UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498
www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro

REFERAT LA DISCIPLINA

CREȘTEREA ANIMALELOR

Structura genetică a populațiilor de taurine în România.

Student: Șerban Darius-Cristian

Grupa 3208
2020
Cuprins
Introducere………………………………………………………2
Caracterizarea fenotipică şi genotipică a rasei Sură de Stepă…...3
Structura genetică a rasei Bălțata cu negru Românească……..…4
Structura genetică a rasei Brune………………………………....4
Structura genetica a rasei Bălțata Românească………………….5
Concluzii…………………………………………………….…..6
Bibliografie………………………………….......…………....…7

1
Introducere
Sistematica zoologică se termină la nivel de specie; de sub diviziunile posibile in interiorul
speciilor domestice se ocupă sistematica zootehnică. Ea are ca unitate a categoriilor populația.
Populația este un grup de indivizi izolat reproductiv sau o comunitate reproductivă de indivizi.
Genetica populațiilor abordează cele mai variate probleme de dinamică a populațiilor, ca, de
pildă: echilibrul genetic al populațiilor care se înmulțesc prin sisteme conplexe de
consangvinizare, dinamica frecvenței genelor sub presiunea mutației recurente sau sub presiunea
mutației recurente și reversibile, modificările echilibrului genetic sub acțiunea selecției naturale
și artificiale, efectele cumulate și simultane ale mutației și selecției naturale asupra frecvenței
genelor. Genetica populațiilor se ocupă cu studiul subdivizării populațiilor mari în subpopulații și
cu studiul evoluției subpopulațiilor sub efectul izolării. De asemena studiază efectele migrației
indivizilor de la o populație la alta.
Structura genetică a unei populaţii de animale este reprezentată de totalitatea genelor şi
genotipurilor pe care le posedă indivizii ce compun populaţia respectivă, fiind caracterizată prin
frecvenţe de gene şi de genotipuri specifice. Această structură se poate schimba în mod natural
odată cu apariţia fiecărui nou individ în populaţie sau prin eliminarea unui individ din populaţie
-fiecare având o configuraţie genetică proprie, mai mult sau mai puţin diferită, ce afectează
frecvenţa genelor şi a genotipurilor la nivelul populaţiei.

Structura genetică a unei populații este determinate de un anumit fond de gene prezente în
genomul indivizilor biologici. Totalitatea acestor gene formează genofondul populației (specie).

2
 Structura genetică a rasei Sură de Stepă

Rasa Sură de Stepă pe cale de dispariţie, este cuprinsă într-un program de conservare a
resurselor genetice animale, fiind crescută într-un nucleu redus la Staţiunea de Cercetare şi
Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor – Dancu Iaşi
Populaţiile de bovine din evul mediu din România reprezintă tipurile care au stat la baza
constituirii rasei Sură de Stepă. Această rasă primitivă ocupa aproape întreaga suprafaţă a ţării cu
excepţia regiunii carpatice, unde probabil era raspandită o alta vită primitivă, de talie mai mică –
cea de munte, numită şi Mocaniţa. De altfel, chiar Dimitrie Cantemir pomenea în Descriptio
Moldaviae” de boii mici de la munte şi de „cirezile mari cu boii frumoşi zdraveni” de la şes.
Importanţa acestei rase constă în interesul preponderent
ştiinţific legat de conservarea patrimoniului genetic
precum şi de rolul istoric deosebit în formarea raselor
ameliorate din ţara noastră Odata cu dispariţia acestei
rase ar dispărea şi o serie de însuşiri deosebite cum ar fi
adaptabilitatea, rezistenţa deosebită la îmbolnăvire,
procentul ridicat de grăsime în lapte, proteină etc.
S-a format pe teritoriul ţării noastre avîndu-şi
originea în Bourul sălbatic (Bos taurus primigenius).
Deşi a fost majoritară şi răspîndită în aproape toate
zonele României, ca urmare a intervenţiei dirijate şi
aplicării unor programe de ameliorare, s-a redus numeric până la sub 3% fiind înlocuită cu rase
ameliorate. Se întîlneau patru varietăţi (ce se deosebeau prin dezvoltarea corporală şi în mică
măsură prin alte caractere): transilvăneană (450-480Kg), moldovenească (400-450 Kg),
dunăreană (330-350 Kg) şi dobrogeană (250-350 Kg).
Pentru acest caracter se constată plus variante care au atins greutatea de 710,00 kg Din analiza
heritabilităţii principalelor caractere morfoproductive se pot reţine valorile mijlocii pentru
cantitatea de lapte şi grăsime (h2 =0,30, 0,31), ceea ce dovedeşte o bună consolidare genetică a
nucleului studiat. Acelaşi aspect rezultă şi din analiza heritabilităţii taliei şi greutăţii corporale,
selecţia fenotipică pentru aceste caractere fiind eficientă. De menţionat procentul de grăsime din
lapte care are o un determinism genetic ridicat, h2 = 0,71. Repetabilitatea caracterelor analizate
dovedeşte aceeaşi bună consolidare genetică a rasei Sură de Stepă şi posibilitatea ameliorării
printr-o selecţie fenotipică

