1.

Definitia si caracteristicile spatiului rural

Ruralul se referă la toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului./ Spaţiul rural poate fi definit la
modul general ca spaţiul care cuprinde tot ceea ce nu este urban./ Amenajarea rurală este o componentă
importantă a ansamblului acţiunilor de organizare a teritoriului şi vizează dezvoltarea echilibrată a aşezărilor
rurale.
Caracteristicile:
- activităţile agricole deţin ponderea cea mai mare
- este preponderent un spaţiu de producţie în care activităţile sectoarelor primare deţin o pondere ridicată în
economia acestuia.
- forma de proprietate dominantă este proprietatea privată
- densitatea populaţiei este redusă
- este incomparabil mai frumos şi mai apreciat de locuitorii acestuia.
- viaţa oamenilor este bazată pe o serie de norme desprinse din experienţa de viaţă, din tradiţiile şi
obiceiurile locale
- activităţile neagricole se bazează pe complementaritate faţă de agricultură
- în spaţiul rural acţionează legile progresului

2. Funcţiile spaţiului rural

- funcţia economică : e funcţia de bază cu scop in obţinerea produselor agricole, silvicultură şi în industria
forestieră, dar şi produse de artizanat.
- funcţia ecologică: se constată deteriorarea peisajului agricol şi silvic, reducerea florei şi faunei dar şi poluarea
spaţiului rural datorita industrializării generale şi chiar a zootehniei. S-au adoptat legi pentru limitarea si
inlaturarea acestor efecte negative.
- funcţia socio-culturală: are caracter cultural datorita raporturilor specifice dintre locatari. Exista zone rurale
in care se pastreaza tezaure de etnografie si folclor si mestesuguri traditionale.

3. Satul, principala componentă a spaţiului rural

Reprezintă o aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura. Asezarile urbane de
cele rurale se deosebesc prin nr de locuitori pe km2 – rural = max 150loc/km2.
Ca forma de relief predominantă:
- localităţi rurale de câmpie – densitate mica de locuire 3pers/locuinta , 10m2
- localităţi rurale de câmpie-deal – populatia se ocupa cu agricultura, densitate mare de locuire
- localităţi rurale de deal-munte – fond forestier detine o pondere mare
Morfostructural:
a) sate risipite - zonele montane şi submontane /structură simplă/creşterea animalelor prin
exploatarea fâneţelor şi a păşunilor
b) sate răsfirate - zona subcarpatică şi de podiş
-liniare ->de-a lungul apelor si a drumurior
-areolare ->forme rotinde,poligon
-polinucleare ->zone podis si deal
-complexe -> imbinarea multipla a zonelor descrise mai sus
c) sate adunate-> zone de campie cu agricultura dezv
-compacte->case aliniate la strada
-aglomerate->case despartite prin curti inguste
-adunate propriu-zis->case despartite prin curti largi
4. Particularitatile agriculturii

- pământul este principalul element al capitalului

- plantele şi animalele participă (alături de pământ) la obţinerea bunurilor materiale;
- activitatea de producţie este influenţată de condiţiile pedoclimatice
- munca/productie: activitatea de producţie are un caracter sezonier
- investitie/recuperare: la culturile de toamnă, cheltuielile se recuperează după o perioadă mare de timp
- pe langa productie se obtin produse secundare valorificabile

5. Functiile agriculturii

- furnizează produse alimentare pentru consumul intern al populaţiei

- furnizează materii prime pentru o serie de industrii prelucrătoare
- constituie o importantă piaţă de desfacere pentru mijloace de producţie realizate în industrie
- constituie o sursă importantă de creare a acumulărilor generale (bugetul de Stat)
- furnizoare de forta de munca
- funcţie ecologică (intretinerea si refacerea mediului inconjurator)
- participă la crearea, dezv şi împrospătarea periodică a rezervelor de stat de prod agricole, pt sit neprevazute

6. Evolutia agriculturii pana in 1918

- Dupa 1859 taranul devine proprietarul pamantului pe care-l munceste

- In 1864 A.I.Cuza a desfiintat iobagia (prima reforma agrara) – legatura silita dintre taran si proprietar
- Au aparut primele piete pt produse agricole
- 75-80% era populatie rurala

7. Intre 1918-1945

- În 1918 are loc Reforma Agrară (act legislativ), cea mai amplă din Europa. Efect: aplatizarea bipolarităţii
proprietăţii funciare(crsterea micilor proprietati si scaderea marilor latifundii).
- În 1935 situaţia generală a agriculturii se îmbunătăţeşte prin importul de maşini agricole
- În 1938 pământul era în mare parte, încă lucrat cu mijloace şi tehnici tradiţionale
- În perioada 1935-1939, România controla 37% din comerţul european şi 5% din comerţul mondial cu grâu,
şi ocupa locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb, producţia obţinută şi producţia
exportată).

