Comportamentul

1. Modalitate de a aciona n anumite mprejurri sau situaii; conduit, purtare,

comportare, deprindere, apucatura.
2. Asamblul manifestrilor obiective ale animalelor i ale oamenilor prin care se
exterorizeaz viaa psihic.
(DEX Dictionarul explicativ al limbii Romane)

Etologia - studiul caracterului (comportamentului)- denumirea provine din greaca:

() "thos" caracter, obicei, etica
() logia , studiu.
Termenul a fost introdus de zoologul taxonom William Morton Wheeler in 1902 dar
stiinta ca atare este considerata a fi luat nastere in anii 1930, intemeietorii sai fiind
Konrad Lorenz, Niko Tinbergen si Karl von Frisch, laureati ai premiului Nobel pentru
fiziologie si medicina in anul 1973.

Etologia
Studiul comportamentului animal in conditii naturale
Avantaje

Dezavantaje

Confort pentru animal

Inconfort pentru cercetator

Imposibilitatea controlului
variabilelor

Conditii familiare subiectului

Repetabilitate problematica

Zoopsihologie
Studiul comportamentului animal in conditii de laborator
Avantaje
Dezavantaje
Confort pentru cercetator

Conditii nefamiliare
subiectului

Controlul variabilelor

Situatie inalt artificiala

Repetabilitate

Repetabilitatea erorilor

Legea efectului de Edward Thorndike

Raspunsurile care sunt urmate de consecinte satisfacatoare devin asociate situatiei date si
probabilitatea lor de re-aparitie intr-o aceeasi situatie creste. Daca dimpotriva
raspunsurile au consecinte aversive, asocierea cu situatia data devine din ce in ce mai
slaba.

Edward Tolman
Animalele pot invata lucruri despre lumea inconjuratoare, pe care le pot folosi ulterior
intr-o maniera flexibila nu numai ca pe o simpla invatare automata ca raspuns la stimuli
din mediu. Invatarea in labirint
A fost primul care a demonstrat existenta hartilor cognitive a invatarii latente(care se
produce in absenta unei recompense evidente) si care a introdus termenul de intervening
variable. De asemenea a fost primul care facut o selectie genetica a sobolanilor in raport
cu performanta lor in labirint.

Sexualitate si parentalitate
Principiul lui Bateman Anisogamie - poliginie
Gametii femeli
- limitati numeric
- dimensiuni mari
- inverstitie materiala si energetica mare in producerea lor
Avantaj pentru femela:
- Fecundarea ovulelor de catre un mascul valoros genetic.
- Poliandria nu este favorizata
Gametii masculi:
- nelimitati numeric
- dimensiuni reduse
- investitie materiala si energetica reduse in producerea lor
Avantaj pentru mascul
- Fecundarea unui numar cat mai mare de femele (poliginie)
- Monogamia nu este favorizata
Sexul care investeste mai mult in reproducere reprezinta un factor limitant pentru care
celalalt sex trebuie sa intre in competitie.

Exceptii si critici ale principiului Bateman

Speciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii este inversat: unele sp. de pesti,
amfibieni, la care masculul mai sters ca aparitie fenotipica manifesta comportamentul
parental. La aceste specii femelele sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat
ornamentate. (Emlen ST & Oring LW, 1977; Knowlton N. 1982).
La unele specii femelele produc mai multi descendenti daca sunt fecundate de mai multi
indivizi (iepuri)

Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este de 1:1 considerand masa mare de
gameti consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta intre investitia gametica a
celor doua sexe nu mai este atat de diferita.Aportul miscarii feministe in reinterpretare

Selectia naturala
Darwin, 1859 On the Origin of Species (by Means of Natural Selection, or the
Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life)
Comportamentul de supravietuire
Poate duce, in final, la speciatie
Probleme adaptative:
- evitarea pradatorului
- consumul corespunzator de hrana
- atragerea si selectia partenerului

