3.

Încrengătura
Apicomplexa
(gr.apex, vârf+complex, de jur împrejur).
 Sunt în exclusivitate forme parazite care trăiesc în celulele
epiteliale, în globulele roșii și în alte tipuri de celule, la om și
la diferite animale -nevertebrate și vertebrate.
 În momentul când trec de la o gazdă la alta, aceste organisme
se închistează dând naşter unor forme numite spori, de unde
şi numele de Sporozoa.
 Denumirea de Apicomplexa provine de la complexul apical,
prezent în anumite stadii (merozoiţi, sporozoiţi) cu ajutorul
căruia aceste organisme se ataşează sau penetrează celula
gazdă.
Adaptările la viața parazitară:
 Datorită modului de viaţă parazit, structura corpului este
foarte simplificată.
 Hrănirea se realizează prin osmoză pe întreaga suprafaţă a
corpului.
 Respirația anaerobă.
 Organitele de deplasare lipsesc.
Dezvoltarea cuprinde aspecte foarte complicate și variate; se face
prin alternarea fazei asexuată şi sexuată.
În ciclul de dezvoltare are loc alternarea a 3 faze:
-faza gamogonica (gamogonia) este faza sexuata în care doi gameti
se unesc formand zigotul.
-faza sporogonica (sporogonia) in urma diviziunii zigotului se
formeaza spori, celule de înmulțire formate fără fecundatie.
-faza schizogonica (schizogonia=merogonia) inmultirea asexuata
prin diviziunea binara sau multipla a unui individ.
 Clasa Sporozoa
1.Ord. Coccidia
 Parazitează în celulele epiteliale
 Se întălnesc forme monoxene şi dixene
 Sporogonia are loc în mediul exterior
 1.1 Fam. Eimeridae
 1.2Fam. Toxoplasmidae
2.Ord. Haemosporidia
 parazitează în eritrocite, şi în sistemul
reticulo-endotelial (ficat, splină, măduvă
osoasă, ganglioni limfatici).
 sunt heteroxene (gr. heteros=diferit,
xenos=gazda),
- faza asex. are loc în eritrocite, şi în
sistemul reticulo-endotelial la vertebrate
- faza sexuată (gametogonia, sporogonia) în
corpul artopodelor
2.1 Fam. Plasmodidae
2.2 Fam. Babesidae
 Sunt forme parazite intracelular, la
nevertebrate și vertebrate, cu morfologia
externă și internă modificată profund din
cauza modului de viata.
 Corpul are formă ovală formată din
membrană, citoplasmă, nucleu.
 3. Reproducerea are loc prin schimbul a 3 faze:
schizogonie (asex.), gametogonie (sex.), sporogonia
(asex.)
 1.1 Fam. Eimeridae
Coccidiile sunt paraziți intracelulari în epiteliul intestinal, ficat, rinichi, uter la nevertebrate
și vertebrate. Membrii acestei familii paraziteaza lanumeroase specii de animale producâd
boli numite generic coccidioze. Ciclul evolutiv al eimeriidelor este monoxen (deoarece
ciclul de viață este finalizat într-o singură gazdă ) iar speciile parazite manifesta
specificitate fata de gazda (stenoxen).
Coccidiozele determină pierderi economice mari în sectorul creșterii tineretului la
diferite specii de animale (păsări. iepuri, bovine, ovine, porcine).

Eimeria (Coccidium) zurni produce dizenteria la bovine.

Eimeria (Coccidium) stidae produce coccidioza hepatica la iepure.
Ficatul bolnav prezinta nodozitati albe cu un lichid vascos cu oochisturi.
Eimeria (Coccidium) perforans produce coccidioza intestinala la iepure.
Eimeria (Coccidium) avium paraziteaza în intestin la gaini si alte pasari.
 Ciclul de dezvoltare la Eimeria sp.