8. Intre 1945-1989

- 1945, are loc reforma agrară care expropriază terenuri

- În anul 1949, prin Decretul 133 – colectivizarea terenurilor si inventarelor agrigole – dezastrul agriculturii
- 1949-1962 cooperativele agricole de producţie - „predarea de bună voie” a terenurilor agricole de către
proprietari statului.
- În anul 1959, terenurile agricole care nu puteau fi muncite de către proprietari „vor trece în folosinţa”
gospodăriilor agricole colective
 Situaţia grea a agriculturii în perioada comunistă se explică pe baza:
- Potenţialul productiv al pământului a fost afectat de sistemul de agricultură practicat
- Dotarea cu tractoare şi maşini agricole era insuficientă
- niciodată nu s-a depăşit plafonul de 1,2 milioane tone ingrasaminte chimice, cantitate total insuficientă
pentru a obţine producţii ridicate;
- În sectorul zootehnic a avut loc un proces de deteriorare biologică a animalelor
- Îmbătrânirea şi feminizarea excesivă a forţei de muncă din agricultură
- Preţurile produselor agricole erau mult sub valoarea lor reală
- S-a creat un dezechilibru între producţia vegetală şi producţia animală

9. Dupa 1989

- În 1990, prin Decretul lege nr. 42 se desfiinţau C.A.P.-urile (cooperativele agricole de producţie) din zonele
agricole nefavorabile şi se acordau în folosinţă 0,5 ha fiecărui fost membru cooperator
- În 1991 este promulgată Legea fondului funciar (restituirea proprietăţii funciare / constituirea proprietăţii
funciare / dizolvarea tuturor C.A.P.-urilor) : proprietatea socialistă de stat şi cea cooperatistă au fost
inlocuite cu proprietatea privată
- În 1994 apare Legea arendei
In ultimii ani au avut loc modificari cantitative si calitative. Efect - imposibilitatea aplicării unor
tehnologii performante:
- fărâmiţarea şi parcelarea excesivă a proprietăţii funciare
- statutul eterogen al noilor proprietăţi
- apariţia unor exploataţii agricole instabile din punct de vedere organizatoric şi economic
- lipsa aproape totală a utilajelor perfecţionate
- distrugerea sectoarelor zootehnice -> scăderea dramatică a efectivelor de animale
- imposibilitatea noilor proprietari de a-şi procura seminţe din soiuri performante, îngrăşăminte chimice,
pesticide, etc. datorită lipsei de capital

10. Formele de proprietate şi rolul lor în organizarea agriculturii

Proprietatea privată este cea care domină, proprietatea de stat fiind restrânsă la minimum.
- stimulează iniţiativa
- asigură autonomie
- generează concurenţă
Proprietatea de stat este o modalitate prin care statul intervine ca moderator în mecanismul ec. de piaţă.
- frânează dezvoltarea concurenţei
- împiedică adaptabilitatea agenţilor economici
- favorizează apariţia birocraţiei

11. Forme de exploatare a pământului

- în mod direct (exploatat în regie proprie) - exploatantul agricol este în acelaşi timp proprietarul terenului
agricol dar şi al capitalului agricol
- sau în mod indirect (exploatat în arendă) - proprietarul terenului agricol cedează pentru o anumită durată
de timp stipulată în contract, dreptul său de exploatare a pământului unui exploatant în schimbul plăţii unei
rente funciare
 12. Organizarea agriculturii în România