Selectia sexuala
Dezvoltarea unor caractere care nu contribuie la supravietuirea individului
Accesorii permanente sau sezoniere = indicatori ce dau informatii despre individ (varsta,
starea de sanatate, fertilitatea, fitnesul general)
Indicatori fizici
- marimea corpului (varsta si starea nutritionala)
- simetria (rezistenta la boli si lezari)
- stralucirea culorilor (evitarea parazitilor)
Indicatori comportamentali
- emisiile vocale intensitatea si durata
- comportamentul de teritorialitate

Selectia naturala
utilitar, functional
rezolva o problema
economic
monoton
constructiv
fix

vs. Selectia sexuala

spectaculos, elaborat
impresioneaza publicul
risipitor de resurse
incitant
distructiv
flexibil (sezonier)

Principul handicapului
Structuri, caractere sau comportamente care se mentin, desi reduc fitness-ul general (ex:
Pavo sp.)
Semnalizarea calitatii genetice se face prin intermediul caracterelor sexuale extrem de
costisitoare

Semnale oneste
Trasaturi fenotipice (fizice, comportamentale) greu de mimat care furnizeaza informatii
cu privire la zestrea genetica si/sau capacitatea purtatorului de a investi parental.

Investitia parentala
Orice consum parental de materie, energie, etc. facut de parinti in beneficiul generatiei
prezente de pui, cu reducerea capacitatii parintilor de a investi in reproduceri viitoare sau
in alte activitati generatoare de fitness (Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972).

Strategii reproductive Teoria selectiei r/K

Caracteristici

r ( rata de crestere a
populatiei)
reproducere rapida.
conditii
instabile/impredictibile

K (capacitatea de
ingrijire a progeniturii)
reproducere lenta
conditii stabile/predictibile

Fecunditate

ridicata (nr mare de ovule

disponibile unei fertilizari)

Scazuta (numar mic de

pui/generatie)

Dimensiuni
corporale

reduse

mari

Maturizare

precoce

intarziata

Intervalul intre
generatii

scurt

lung

Rata de dispersie a crescuta

puilor

scazuta

Competitie

scazuta

crescuta

Dimensiunea
populatiei

fluctuanta

relativ constanta

exemple

protozoare, insecte, rozatoare Om, balena, elefant, leu,

mici

Caracteristici ale noului nascut (proaspat eclozat)

Caracteristici fizice:
Raport cap / corp
Rotunjimi
Textura suprafetei corpului
Haina infantila

Pui precoci (nidifugi) versus altriciali (nidicoli) la pasari

Pui precoci
1. pui care dupa ecloziune se deplaseaza si se hranesc complet singuri (megapode)
2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale)
3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se indica hrana (pasari prada)

4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de
balta
Pui semi-precoci (precoci nidicoli)
La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de puf, sunt capabili de deplasare si inot dar
raman in cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).
Pui semi altriciali
La ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)
Pui altriciali
La ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili de deplasare (paserinele)

Consecinte ale izolarii ambientale si/sau sociale

Stereotipie psihomotorie
Automutilare
Modificari biochimice si structurale ireversibile la nivelul sistemului limbic
Hiperagresivitate
Anxietate
Incompetenta sexuala si parentala

Imprinting
In psihobiologie si etologie forma de invatare in care organisme animale foarte tinere isi
fixeaza atentia asupra primului obiect cu care intra in contact vizual, tactil sau acustic
urmand apoi indeaproape respectivul obiect.
In conditii naturale acel prim obiect este aproape invariabil parintele. In situatii
experimentale (sau accidentale n.p.) impriningul se poate produce pe animale din alte
specii sau pe obiecte inanimate. (Encyclopaedia britannica)