3
Structura genetică a rasei Bălțata cu negru
Românească
Rasa Bălţată Românească este o rasă locală de taurine, mixtă, formată prin încrucișarea de
absorbţie a taurinelor de rasă Sură de stepă, varietatea transilvăneană, cu rasa Simmental,
importată iniţial din Elveţia şi apoi din Germania şi Austria. În general animalele din rasa Bălțata
românescă sunt hipermetrice (inaltimea la crupa 138-141) cm și greutatea de peste 600 kg,
volumul corporal 0,75 m3 , cadrul corporal 2,3 m2 , masivitatea 150 %, formatul corporal
dreptunghiular 120 %).

Conformația este puțin armonioasă (cap mare, gât

bine dezvoltat, trunchi relativ lung, larg și adânc, cu
linia superioară mai puțin corectă, toracele nu prea
adânc dar larg. Ugerul este în general mare, cu baza
largă, bogat în ţesut glandular. Membrele sunt
potrivit de lungi, bine îmbrăcate în musculatură, dar
chişiţele sunt în general moi şi ongloanele friabile,
mai puţin rezistente. Culoarea este baltata ,alb cu
galben,zonele pigmentate ,avand o gama larga de
nuante de la galben la galben aramiu sau rosu.

De obicei capul este de culoare albă, dar dacă apar pete de culoare roșiatică, acest lucru nu este
considerat defect. Oglinda botului este roz-deschis iar coarnele şi ongloanele sunt galbene. Pielea
este groasă și densă, părul este lung și des.

Rasa este raspândită în Banat şi în toată Transilvania, exceptând partea nord - vestică a
Maramureşului ocupată de rasa Brună, zona munţilor Apuseni unde se regaseşte ȋn efective mai
reduse. În nordul Moldovei această rasă se creşte în partea de est a judeţului Suceava şi ȋn judeţul
Botoşani, fiind raspȃndită şi ȋn restul judeţelor din Moldova.

Mai este raspândită şi în alte judeţe, îndeosebi în jurul centrelor populate. Ea formează
împreună cu metişii circa 33 -36 % din efectivul total de taurine al ţării noastre ,ceea ce denotă
că această rasă se regaseşte la nivelul ȋntregii ţări.

Structura genetică a rasei Brune

Ca şi rasa precedentă are la bază rasa locală Sura de stepă care a fost înlocuită prin folosirea în
încrucişările de transformare a rasei Schwyz. Procesul de formare se pare că a început după anul
1880, în zona Maramureşului, frecvent fiind cunoscută drept rasa Brună de Maramureş. Este
răspîndită cu precădere în zona de formare (Maramureş) şi în toată zona subcarpatică a
Moldovei, Munteniei şi Olteniei. Are o conformaţie specifică tipului mixt de producţie lapte-
carne. Culoarea este brună uniformă de nuanţe variabile de la brun deschis pînă la tonuri foarte
puternice, apropiate de brun negricios.

4
 Pe linia superioară prezintă o zonă mai închisă
decît pe restul corpului, iar pe uger şi parţial pe
zona ventrală are culoarea mai deschisă.
Prezintă mucoasele botului şi pleoapelor de
culoare neagră, genele negre, parul alb în urechi
şi un inel alb în jurul botului. Mucoasa perianală
şi perivulvară de culoare gălbuie cu pete negre
mai ales pe comisura vulvei. Coarnele şi
copitele de culoare închisă, ceea ce le conferă
164 o bună rezistenţă.

Dezvoltare corporală mijlocie, respectiv talia 125-130 cm şi greutatea corporală de 450-550

Kg. Producţia de lapte mulţumitoare 3000 - 3500 Kg cu 3,8-3,9% grăsime. Pentru producţia de
carne realizează sporuri medii zilnice de 700 - 900 g/zi şi are randament la sacrificare de 51-
53%. Are unele defecte moştenite de la rasa locală constînd în prezenţa unor defecte de
conformaţie, greutate corporală mică în raport cu rasa amelioratoare Schwyz din care provine,
parametri de reproducţie şi de economicitate încă nesatisfăcători.