Sa facut prin aplicarea urm legi: reorganizarea unităţilor economice de stat ’90 / societăţilor comerciale ’90 /
fondului funciar ’91 / societăţilor agricole ’91 / arendei ‘94
Tipuri de exploatatii agricole:
- Gospodării ţărăneşti individuale (de subzistenţă) – dimensiuni reduse, productoe pt consumul familiei
- Asociaţii familiale – nu au personalitate juridica, ci prin intelegerea a 2 familii
- Societăţi agricole – personalit jurid,raspundere limitata, obiectiv exploatarea pământului sau a
animalelor,mai multe pers fizice actionari/asociati
- Societăţi comerciale agricole / pe actiuni – transformarea intreprinderilor agricole de stat IAS sau a unor
cooperative agricole de productie CAP
- Regii autonome agricole / publice - obiectiv producerea de bunuri în scopul obţinerii de profit, precum şi
gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului. Pot fi directe ( incredintate unor functionari) sau
indirecte (inchiriate unor particulari)

13. Organizarea agriculturii în ţările dezvoltate

Structura de bază a agriculturii este formată din 3 elemente fundamentale:

- proprietatea funciară;
- familia;
- exploataţia agricolă
U.E. este în prezent o mare putere agricolă, statul deţinând doar suprafeţe foarte mici, exploataţiile agricole sunt
de tip familial, familia fiind sursa principală a forţei de muncă.
În Grecia, Italia şi Portugalia cea mai mare pondere o deţin fermele mici.
In Anglia, Germania şi Danemarca- fermele mijlocii & mari.
Tarile nordice - Olanda, Anglia, Danemarca, Belgia au şi cea mai intensivă zootehnie.
Tarile sudice - Grecia, Italia, Portugalia, Spania – agricultura dezvoltata
Danemarca - cea mai mare producţie

14. Conceptul de capital

- reprezintă un participant la producerea de profit

Semnificatii:
- dpdv economic : ansamblul bunurilor produse în urma unei activităţi economice / capital tehnic fix-mai
multe cicluri de productie & circulant – un sg ciclu de prod
- dpdv juridic : toate drepturile de proprietate pe care le deţine şi de care beneficiază un individ.
- dpdv contabil : valoarea patrimoniului
- dpdv doctrinar : banesc, bancar, mobiliar, rezerva, national

15. Capitalul de exploatare în agricultură

Şeptelul mort - Este format din totalitatea maşinilor şi utilajelor agricole

Şeptelul viu - (capital animal) reprezintă totalitatea animalelor existente la un moment dat într-o exploataţie
agricolă
- o parte aparţine capitalului fix - cai şi boi de muncă, tauri reproducători, berbeci, scroafe, vaci de lapte, oi,
păsări ouătoare
- cealaltă parte aparţine capitalului circulant.- totalitatea animalelor în creştere destinate vânzării
 16. Investiţiile în agricultură

Reprezinta totalitatea cheltuielilor băneşti efectuate pentru crearea de noi capacităţi de producţie, înlocuirea
celor uzate şi modernizarea celor existente, factorul principal care asigură creşterea producţiei agricole.
Criterii:
- după destinaţia economică, sunt productive si neproductive
- după sfera de acţiune
- după modul de participare la introducerea progresului tehnic: refacere sau modernizare
- după structura cheltuielilor : investiţii cu consum mare de forţă de muncă sau de mijloace materiale
- după sursa de finanţare : bugetare, fond propriu sau atragere de capital

17. Economia de capital

- Dobânda capitalului : ce trebuie plătit pentru a putea utiliza capitalul

- Amortismentul : valoarea de înlocuire a capitalului care se uzează în timp. Amortizarea se aplica numai
pentru bunuri aflate în cadru duratei normate de exploatare.
- Cheltuieli diverse : reparaţii, lucrări de întreţinere, pentru plata asigurărilor, impozitelor şi taxelor către stat

18. Surse de asigurare cu capital în agricultură

- Resurse proprii
- Resurse bugetare
- Resurse atrase - credite bancare (interne sau externe) / atragerea capitalului (autohton sau străin).

19. Fondul funciar şi componentele sale

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel.

- terenuri cu destinaţie agricolă;
- terenuri cu destinaţie forestieră;
- terenuri aflate permanent sub ape;
- terenuri din intravilan;
- terenurile cu destinaţii speciale.