Caracteristici ale imprinting-ului

Proces de invatare grefat pe o componenta comportamentala inascuta:
- comanda inascuta, urmeaza pe cel care se afla alaturi
- sarcina de invatat, caracteristicile particulare ale celui de alaturi
Perioada critica de scurta durata in care este realizabil
Ireversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatarii
Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali eligibili
- imprinting sexual

Imprinting

Filial
Sexual
Teritorial
Olfactiv
Efectul Westermarck si atractia sexuala genetica

Grooming

to groom (engl.) a tesala

A dezmierda (rom) traducere ad lit. a curata de fecale

In etologie: a despaduchea, a scarpina, a curata, a avea grija starea de sanatate a
suprafetei corpului
Auto-grooming (autogrooming de stress)
Allo-grooming functie higienica si psihosociala
Originea allogrooming-ului comportament parental, comportament sexual.
B-endorfine, oxitocina
Comunicare interindividuala, interspecifica

SARCINA SI NASTEREA
Paradoxuri

Puii primatelor (cu exceptia omului) au la nastere o greutate si dimensiuni

corporale mult mai mici comparativ cu greutatea/dimensiunile femelei adulte.

Copiii se nasc intr-un stadiu ontogenetic mai timpuriu decat puii altor primate.
Grasimea corporala 11-14% din greutatea corporala.
- stocuri apreciabile de acizi grasi sub forma de trigliceride.
- acizi grasi precursori ai corpilor cetonici care reprezinta substratul cheie
pentru sinteza lipidelor cerebrale
- rezerva de acizi grasi polinesaturati cu lant lung, in special acidul.
docosahexaenoic necesar dezvoltarii normale a creierului.

Nasterea umana dificultati

Greutatea copilului si mai ales dimensiunea mare a capului.

Pozitia bipeda solduri mai inguste.
La Cimpanzei soldurile sunt mai largi si canalul de nastere este drept (nu este
necesara schimbarea pozitiei fatului in timpul travaliului).
Preocuparea pentru rata semnificativa a mortalitatii intra-partum si post-partum a
stimulat progresul stiintific si tehnologic in domeniul obsteticii, ginecologiei,
pediatriei, etc.

Cezariana

Situatiile intra-partum care necesita interventie medicala reprezinta maxim 10%.

Stategia medicala moderna abordeaza TOATE nasterile ca potential problematice
transformand gravidele (femei normale, sanatoase) in paciente.

Blues postpartum (PPB)

Sindrom emotional tranzitoriu apare de regula intre a 3-a si a 10-a zi dupa nastere. Se
manifesta prin labilitate afectiva, iritabilitate, anxietate, sentimente confuze, dureri de cap

si insomnie. Incidenta acestui sindrom este de 15-85% (Pitt 1973, Stein 1980, Handley et
al. 1980, Levy 1987)

Depresia postpartum (PPD)

Depresia postpartum (PPD) incepe la 2-12 saptamani dupa nastere si poate persista cateva
luni. Simptomele sunt cele caracteristice depresiei majore. Incidenta este de 8-15%
(Cutrona 1983, Kumar & Robson 1984)

Psihoza postpartum (PPP)

Intre 0,1-0,2% dintre femei fac psihoza postpartum, stare psihopatologica profunda ce
necesita de regula spitalizarea

Cauzele starilor depresive postpartum

Modificari hormonale dramatice (PPB).

Scaderea brusca a estrogenului, gestagenului si prolactinei.
Modificari ale balantei cortizol/adrenalina: cresterea cortizolului seric legat si al
CRH. Circulant, scaderea nivelului steroizilor placentari.
Reducerea catecolaminelor circulante.
Scaderea nivelului adrenalinei/noradrenalinei.
Modificari ale nivelelor hormonilor tiroidieni.
Modificari ale echilibrului endorfine neuromediatori.

