, în
capacitatea lor de a utiliza hrana.

Rasele s-au format după domesticirea diferitelor specii de animale sălbatice. Acest
proces a fost influenţat de factori naturale şi artificiale.
Factorii naturale sunt:
-domesticirea aceleiaşi specii de animale sălbatice în mai multe centre de
civilizaţii umane. Diferenţele de relief, climă, vegetaţie a condus la formarea diferitelor
rase. Se deosebesc 6 centre principale: asiatic (zona Azia mică, Caucaz, Iran),
european (zona Mării Mideterană), indian, chinezesc mic (Indochina, arhipelagil
Malaiez), africanm (zona Nord-Vest), american (zona Andzilor). De exemplu, boul,
oaia, capra, porcul, calul au fost domesticite în centrul asiatic şi european, iar astfel de
specii ca bivolul, zebul, yakul, găina - în centrul indian,chinezesc mic;
-originea polifiletică. Aceasta înseamnă că rasele în cadrul a unui specii de
animale domestice au provenit de la mai multe forme sălbatice apropiate. De exemplu,
ovinele au provenit din trei forme sălbatice (muflonul, arcarul şi argali), calul domestic
– din doi (trapanul şi calul Prejvalski) şi porcul la fel (mistreţul european, mistreţul
asiatic);
-migraţiile a unor grupuri mari de animale în căutarea condiţiilor mai prielnice de
mediu, fie de sine stătător, fie împreună cu popoarele care migrau în alte regiuni. Prin
această, migraţia a dus la izolarea teritorială sau geografică (munţii, marea, maştini,
geţeri etc.) şi reproductivă între animalelor emigrate în condiţii noi de mediu şi celor
rămase pe loc. Ca urmare, s-a format o populaţie nouă de animale cu caracterile
specifice şi mai apoi – rase.
Cauze naturale au contribuit la formarea raselor naturale. Ele se mai numesc
rase primitive.
Factorii artificiale , care au provocat formarea a raselor noi, sunt:
-intervenţia omului, printr-o serie de mijloace: alimentaţia raţională, ameliorarea
condiţiilor de întreţinere şi îngrijire, antrenamentul funcţional, metodele de ameliorarea
(selecţia artificială, potrevirea perechelor, creşterea în rasă pură şi prin încrucişare
 3

etc.),dirijate spre obţinerea unor producţii mari de interese economice. Aceasta a condus
la formarea unor rase artificiale (culturale), care derivă din rase naturale (primitive),
în decursul căruia se desting stadiul de ameliorare şi apoi ajung la perfecţoinare;
-condiţiile sociali-economice. O dată cu creşterea populaţiei urbane au crescut
necesităţile în produse de origine animală, care nu puteau fi obţinute de la rasele
locale, tardive, cu producţii reduse. Aceasta a impus omul să caute modalităţi de
creştere a producţiei prin formarea de rase înalt productive, specializate în obţinerea
unor sau altor producţii.
Rasele nou create, fiind importate în alte ţări şi încrucişate cu femelele din rasele
locale, au influenţat pozitiv la formarea altor rase noi.
Factorii artificiale au contribuit la formarea raselor artificiale sau culturale.