Faza schizogonică (schizogonia). Gazda (ex. iepurele de casă) se infestează cu coccidii înghițind
oochiștii împreună cu hrana. În intestinul de iepure, membrana oochistului se dizolvă iar sporozoiții
pătrund în celulele epiteliale ale intestinului unde se transformă în trofozoiți. El crește și se transformă
într-un schizont. Nucleul schizontului se divide succesiv de mai multe ori, formînd (8-60)
merozoiți.
Merozoizii formați pătrund în alte celule cresc- schizont –suferă procesul de schizogonie –merozoizii.
Acest proces se repetă de 2-3 ori fiind atacate un număr din ce în ce mai mare de celule epiteliale ale
gazdei.
Gamogonia. Dupa mai multe cicluri schizogonice, merozoizii se transforma devenind gamonti . Acestia
se diferentiaza unii devenind microgameti altii macrogameti . Prin copularea gametilor se formeaza
zigotul care prin inchistare se transforma in oochist . Oochistul isi continua dezvoltarea numai in prezenta
oxigenului, astfel faza urmatoare se petrece in mediul extern.

Sporogonia. Nucleul oochistului se divide formand 4 spori cu cate 2 sporozoizi in fiecare.

I – prima generaţie a schizogoniei;
II – a doua generaţie a schizogoniei;
III – a treia generaţie a schizogoniei;
IV – gametogonia;
V – sporogonia;
1 – sporozoizi;
2 – un schizont tânăr;
3 – un schizont în creştere cu numeroase nuclee;
4 – un schizont, ce se desface în merozoizi;
5 – dezvoltarea gamonţilor;
6 – dezvoltarea macrogametului;
6 a – dezvoltarea microgameţilor;
7 – microgamet;
8 – oochist;
9 – oochist, în care începe procesul de sporogonie;
10 – oochist cu patru sporoblaste şi corpul restant;
11 – dezvoltarea sporoblastelor;
12 – oochiste cu patru spori,în fiecare spor câte doi sporozoizi.

Schema ciclului de dezvoltarea a coccidiilor

din genul Eimeria (după Heisin)
Eimeria (oochist)
 1.2.Fam. Toxoplasmidae
Toxoplasma gondii - toxoplasmoză

• Este o cocidioză periculoasă pentru om. Gazda principală sunt pisicile în

intestinul căruia parazitul se x asex şi sex. Pisicile se infectează prin ingerarea
de oochisturi direct din natură şi prin consumare de şoareci. Omul se poate
infesta prin consumarea de carne insuficient prelucrată şi prin preluarea
oochisturilor direct din natură. Boala este de obicei uşoară până la
asimptomatice la adulţi cu imunitate bună.
• Pericol prezintă pentru gravide, toxoplazma prin placentă se poate transmite
fătului ce poate duce la moartea lui.
• Toxoplazma este larg răspândită în lume:30% America de Nord, 50% Cuba şi
90% Fraţa
 2.Ord. Haemosporidia
Cuprinde sporozoare parazite în globulele roşii la vertebrate.
Ciclul de dezvoltare are loc pe două gazde
În ciclul vital se disting 3 faze: schizogonia, gametogonia, sporogonia.

2.1 Fam. Plasmodidae

Ciclul de dezvoltare la Plasmodium malariae
Boala se numeşte malarie sau frigurile de baltă.
Este una din cele mai răspândite boli infecţioase pe glob.
40% din populaţie trăieşte în zonele endemice (ţările tropicale şi subtropicale)
300-500 mln. de persoane sunt afectate, provocând ~2mln decese (90% în
Africa)
Cele mai mari şi mai stabile focare de pe glob sunt Africa, Asia de Sud-Est şi
America Latină.
Omul este o gazdă intermediară, iar ţânţarul Anopheles (femela) este gazda definitivă.

Ciclul la om: ţânţarul în timpul procesului de hrănire inoculează în capilare formele infectante – sporozoiţii,
aflate în glandele salivare. După ce sunt vehiculate prin sânge, aceştia ajung şi se stabilesc în ficat, unde vor
pătrunde în interiorul hepatocitelor. Aici se vor dezvolta şi matura pentru a forma un schizont tisular, plin cu
merozoiţi. Toate etapele de până acum nu sunt însoţite de nici un fel de simptom şi durează între 6 zile şi câteva
luni, în funcţie de specia de Plasmodium. Merozoiţii eliberaţi ajung în circulaţie şi fiecare dintre ei va pătrunde
într-o hematie, unde ciclul se repetă trofozoit-schizont – merozoizi. Această fază se numește schizogonie
eritrocitară.