20. Caracteristicile economice ale pământului

- Pământul este limitat ca întindere

- Pământul nu poate fi multiplicat
- Pământul nu poate fi înlocuit
- Pământul nu se uzează prin utilizare
- Pământul este imobil

21. Valoarea şi preţul pământului

Valoarea pământului poate fi estimată în mod direct(tarife pe regiuni dupa evaluari anterioare) şi
indirect(calcularea venitului net).
Factori pentru stabilirea pretului : factori naturali / economici / demografici / geografici / amplasare
 Pretul este influentat si de:
- cererea şi oferta de terenuri agricole.
- cererea şi oferta de produse agroalimentare.
- modul de folosire a pământului.
- mărimea şi evoluţia rentei funciare.
- rata dobânzii bancare.
- progresul tehnico-ştiinţific.
- ameliorarea poziţiei terenurilor agricole.

22. Caracteristicile muncii în agricultură

Tehnice: munca in agricultura este dificilă, diversificată, variabilă în timp, subordonată necesităţilor fiinţelor
vii, periculoasă
Economico-sociale: de tip familial, puţin specializată, greu de apreciat, greu de controlat, puţin sigură pentru
salariaţi.

23. Conceptul de productivitate si Productivitatea parţială a factorilor de producţie

Productivitatea = raportul între producţia obţinută în procesul de producţie şi factorul şi/sau factorii de
producţie utilizaţi. W(product) = P(productia) / F(factorul de productie)
Formulele productivităţii parţiale stabilesc un raport între producţia dată şi un singur factor de producţie care
stă la baza obţinerii sale
- productivitatea muncii,
- productivitatea capitalului
- productivitatea pământului

24. Specificul şi nivelul productivităţii muncii în agricultură

Specific : este influenţată de condiţiile pedoclimatice / se poate calcula o singură dată pe an la sfârşitul perioadei
de producţie
Nivelul productivitatii: depinde de calitatea biologică (capacitatea de a produce) a plantelor şi animalelor.
Cresterea productivitatii muncii depinde de: factori naturali, tehnici, economici, sociali, psihologici, structurali.

25. Sisteme de producţie şi concentrarea producţiei agricole

Sistemul extensiv de exploatare - presupune creşterea producţiei pe baza măririi suprafeţei de teren şi a
volumului forţei de muncă, în timp ce dotarea tehnică şi productivitatea muncii rămân constante.
Sistemul intensiv - presupune creşterea producţiei prin creşterea productivităţii muncii şi a dotării tehnice, fără
modificarea dimensiunii exploataţiei agricole.
Concentrarea producţiei - un proces dinamic de creştere a producţiei agricole

26. Sistemele de producţie practicate în Nordul Europei

Se remarcă dorinţa de a produce întotdeauna mai mult.

- sisteme cerealiere, ocupa 50% suprafata arabila a UE
- sisteme de creştere a animalelor , prin păşunat şi sistemul de agricultori specializaţi
- sisteme mixte, policulturi şi creşterea animalelor
 27. Sistemele de producţie practicate în Sudul Europei (Europa mediteraneană)

Se remarcă diferenţe între regiunile din interior şi cele de pe litoral.

- Sistemele extensive se bazează fie pe cultura cerealelor, fie pe creşterea ovinelor şi au un nivel de
productivitate scăzut
- Sistemele productiviste au o localizare punctuală, fapt ce demonstrează caracterul lor recent(maslin, citrice,
cereale,vite de vie)

28. Specializarea producţiei agricole

Ramură de producţie = o parte componentă a producţiei agricole (uneltele de producţie, specializarea şi

calificarea forţei de muncă, tehnologia folosită, produsul sau produsele obţinute şi destinaţia producţiei)
- Producţia vegetală cuprinde următoarele ramuri de producţie: cereale pentru boabe, leguminoase pentru
boabe, plante tehnice, plante pentru producerea de seminţe, plante furajere, legumicultura, viticultură,
pomicultură, floricultură şi arboricultură.
- Producţia animală cuprinde următoarele ramuri de producţie: creşterea bovinelor, creşterea suinelor,
creşterea ovinelor, creşterea caprinelor, creşterea cabalinelor, creşterea păsărilor, piscicultura, apicultura,
sericicultura (creşterea viermilor de mătase), helicicultura (creşterea melcilor).