Etiologie polifactoriala

Stress-ul de graviditate si nastere (operatie cezariana, nou-nascut cu risc inalt,

pierderi anterioare de sarcina),
Neintelegeri maritale, probleme in cadrul familiei sau la locul de munca,
sustinere sociala precara (absenta unor ritualuri sociale),
Sarcina nedorita, relatii nearmonioase intre fiica parturienta si mama, traume
psihice (separare de parinti in copilarie), slaba autoapreciere, profil anxios,
dezamagire cu privire la sexul copilului, temperament dificil al nouluinascut, separare timpurie a mamei de noul-nascut, etc (Strobl 2002).
Factorii de risc
Simptome
Probleme maritale / familiale
Oboseala, epuizare
Depresie in cursul sarcinii

Tristete

Suport social insuficient sau

inexisstent

Tulburari de somn, cosmar

Tulburari de apetit

Stress sau evenimente negative

in cursul sarcinii
Experienta traumatica la nastere

Anxietate, frica
Incapacitate de a face fata problemelor
cotidiene

Sindrom premenstrual sever

Ingrijorare exagerata legata de copil
Gandul de a-si face rau sau de a face
rau copilului

Perspectiva biologica (etologica) asupra PPB si PPD

Tulburarile post-partum apar cu precadere la primipare.

Tulburarile post-partum apar mult mai frecvent la femeile din mediul urban.

Homo sapiens mamifer !?

Mamifer = animal care naste pui vii si ii hraneste cu lapte.
Privind din perspectiva biologica trebuie sa ne intrebam ce valoare adaptativa poate
avea instalarea unei stari de depresie la femeia care tocmai a nascut si care este de
presupus sa se poate mobiliza fizic si afectiv pentru a nu rata efortul material, energetic si
emotional al celor 9 luni de sarcina.

Locul unde se va desfasura travaliul si nasterea (NT- traditional; NM

modern)

(NT) Foarte bine cunoscut, considerat ca fiind cel mai sigur de catre mama care-si
pregateste cu catva timp inainte cuibul.
(NM) Complet necunoscut sau cunoscut superficial(mediul spitalicesc).

Ambianta sociala

(NT) Foarte bine cunoscuta si de incredere (membrii familiei, mai ales femeile cu
experienta in domeniul nasterii).
(NM) Foarte putin cunoscuta (persoana de contact), in timp ce asistentele, ceilalti
doctori, studentii in medicina sunt complet straini acelei femei.
(NM) Noua moda de a fi asistata in timpul nasterii de partenerul de cuplu poate fi
mai curand jenanta si socanta, cu posibile consecinte psihosociale negative, decat
reconfortanta si de ajutor.

Rolul gravidei pe parcursul nasterii

(NT) Rol principal, activ. Condusa se semnalele dureroase pe care le percepe in

cursul travaliului femeia isi ajusteaza comportamentul (postura, miscare,
solicitarea ajutorului) reducandu-si activ durerea si contribuind in acelasi timp la
progresia fatului prin canalul de nastere.

(NM) Rol secundar, mai degraba pasiv Nastem cu. Analgezicele si terapia
psihofarmacologica, infuziile cu PDA, CTG, etc., plus normele si procedurile
intraspitalicesti determina practic imobilizarea parturientei. In mod cert mare
parte din educatia in vederea nasterii indeparteaza mama de propriul sau corp. Ea
este invatata mai curand sa blocheze decat sa receptioneze mesajele ce-i
parvin din aria pelviana. Tiparele artificiale de respiratie limiteaza perceptia
si alerta in timp ce o respiratie normala, naturala ar creste experienta parturientei
si ar permite integrarea functionala a corpului si a mintii sale Si astfel avem de
a face cu o mama zacand in pozitie orizontala in pat, imobilizata probabil de
perfuzii si monitorul electronic fetal, schimbandu-si nivelul respiratiei precum
vitezele la masina, zgaindu-se si gafaind in timpul primului stadiu al travaliului.
De regula lipsita de hrana, mama este aproape epuizata in momentul in care
trebuie sa isi joace marele rol: expulzia.