Ciclul la vector: într-una dintre etapele de dezvoltare la om, Plasmodiile produc gametociţi în interiorul
hematiilor. În timpul hrănirii, ţânţarul absoarbe gametociţii. În interiorul său, aceştia se vor transforma în
gameţi ce vor fecunda. Rezultatul fiind apariţia unui oochist implantat în peretele stomacului. În interiorul lui,
se vor forma sporozoiţii ce vor migra în glandele salivare, aşteptând să fie inoculaţi la următoarea masă pentru a
relua ciclul evolutiv.

Gazda definitivă (GD) reprezintă organismul care adăposteşte formele adulte ale metazoarelor sau cele sexuate
ale protozoarelor.
Gazda intermediară (GI) reprezintă specia în care trăiesc formele larvare sau generaţia asexuată a protozoarelor
parazite.
Plasmodium in red blood cell

Infestarea eritrocitară
(Source: Boddey and Cowman,
2013)
 Simptomele
MALARIEI

- Cefalee
Piele
-frisoane
-transpiraţie
- Febră
Respirator
-tusă uscată
-Durere
Oboseală
Splină
Spate -extindere

-durere

Stomac
-greaţă
-vomă
Cele mai mari şi mai stabile focare de pe glob sunt Africa, Asia de Sud-Est şi
America Latină.

AREALUL ENDEMIC AL MALARIEI

Zone senzitive la clorochine

Zone rezistente la clorochine

Zone multirezistente la tratamentul malariei

 2.2 Fam. Babesidae

 Babesiile produc boli numite babesiose

sau piroplasmoze. Ele paraziteaza
globulele rosii ale mamiferelor fiind
transmise de acarieni (capuse).
 In urma actiunii parazitului, se declanseaza o
distrugere masiva a hematiilor, insotita de
accese puternice de febra de 420 C.
http://petsmd.ro/category/bo
li-produse-de-paraziti/
• Babesiile se caracterizează printr-o specificitate strânsă față de gazde. Astfel, babesiidele de la bovine nu parazitează
ovinele și cabalinele și invers.
• Ciclul evolutiv la babesii se desfășoară la două gazde, una fiind reprezentată de diferite animale domestice
(bovine, ovine, cabaline, caprine) și cealaltă de căpușe din familia Ixodidae.
• Căpușa, suge sânge de la animalul bolnav (bovine, caprine), împreună cu elementele sexuale (macrogameți și
microgameți) ale babesiidelor.
• În tubul digestiv al căpușelor are loc fecundația și formarea zigotului apoi a oochinetului, din care prin diviziune directă
se formează. Sporozoiții se răspândesc în corpul căpușelor pătrund în ovare și se transmit ereditar la o nouă
generație de căpușe.
• Aceste căpușe la rândul lor transmit sporozoiții la animale în momentul în care se hrănesc cu sânge. Sporozoiții
inoculați de către căpușe la noua gazdă prin
• înțepare dau naștere la noi paraziți prin diviziune directă, care pătrund în hematii.
• Babesiile se înmulțesc în hematiile gazdă pe care le distrug și invadează alte hematii, înmulțirea repetându-se de
câteva ori. Ca reyultat numărul hematiilor, se reduce drastic(anemie).
• La un moment dat, în hematii se formează gameții (macrogameți și microgameți) care vor fi preluați odată cu sîngele de
către căpușă și ciclul se repetă.
Mucoasa conjuctivală este colorată în galben
(icter). Mucoasa bucală este colorată în galben(prezintă
icter)
 2.3 Familia Theileriidae
1. Formele asexuate se dezvoltă iniţial în limfocite şi apoi în eritrocite la
rumegătoarele mari şi mici(G.I)
2. Paraziţii sunt transmişi de căpuşele Ixode (G.D).Infectarea are loc prin
inocularea ca sporozoiţi de către căpuşe infectate în timpul hrănirii pe
animale sănătoase.