Structura genetică a rasei Bălţata românească

Rasă locală ameliorată formată după anul 1860 în principal în Transilvania unde este răspîndită
şi actual. Are la bază populaţia locală de Sură de stepă ce a fost transformată prin folosirea
încrucişărilor de absorbţie mai mult sau mai puţin dirijate, cu tauri din rasa Simmental de diferite
provenienţe. Are însuşiri caracteristice tipului de producţie mixt carne-lapte. Talia hipermetrică
de 135 -145 cm şi greutăţi corporale de 550-700 Kg.
Culoarea este bălţată alb cu galben, avînd totdeauna capul în totalitate alb şi membrele de la
jareţi şi genunchi în jos, ca şi treimea inferioară a cozii de culoare albă 163

Mucoasele sunt de asemenea depigmentate, de culoare

roz. Ongloanele de cele mai multe ori sunt depigmentate
(ca şi coarnele) . Aptitudinile productive sunt bune pentru
producţia de carne avînd un ritm de creştere bun (spor
mediu zilnic 0,8 - 1,2 Kg) şi un randament la sacrificare ce
poate ajuge chiar la 56-58%, şi mulţumitoare pentru
producţia de lapte (cca 3000 Kg lapte cu 3,7-3,8%
grăsime). I se poate reproşa o slabă pretabilitate la mulsul
mecanic datorită mameloanelor mari, cărnoase,
neuniforme şi datorită unei reduse viteze de muls.

Prezintă unele caracteristici mai puţin dorite cum ar fi

defectele de conformaţie, precocitate de producţie şi reproducţie reduse, activitate de reproducţie
cu ritmicitate slabă, cosum mare de energie pentru producţia de lapte. În perspectivă se va
practica creşterea în rasă curată (cu practicarea încrucişărilor de infuzie cu tauri din rasa
Simmental pentru corectarea defectelor de conformaţie şi pentru ameliorarea indicilor productivi.

5
Concluzie
În opinina mea, studierea transformărilor genetice din cadrul populațiilor sub acțiunea factorilor
primari ai evoluției, genetica populațiilor prezintă o mare importanță pentru cunoasterea
procesului evoluției organice. Genetica populațiilor se ocupă deopotrivă cu studiul populațiilor
artificiale – soiurile de plante agricole și rasele de animale-, asupra cărora acționează cu
deosebită vigoare selecția artificială și driftul genetic, urmărind modificările în constelația de
gene a acestora în cursul utilizării lor în producție și indicînd căile pentru menținerea acestora la
un nivel înalt de productivitate. Genetica populațiilor prezintă baza teoretică a producerii de
semințe cu valoare biologică ridicată, la plantele agricole.

În România au mai existat şi mai există încă rase dar cu mai mică importanţă atât în ceea ce
priveşte ponderea efectivelor cât şi ca performanţe. Mocăniţa, Pinzgau de Transilvania, Taurinele
roşii dobrogene, vaca de Dorna. De asemenea în scopul testării comportării lor sau pentru acţiuni
ameliorative au mai fost importate rase care au fost folosite limitat, fără a căpăta o răspîndire
deosebită (Roşie daneză, Jersey, Guernesey, Red Poll din grupa raselor de lapte şi Aberdeen-
Angus, Hereford, Santa Gertruda, Charolaise, etc din grupa raselor de carne).

6
Bibliografie
1. http://www.uaiasi.ro/PN_2/Sura_de_Stepa/fisiere/Raport_de_cercetare_pe_anul_2010.pd
f
2. https://baltataromaneasca.ro/pdf/documente-de-functionare-regulamente/Programul
%20de%20Ameliorare%20al%20rasei%20Baltata%20Romaneasca%20-%20Directia
%20de%20exploatare%20Carne%202018.10.pdf
3. https://www.ibna.ro/anale/Anale_22_2006%20pdf/Anale%20IBNA
%2022_15%20Colceri%20D.pdf
4. http://edu.asm.md/sites/default/files/Genetica%20populatiilor.pdf
5. https://prezi.com/x3vhqln40lkp/genetica-populatiei/
6. https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/agronomie/principii-de-ameliorare-genetica-a-
populatiilor-de-animale-219850.html
7. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.agrisuport.ro%2Frasa-
de-taurine-sura-de-stepa-in-program-de-conservare
%2F&psig=AOvVaw3qVbmmtL9FWe6KIYIuCN8M&ust=1589046135365000&source
=images&cd=vfe&ved=0CA0QjhxqFwoTCMC796TopOkCFQAAAAAdAAAAABAD
8. http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/Rezumat_Margareta_Mihailescu_ro.pdf
9. Cursuri Crestere Animalelor An 2