Autoperceptia gravidei

(NT) Puternica, chiar daca este si speriata, constienta, cunoscatoare a ceea ce

urmeaza sa se intample avand in vedere ca a asistat la nastere alte femei din
familie.
(NM) Speriata, cu putine cunostinte reale si utile referitoare la ce urmeaza a se
intample dar blindata de scenarii catastrofice, pe deplin dependenta de asistenta
medicala.

Anestezia epidurala
1) Scaderea brusca a tensiunii sanguine (ameteala, voma).
2) Cefalee, frisoane, dificultati de mictiune.
3) Incapacitatea de a controla voluntar musculatura abdominala esentiala in expulzia
fatului. Risc crescut de folosire a forcepsului si/sau vacuumului.

Evenimente postpartum - interactiunea mama/nou-nascut

(NT) Contact direct si permanent intre mama si nou-nascut. Interactiune in

concordanta cu situatia de moment
(NM) Contact redus cu noul-nascut (adesea acesta este plasat in camera separata
iar accesul la el este sporadic). Adesea sunt instituite reguli drastice de higiena
care sperie mama transformand-o automat intr-un agent potential daunator pentru
starea de sanatate a propriului copil.

Autoperceptia postpartum a mamei

(NT) Mama este cea care a nascut si care are grija de starea fizica si psihica de
bine a copilului.

(NM) Tanara mama a urmat cursuri de respiratie, alaptare, citeste carti de

puericultura, face parte din retele de sprijin pentru gravide si tinere mame, etc
incearca sa respecte regulile intraspitalicesti si retetele stiintifice care dicteaza
orare precise de alaptare, odihna si interactiune cu copilul. Cel putin in cazul
primiparelor femeia se simte nesigura cu privire la propriile sale instincte.

JOCUL LA ANIMALE
Tipuri de joc la animale:

Joc locomotor: alergat, tarat, rasucit, sarit, topait, scuturare a capului, zvarlit din
copite, etc. Caracteristic ungulatelor dar prezent si la alte specii: pui de primate,
pinguini, etc. Rol de antrenament al abilitatilor motorii necesare : agilitate, viteza.
Joc de tip vanatoare panda, fugarire. Caracteristic animalelor de prada nu s-au
evidentiat corelatii intre cantitatea de joc in perioada infantila si succesul in
capturarea prazii in stadiul adult. Tendinta de joc persista si in stadiul adult la
unele specii (pisici, randunele, ulii, Alcedo, etc.)
Joc cu obiecte se suprapune partial peste jocul tip vanatoare.
Jocul cu bete la diferite specii de pasari abilitati de colectare a materialului
pentru cuib,
Jocul primatelor si dezvoltarea dexteritatii manuale
Joc social intra si interspecific ce faciliteaza cooperarea, dezvolta aliante,
limiteaza nivelul agresivitatii intra-grup, ajuta la evaluarea capacitatilor si
limitelor proprii si ale partenerilor de joc
Joc social interspecific: cimpanzei si babuini.

Semnalizarea stereotipa a intentiilor de joc: play face, fata relaxata, gura deschisa fara
etalarea dintilor (zambet), contact corporal, semnalizare acustica, posturala specifica.
Juvenilii se joaca mai mult decat adultii Masculii se joaca (joc social) mai mult si mai dur
decat femelele.

Grooming

to groom (engl.) a tesala

A dezmierda (rom) traducere ad lit. a curata de fecale
In etologie: a despaduchea, a scarpina, a curata, a avea grija starea de sanatate a
suprafetei corpului
Auto-grooming (autogrooming de stress)
Allo-grooming functie higienica si psihosociala
Originea allogrooming-ului comportament parental, comportament sexual.
B-endorfine, oxitocina
Comunicare interindividuala, interspecifica

TERITORIALITATEA
Comportamentul in raport cu habitatul

Preferinte pentru anumite habitate.

Migrare de la un habitat la altul.

Stabilire temporara sau permanenta intr-un habitat cu sau fara manifestarea unui
comportament teritorial.
Teritorii:
- permanente
- sezoniere
- individuale
- de grup
Teritorii functii:
- Hranire
- Curtare
- Cuibarire

Teritorii de cuibarire
Rezidentii marcheaza, patruleaza si apara teritoriul de intrusi
Clandestinii se imperecheaza si cuibaresc intr-un mod cat mai camuflat pentru a nu fi
alungati de rezidenti. Depun in medie cam acelasi numar de oua dar sansa de atingere a
momentului eclozarii si de supravietuire a puilor este mai mica.
Atunci cand un proprietar de teritoriu este provocat de un intrus aproape intotdeauna cel
care pierde este intrusul.
Ipoteze:
- rezidentii sunt mai puternici fizic, mai bine adaptati decat intrusii.
- cunoasterea mai amanuntita a teritoriului reprezinta un avantaj in desfasurarea
conflictului.

Marcarea teritoriala:

Vizual
Acustic
Chimic

COMPORTAMENTUL SOCIAL
Comportamentul social
Interactiunea cu unul sau mai multi indivizi apartinand de regula aceleiasi specii.
Interactiunea prada pradator nu intra in categoria comportamentului social.

Traiul solitar / social avantaje si dezavantaje

Procurarea hranei
(SOL) Hrana e consumata integral de animalul care a dobandit-o (dimensiuni mai
reduse ale prazii de regula).
(SOC) Capturarea in grup a unei prazi de dimensiuni mai mari. Hrana e impartita
intre membrii grupului.
In medie un animal solitar consuma o cantitate de hrana comparabila cu cea
consumata de un animal social, asigurandu-si in ambele cazuri necesarul de
materie si energie.

Dobandirea si pastrarea teritoriului

(SOL) Activitate individuala competitie cu congeneri, marcaj teritorial.
(SOC) Activitate de grup cooperare, competitie cu congenerii din alte grupuri
sociale invecinate, marcaj teritorial.
Teritoriile fie ca sunt ale indivizilor solitari fie ale grupurilor sociale nu sunt
niciodata egal de avantajoase.
In cazul teritoriului unui grupul social de asemenea nu toate parcelele sunt la fel
de valoroase, repartitia lor facandu-se pe baza pozitiei ierarhice a indivizilor.
Dobandirea unui teritoriu optim depinde de capacitatile de indepartare a
congenerilor (capacitate de intimidare, forta fizica, etc.).
Protectia individuala si protectia progeniturii
(SOL) Activitate individuala.
(SOC) Activitate individuala, uneori activitate de grup, inclusiv hranirea si pazirea
in comun a puilor.
Raspandirea parazitilor si a agentilor patogeni infecto-contagiosi de la un individ
la intregul grup.

Motivatia comportamentului social

Cautarea hranei.
Capturarea prazii (inconjurarea prazii delfini, pelicani, carnivore prada de talie
mare.
Protectie anti-pradatori.
Miscare sincrona derutarea pradatorilor care au nevoie sa fixeze (sa focalizeze) pe
un animal prada.
Sistem de avertizare timp de hranire si odihna.
Facilitarea calatoriei pe distante lungi (stoluri de pasari migratoare reducerea
rezistentei vantului).
Modalitate de protectie impotriva frigului
Asociere in sezonul de imperechere masculi curtare in grup gene comune.
Asocierea masculilor pentru inlaturarea individului dominant.
Asociere femele - cresterea in comun a puilor, prevenirea infanticidului.
Asociere sezoniera - grupare in timpul iernii, teritorialitate in timpul primaverii

Grupuri sociale

Deschise, in care orice individ ce apartine respectivei specii poate intra in grup
fara control si sanctionare din partea congenerilor.
Inchise, in care intrarile in grup sunt strict controlate.